2ra-1044/18 — încasarea sumei și cheltuilelilor de judecată

2ra-1044/18 — încasarea sumei și cheltuilelilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-1044/18

prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău – I. Barbacaru

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Dumitru Visternicean

judecători Iuliana Oprea și Luiza Gafton

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu

Petru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Purice Clara, prin

intermediul avocatului Beșleaga Alexandr împotriva Cooperativei de construcție a

locuințelor nr. 7/1 cu privire la încasarea prejudiciului și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, prin care s-a

admis apelul declarat de Purice Clara, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 28 martie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii

c o n s t a t ă:

La 24 decembrie 2015 avocatul Beșleaga Alexandr, împuternicit prin mandatul

din 19 octombrie 2015 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu dreptul

de a înainta acțiune, de ataca hotărârea judecătorească (f.d. 3), a depus în interesele

Clarei Purice cerere de chemare în judecată împotriva Cooperativei de construcție a

locuințelor nr. 7/1 cu privire la încasarea sumei de 10 575 lei și a taxei de stat în

mărime de 317,25 lei (f.d. 5-8).

În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Beșleaga Alexandr a

indicat că Purice Clara este proprietara apartamentului XXXX, iar blocul locativ este

gestionat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 7/1.

Potrivit procesului-verbal nr. 3 din 24 septembrie 2014 a ședinței proprietarilor

apartamentelor din casa nr. ZZZZ s-a pus în discuție necesitatea efectuării lucrărilor

de reparație a acoperișului casei și s-a decis de a se efectua reparația acoperișului,

fapt consemnat în procesul-verbal al ședinței.

În baza contractului din 08 octombrie 2014 încheiat cu societatea cu

răspundere limitată ,,Indautosistem” și Purice Clara și actului de predare-primire a

lucrărilor din 08 octombrie 2014, prima a efectuat lucrări de reparație a acoperișului.

Cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor de reparație în mărime de 10 575 lei a

fost efectuate de Purice Clara, fapt ce se confirmă prin dispoziția de încasare nr. 4 din

08 octombrie 2014.

Din considerentul că cheltuielile de reparație a blocului locativ urmează a fi

suportate de gestionarul blocului, Purice Clara a adresat pârâtului la 19 octombrie

2015 și 02 noiembrie 2015 cereri cu privire la restituirea cheltuielilor suportate, însă

pârâtul nu i-a returnat banii până în prezent.

1

Avocatul Beșleaga Alexandr cere încasarea de la Cooperativa de construcție a

locuințelor nr. 7/1 în beneficiul Clarei Purice a sumei de 10 575 lei și a taxei de stat în

mărime de 317,25 lei (f.d. 5-9).

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 martie 2016 s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Purice Clara (f.d. 41, 44-45).

La 25 aprilie 2016 avocatul Beșleaga Alexandr a declarat în interesele Clarei

Purice apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28

martie 2016 (f.d. 47, 48-49), iar la 27 mai 2016 apel motivat împotriva aceleași

hotărâri (f.d. 53-57).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 iulie 2016, corectată prin

încheierea din 29 martie 2017, a admis apelul declarat de Purice Clara.

A casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 martie 2016 și a

emis o nouă hotărâre de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

A încasat de la Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 în beneficiul

Clarei Purice cheltuielile suportate în legătură cu reparația acoperișului în sumă de

10 575 și cheltuieli de judecată în sumă de 555,19 lei, iar în total suma de 11 130,9

lei (f.d. 71-77, 100-101).

La 06 septembrie 2016 Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016 (f.d. 105-

106).

Prin decizia Curții Supremă de Justiție din 05 iulie 2017 s-a admis recursul

declarat de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, s-a casat decizia Curții de

Apel Chișinău din 12 iulie 2016 și s-a restituit cauza la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 125-128).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 17 ianuarie 2018 a admis apelul

declarat de Purice Clara.

A casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 martie 2016 și a

emis o nouă hotărâre de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

A încasat de la Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 în beneficiul

Clarei Purice cheltuielile suportate în legătură cu reparația acoperișului în sumă de

10 575 și cheltuieli de judecată în sumă de 555,19 lei, iar în total suma de 11 130,9

lei (f.d. 150-157).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că potrivit procesului-verbal al

ședinței proprietarilor din casa nr. ZZZZ s-a pus în discuție necesitatea efectuării

lucrărilor de reparație a acoperișului și s-a luat decizie în acest sens, iar în scopul

executării acestei decizii, Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 a procurat

materiale de construcție conform facturii fiscale din 06 octombrie 2014, însă a

refuzat efectuarea lucrărilor de reparație din motivul că reparația blocului locativ se

efectuează în limita mijloacelor bănești, transmițând materiale de construcție Clarei

Purice.

Din considerentul că lucrările de întreținere și reparație a apartamentelor și a

încăperilor locuibile în cămine se efectuează de către aparatul administrativ al

gestionarului, acțiunea Clarei Purice cu privire la compensarea cheltuielilor pentru

reparația acoperișului a fost considerată întemeiată.

