2ra-1044/18 — încasarea sumei și cheltuilelilor de judecată

dosarul nr. 2ra-1044/18 prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău – I. Barbacaru instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță Î N C H E I E R E 13 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului Dumitru Visternicean judecători Iuliana Oprea și Luiza Gafton examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Purice Clara, prin intermediul avocatului Beșleaga Alexandr împotriva Cooperativei de construcție a locuințelor nr. 7/1 cu privire la încasarea prejudiciului și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, prin care s-a admis apelul declarat de Purice Clara, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 28 martie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii c o n s t a t ă: La 24 decembrie 2015 avocatul Beșleaga Alexandr, împuternicit prin mandatul din 19 octombrie 2015 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu dreptul de a înainta acțiune, de ataca hotărârea judecătorească (f.d. 3), a depus în interesele Clarei Purice cerere de chemare în judecată împotriva Cooperativei de construcție a locuințelor nr. 7/1 cu privire la încasarea sumei de 10 575 lei și a taxei de stat în mărime de 317,25 lei (f.d. 5-8). În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Beșleaga Alexandr a indicat că Purice Clara este proprietara apartamentului XXXX, iar blocul locativ este gestionat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 7/1.

Potrivit procesului-verbal nr. 3 din 24 septembrie 2014 a ședinței proprietarilor apartamentelor din casa nr. ZZZZ s-a pus în discuție necesitatea efectuării lucrărilor de reparație a acoperișului casei și s-a decis de a se efectua reparația acoperișului, fapt consemnat în procesul-verbal al ședinței. În baza contractului din 08 octombrie 2014 încheiat cu societatea cu răspundere limitată ,,Indautosistem” și Purice Clara și actului de predare-primire a lucrărilor din 08 octombrie 2014, prima a efectuat lucrări de reparație a acoperișului.

Cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor de reparație în mărime de 10 575 lei a fost efectuate de Purice Clara, fapt ce se confirmă prin dispoziția de încasare nr. 4 din 08 octombrie 2014. Din considerentul că cheltuielile de reparație a blocului locativ urmează a fi suportate de gestionarul blocului, Purice Clara a adresat pârâtului la 19 octombrie 2015 și 02 noiembrie 2015 cereri cu privire la restituirea cheltuielilor suportate, însă pârâtul nu i-a returnat banii până în prezent. 1 Avocatul Beșleaga Alexandr cere încasarea de la Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 în beneficiul Clarei Purice a sumei de 10 575 lei și a taxei de stat în mărime de 317,25 lei (f.d. 5-9). Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 28 martie 2016 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Purice Clara (f.d. 41, 44-45). La 25 aprilie 2016 avocatul Beșleaga Alexandr a declarat în interesele Clarei Purice apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 martie 2016 (f.d. 47, 48-49), iar la 27 mai 2016 apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d. 53-57). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 iulie 2016, corectată prin încheierea din 29 martie 2017, a admis apelul declarat de Purice Clara. A casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 martie 2016 și a emis o nouă hotărâre de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. A încasat de la Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 în beneficiul Clarei Purice cheltuielile suportate în legătură cu reparația acoperișului în sumă de 10 575 și cheltuieli de judecată în sumă de 555,19 lei, iar în total suma de 11 130,9 lei (f.d.

71-77, 100-101). La 06 septembrie 2016 Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016 (f.d. 105- 106). Prin decizia Curții Supremă de Justiție din 05 iulie 2017 s-a admis recursul declarat de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2016 și s-a restituit cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 125-128). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 17 ianuarie 2018 a admis apelul declarat de Purice Clara. A casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 martie 2016 și a emis o nouă hotărâre de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

A încasat de la Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 în beneficiul Clarei Purice cheltuielile suportate în legătură cu reparația acoperișului în sumă de 10 575 și cheltuieli de judecată în sumă de 555,19 lei, iar în total suma de 11 130,9 lei (f.d. 150-157). În motivarea soluției instanța de apel a reținut că potrivit procesului-verbal al ședinței proprietarilor din casa nr. ZZZZ s-a pus în discuție necesitatea efectuării lucrărilor de reparație a acoperișului și s-a luat decizie în acest sens, iar în scopul executării acestei decizii, Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 a procurat materiale de construcție conform facturii fiscale din 06 octombrie 2014, însă a refuzat efectuarea lucrărilor de reparație din motivul că reparația blocului locativ se efectuează în limita mijloacelor bănești, transmițând materiale de construcție Clarei Purice.

