3ra-936/18 — contestarea acțiunilor concurenților electorali

3ra-936/18 — contestarea acțiunilor concurenților electorali (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-936/18

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru ) D. Sîrbu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) B. Bîrca, S. Iorgov, N. Traciuc

Î N C H E I E R E

15 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecători Tamara-Chișca Doneva

Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Dumitru Pavel în

interesele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și ale lui Andrei Năstase,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor” împotriva Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”

și Andrei Năstase, intervenient accesoriu Consiliul Electoral de Circumscripție

Electorală municipală Chișinău nr.1 privind contestarea acțiunilor concurenților

electorali,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018, prin care a fost

admis apelul declarat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor”, casată hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 iunie 2018,

c o n s t a t ă :

La 05 iunie 2018, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor” s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și

Andrei Năstase, intervenient accesoriu Consiliul Electoral de Circumscripție

Electorală municipală Chișinău nr. 1 solicitând calificarea acțiunilor candidatului la

funcția de primar al mun. Chișinău, Andrei Năstase ca agitație electorală în ziua

alegerilor, stabilirea faptului încălcării de către candidatul la funcția de primar a

capitalei Andrei Năstase a art. 52 alin. (10) din Codul Electoral.

În motivarea de fapt a contestației, a menționat că la 03 iunie 2018, în mun.

Chișinău a avut loc turul II al alegerilor locale pentru alegerea Primarului General al

municipiului Chisinău. Pe parcursul zilei de 03 iunie 2018, candidatul la funcția de

Primar General al mun. Chișinău, Andrei Năstase, a efectuat agitație electorală prin

intermediul live-video, pe pagina sa pe facebook.

La 03 iunie 2018, candidatul la funcția de Primar General al mun. Chișinău,

Andrei Năstase, s-a prezentat la mai multe secții de votare motivând că vrea să

urmărească procesul electoral. Acțiunile lui Andrei Năstase pot fi calificate ca agitație

1

electorală, dat fiind faptul că prezența sa în alte secții de votare decât cea la care are

dreptul să voteze și doar în procesul votării este categoric interzis reieșind din

prevederile art. 60 alin. (8) Cod Electoral, care stabilește că nici o altă persoană nu

poate rămâne în incinta secției de votare mai mult timp decât este necesar pentru votare.

Astfel, în opinia reclamantului, prin prezența sa la secțiile de votare, precum și

nemijlocita apropiere de ele, Andrei Năstase putea determina alegătorii să voteze într-

un fel sau altul.

Partidul Politic „Partidul Socialiștilor” notează că de pe pagina de facebook a lui

Andrei Năstase, se poate de stabilit cu certitudine că agitația electorală efectuată pe

rețeaua de socializare a avut loc la 03 iunie 2018, adică în ziua desfășurării alegerilor și

nicidecum până la ziua alegerilor.

În cadrul ședinței din 07 iunie 2018, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor” a

solicitat calificarea acțiunile Partidului Politic Demnitate și Adevăr ca agitație

electorală în ziua alegerilor fiind prezentate în calitate de probă suplimentară următorul

link plasat pe pagina oficială de facebook a Partidului Demnitate și Adevăr

https://www.facebook.com/PlatformaDA/videos/960091887502454/.

În final, prin cererea de concretizare reclamantul a solicitat calificarea acțiunilor

candidatului la funcția de primar al mun. Chișinău, Năstase Andrei ca agitație electorală

în ziua alegerilor, stabilirea faptului încălcării de către candidatul la funcția de primar a

capitalei Andrei Năstase a art. 52 alin. (10) din Codul electoral „In ziua alegerilor și în

ziua precedentă alegerilor nu se admite nici un fel de agitație electorală”, calificarea

acțiunilor concurentului electoral Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr ” ca

agitație electorală în ziua alegerilor, stabilirea faptului încălcării de către Partidul Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” ca agitație electorală în ziua alegerilor a art. 52 alin.

(10) din Codul electoral „In ziua alegerilor și în ziua precedentă alegerilor nu se admite

nici un fel de agitație electorală”.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 iunie 2018,

contestația depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

împotriva Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și Andrei Năstase,

intervenient accesoriu Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală municipală

Chișinău nr. 1 privind contestarea acțiunilor concurenților electorali, a fost respinsă

ca nefondată.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, la 08 iunie 2018, reprezentantul

Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ilie Ceban a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

07 iunie 2018, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, privind admiterea contestație.

La fel, nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la 08 iunie 2018 și avocatul

Dumitru Pavel, acționând în interesele Partidului Politic „Platforma Demnitate și

Adevăr” și ale lui Andrei Năstase a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 07 iunie 2018, solicitând casarea hotărârii contestate și

adoptarea unei încheieri de scoatere de pe rol a contestației Partidului Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Prin încheierea Curții de Apel din 12 iunie 2018, apelul declarat de avocatul

Dumitru Pavel, în interesele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și

Andrei Năstase, a fost restituit ca fiind depus de o persoană neîmputernicită.

2

La 12 iunie 2018, reprezentantul Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, Ilie Ceban a prezentat apelul motivat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018, a fost admis apelul Partidul

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, casată hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 07 iunie 2018.

S-a admis contestația în materie electorală depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”.

S-a calificat acțiunile candidatului la funcția de primar al mun. Chișinău, Năstase

Andrei, ca agitație electorală în ziua alegerilor.

S-a stabilit faptul încălcării de către candidatul la funcția de primar al mun.

Chișinău, Andrei Năstase a art. 52 alin.(10) din Codul electoral. În rest hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 iunie 2018.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că în toate adresările sale către

alegători, Andrei Năstase îi îndeamnă să se prezinte la vot și să voteze pentru cine

consideră ei de cuviință, iar adresarea unui concurent electoral în ziua alegerilor, cu un

astfel de îndemn către alegători, reprezintă de fapt agitație electorală.