La 13 aprilie 2018 avocatul Răileanu Petru, împuternicit prin mandatul din 07

februarie 2017 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu dreptul de ataca

hotărârea judecătorească (f.d. 90), a declarat în interesele Cooperativei de construcție

a locuințelor nr. 7/1 recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie

2

2018, solicitând repunerea recursului în termen, admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs avocatul Răileanu Petru a indicat că potrivit

procesului-verbal nr. 3 din 24 septembrie 2014 s-a constatat că conform calculelor

pentru perioada octombrie 2013 – 01 august 2014 în fondul Cooperativei de

construcție a locuințelor nr. 7/1 din banii alocați de către locuitorii casei nr. 13/2 s-a

acumulat suma de 11 321 lei, sumă care a fost propusă pentru reparația acoperișului

cu necesitatea transmiterii unei cereri în acest sens către conducerea cooperativei.

Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 și-a exercitat obligațiile care îi

revin conform Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 prin alocarea

banilor pentru procurarea materialelor de construcție a acoperișului apartamentului

care se află în gestiunea sa.

Consideră că Purice Clara contrar normelor legale a încheiat în nume și pe

cont propriu cu societatea cu răspundere limitată ,,Indautosistem” contract de

antrepriză, în rezultatul căruia intimatei i s-au efectuat lucrări de reparație a

acoperișului în sumă de 10 575 lei.

Prima instanță întemeiat a constatat că nu au fost constatate careva acțiuni de

îmbogățire fără justă cauză din partea recurentului/pârât, în condițiile în care s-au

respectat obligațiile prevăzute de lege din partea recurentului.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 07 mai 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat Clarei Purice o copie a

cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii copiei respective.

Prin referința depusă la 25 mai 2018 avocatul Beșleaga Alexandr în interesele

Clarei Purice a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de

apel.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de Cooperativa de construcție a locuințelor nr.

7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru în cererea de recurs pe baza

materialelor din dosar și a referinței depuse de avocatul Beșleaga Alexandr în

interesele Clarei Purice, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se

supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5).

În conformitate cu art. 429 alin. (4) și (5) Codul de procedură civilă, nu pot fi

atacate cu recurs:

a) deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun niciunei căi de

atac;

b) hotărârile în privința cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374;

c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.

3

Nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la

art.430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit

apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația,

în partea care se referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de

recurs poate fi atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile

consimt expres în fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală

consemnată expres în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai

pentru încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material.

În speță, recursul este declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17

ianuarie 2018, care poate fi atacată cu recurs și respectiv recursul declarat de

Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu

Petru nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul art. 433 lit. a1) Codul de procedură

civilă

În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

La 07 februarie 2018 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților

copia deciziei din 17 ianuarie 2018 (f.d. 158) iar la cererea de recurs Cooperativa de

construcție a locuințelor nr. 7/1, a anexat copia scrisorii de expediere a copiei deciziei

instanței de apel, pe care este aplicată ștampila oficiului poștal cu data de ,,14

februarie 2018” (f.d. 173), fapt ce denotă că recursul declarat la 13 aprilie 2018 este

depus în interiorul termenului de 2 luni acordat de legiuitor și nu este necesară

repunerea acestuia în termen.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

În speță, recursul a fost semnat de avocatul Răileanu Petru, împuternicit prin

mandatul din 07 februarie 2017 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu

dreptul de ataca hotărârea judecătorească (f.d. 90), recurentul fiind partea în proces

împotriva căreia a fost declanșată acțiunea, astfel încât temeiul stipulat de art. 433 lit.

c) Codul de procedură civilă nu are incidență.

În conformitate cu art. 433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a

fost examinat.

La caz, instanța de recurs relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod

de procedură civilă nu este aplicabil.

Luând în considerare cele constatate supra, instanța de recurs conchide că

recursul nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de art. 433

lit. b), c) sau d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

4

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Codul de procedură civilă, are un

caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și

procedural, verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în

care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite

de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la

dreptul subsecvent de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt

contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, Completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare

și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato

contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul statuează că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din

5

19 ianuarie 2010).

Completul notează că în cererea de recurs Cooperativa de construcție a

locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru a invocat temei de

declarare a recursului prevederile art. 432 alin. (1) și (2) lit. c) Codul de procedură

civilă.

Totuși, din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, Cooperativa de

construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru, a reluat

criticile formulate în faza procesuală anterioară, asupra cărora instanța de apel s-a

pronunțat cu suficientă putere de convingere, iar invocarea pretinselor încălcări

admise de instanța de apel nu este suficient de fundamentată.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel a

examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material,

procedural și apreciind corect probele administrate a emis o hotărâre legală, iar

argumentele invocate de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin

intermediul avocatului Răileanu Petru, în cererea de recurs poartă caracter declarativ

și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin

intermediul avocatului Răileanu Petru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Dumitru Visternicean

Judecători Iuliana Oprea

Luiza Gafton

6