Din considerentul că lucrările de întreținere și reparație a apartamentelor și a încăperilor locuibile în cămine se efectuează de către aparatul administrativ al gestionarului, acțiunea Clarei Purice cu privire la compensarea cheltuielilor pentru reparația acoperișului a fost considerată întemeiată. La 13 aprilie 2018 avocatul Răileanu Petru, împuternicit prin mandatul din 07 februarie 2017 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu dreptul de ataca hotărârea judecătorească (f.d. 90), a declarat în interesele Cooperativei de construcție a locuințelor nr. 7/1 recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2 2018, solicitând repunerea recursului în termen, admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs avocatul Răileanu Petru a indicat că potrivit procesului-verbal nr. 3 din 24 septembrie 2014 s-a constatat că conform calculelor pentru perioada octombrie 2013 – 01 august 2014 în fondul Cooperativei de construcție a locuințelor nr. 7/1 din banii alocați de către locuitorii casei nr. 13/2 s-a acumulat suma de 11 321 lei, sumă care a fost propusă pentru reparația acoperișului cu necesitatea transmiterii unei cereri în acest sens către conducerea cooperativei. Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1 și-a exercitat obligațiile care îi revin conform Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 prin alocarea banilor pentru procurarea materialelor de construcție a acoperișului apartamentului care se află în gestiunea sa.

Consideră că Purice Clara contrar normelor legale a încheiat în nume și pe cont propriu cu societatea cu răspundere limitată ,,Indautosistem” contract de antrepriză, în rezultatul căruia intimatei i s-au efectuat lucrări de reparație a acoperișului în sumă de 10 575 lei. Prima instanță întemeiat a constatat că nu au fost constatate careva acțiuni de îmbogățire fără justă cauză din partea recurentului/pârât, în condițiile în care s-au respectat obligațiile prevăzute de lege din partea recurentului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 07 mai 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat Clarei Purice o copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii copiei respective. Prin referința depusă la 25 mai 2018 avocatul Beșleaga Alexandr în interesele Clarei Purice a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar și a referinței depuse de avocatul Beșleaga Alexandr în interesele Clarei Purice, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5). În conformitate cu art. 429 alin. (4) și (5) Codul de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs: a) deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun niciunei căi de atac; b) hotărârile în privința cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374; c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs. 3 Nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege.

Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată expres în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material.

În speță, recursul este declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, care poate fi atacată cu recurs și respectiv recursul declarat de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul art. 433 lit. a1) Codul de procedură civilă În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

La 07 februarie 2018 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 17 ianuarie 2018 (f.d. 158) iar la cererea de recurs Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, a anexat copia scrisorii de expediere a copiei deciziei instanței de apel, pe care este aplicată ștampila oficiului poștal cu data de ,,14 februarie 2018” (f.d. 173), fapt ce denotă că recursul declarat la 13 aprilie 2018 este depus în interiorul termenului de 2 luni acordat de legiuitor și nu este necesară repunerea acestuia în termen. În conformitate cu art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

În speță, recursul a fost semnat de avocatul Răileanu Petru, împuternicit prin mandatul din 07 februarie 2017 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu dreptul de ataca hotărârea judecătorească (f.d. 90), recurentul fiind partea în proces împotriva căreia a fost declanșată acțiunea, astfel încât temeiul stipulat de art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă nu are incidență. În conformitate cu art. 433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. La caz, instanța de recurs relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă nu este aplicabil. Luând în considerare cele constatate supra, instanța de recurs conchide că recursul nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de art. 433 lit. b), c) sau d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; 4 b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Codul de procedură civilă, are un caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). În acest context, Completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru o cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul statuează că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 5 19 ianuarie 2010). Completul notează că în cererea de recurs Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru a invocat temei de declarare a recursului prevederile art. 432 alin. (1) și (2) lit. c) Codul de procedură civilă.

Totuși, din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru, a reluat criticile formulate în faza procesuală anterioară, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat cu suficientă putere de convingere, iar invocarea pretinselor încălcări admise de instanța de apel nu este suficient de fundamentată. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și apreciind corect probele administrate a emis o hotărâre legală, iar argumentele invocate de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru, în cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Cooperativa de construcție a locuințelor nr. 7/1, prin intermediul avocatului Răileanu Petru, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Dumitru Visternicean Judecători Iuliana Oprea Luiza Gafton 6