În aparițiile sale pe pagina sa de facebook, Andrei Năstase iese cu aceleași lozinci

pe care le-a utilizat în campania electorală.

Instanța a mai constatat că fără a numi numele concret al contracandidatului său,

Andrei Năstase îndeamnă alegătorii să nu voteze candidatura lui Plahotniuc și Dodon,

iar în situația când în curs electorală erau numai doi candidați, este evident că alegătorii

sunt orientați sa-l voteze anume pe dânsul.

La 13 iunie 2018, avocatul Dumitru Pavel acționând în interesele Partidului Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” și ale lui Andrei Năstase a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău

din 07 iunie 2018, solicitând casarea hotărârilor menționate supra și emiterea unei noi

decizii prin care să fie dispusă scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată

înaintată de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Cu referire la hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 iunie 2018,

recurentul a menționat că această este adoptată cu încălcări de procedură, deoarece

aceasta este depusă din numele unei persoane juridice, de către o persoană care nu are

împuterniciri corespunzătoare.

Nici președintele Partidului Politic „Partidul Socialiștilor”, nici o altă persoană

împuternicită de acesta nu a semnat cererea de chemare în judecată.

Semnatarul cererii este avocatul Ilie Ceban, care nu a anexat nici mandat și nici o

procură corespunzătoare, ce să ateste dreptul lui de semna și de a depune o cerere de

chemare în judecată și astfel, nu sunt îndeplinite prevederile art. 80 alin.(l) Cod de

procedură civilă.

Recurentul consideră că instanța de judecată urma să constate acest fapt și să

aplice direct prevederile art.170 alin.(l) lit.e) Cod de procedură civilă, dispunând

restituirea cererii de chemare în judecată, iar în cazul punerii pe rol a cererii de chemare

în judecată să aplice art.267 lit.c) Cod de procedură civilă, adică scoaterea de pe rol pe

motiv că cererea este semnată și este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită.

Normele la care au făcut referite instanțele de judecată, art.15 alin.(l) și art.72 Cod

electoral, nu conferă dreptul reprezentantului cu drept consultativ de a semna o cerere

de chemare în judecată sau o cerere de apel.

3

Din materialele dosarului, un mandat avocațial ce ar confirma dreptul avocatului

Ilie Ceban de a semna cererea de chemare în judecată din numele lui Ivan Ceban sau a

Partidului Politic „Partidul Socialiștilor”, lipsește.

Cu referire la decizia instanței de apel recurentul a menționat că la examinarea

apelului, instanța de apel a aplicat eronat legea materială și incorect a stabilit acțiunile

de îndemn de a ieși la vot, expuse public de Andrei Năstase reprezintă agitație

electorală.

Din înscrisurile probatorii administrate la dosar și a imaginelor video administrate

în cadrul ședințelor de judecată, s-a atestat doar îndemnul de a ieși la vot, expus de

Andrei Năstase, iar aceste fapte nu pot forma latura obiectivă a interdicțiilor stabilite la

art.52 alin.(10) Cod electoral, atât timp cât ele nu pot fi nicidecum apreciate ca agitație

electorală.

Nici o probă din dosar nu confirmă versiunile lui Ilie Ceban, iar imaginile video ce

au fost vizualizate în ședințele de judecată nu au fost anexate ca probe în dosar și astfel,

nu pot fi apreciate prin prisma art.art.117 Cod de procedură civilă.

Explicația depusă de președintele BESV 1/144, vice-președintele BESV 1/144 și

secretarul BESV 1/144, nu poate fi nicidecum apreciată ca o hotărâre a Biroului

electoral al secției de votare, prin care se soluționează o contestație, or, în conținutul

explicației respective nu s-a stabilit vreo încălcare comisă de către Andrei Năstase, ci

doar s-au stabilit careva încălcări din partea concurentului electoral Andrei Năstase din

partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr".

Recurentul consideră că prezența concurentul electoral Andrei Năstase din partea

Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr" la una din secțiile de votare, nu

poate fi catalogată ca agitație electorală, dar nici ca o încălcare a art. 60 alin. (8) din

Codul Electoral, iar constatările instanței de apel sunt neîntemeiate.

Prin referința depusă la 14 iunie 2018, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” a menționat că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Instanța de apel corect a concluzionat că candidatul la funcția de Primar General al

mun. Chișinău, Andrei Năstase a încălcat prevederile art.52 alin.10) din Codul electoral.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Chișinău decizia la 12 iunie 2018.

În conformitate cu art.74 alin. (6) din Codul electoral împotriva deciziei instanței

de apel poate fi depus un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Cererea de recurs a fost depusă la 13 iunie 2018, prin urmare în termenul prevăzut

de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor a

verificat dacă recursul este formulat de persoana în drept să-l declare, dacă este depus în

termen și dacă nu a fost examinat anterior, și a făcut un raport verbal în fața completului

de judecată instituit în mod legal.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Reieșind din dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție constată existența temeiului de inadmisibilitate prevăzut la art. 433 lit. a) din

Codul de procedură civilă, din următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza minuțioasă a conținutului cererii de recurs în raport cu decizia

contestată, reiese în mod cert că recurentul a reluat criticile formulate în faza procesuală

anterioară și asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat detaliat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

5

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Dumitru Pavel

în interesele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și ale lui Andrei

Năstase nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de avocatul Dumitru Pavel în interesele Partidului Politic

„Platforma Demnitate și Adevăr” și ale lui Andrei Năstase, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Tamara Chișca-Doneva

judecători Nina Vascan

Dumitru Mardari

6