2r-443/18 — repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului
- Temei legal
- Formularea împuternicirilor reprezentantului
2r-443/18 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Prima instanță: A. Andronic dosarul nr. 2r-443/18
Instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai
D E C I Z I E
06 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă
Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh
examinând recursul declarat de avocatul Petru Balan în interesele recurenților
Lupan Serghei și Astahov Victor împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07
decembrie 2017,
adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Lupan Serghei și Astahov Victor împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu
Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organului de urmărire penală, procuratură și instanțele judecătorești,
c o n s t a t ă
La 31 ianuarie 2017, Lupan Serghei și Astahov Victor au depus cerere de chemare
în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală
cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire
penală, procuratură și instanțele judecătorești, prin care au solicitat: - încasarea din
bugetul de stat în beneficiul reclamantului Lupan Serghei a prejudiciului moral în
mărime de 50 000 de lei, - încasarea din bugetul de stat în beneficiul reclamantului
Astahov Victor a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei, - încasarea din bugetul
de stat în beneficiul reclamantului Lupan Serghei a prejudiciului patrimonial, onorariul
achitat avocatului, în mărime de 5 000 de lei, - încasarea din bugetul de stat în
beneficiul reclamantului Astahov Victor a prejudiciului patrimonial, onorariul achitat
avocatului, în mărime de 4 000 de lei, - încasarea din bugetul de stat în beneficiul
reclamantului Lupan Serghei a prejudiciului patrimonial, costul alimentelor și
medicamentelor transmise în penitenciar) 1 541,42 de lei, - încasarea din bugetul de stat
în beneficiul reclamantului Lupan Serghei a cheltuielilor de asistență juridică în mărime
de 3 000 de lei, - încasarea din bugetul de stat în beneficiul reclamantului Astahov
Victor a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3 000 de lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 august 2017, acțiunea
a fost admisă parțial.
S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul
lui Lupan Serghei, născut la 02 octombrie 1995, prejudiciul material privind costul
alimentelor și medicamentelor transmise în penitenciar în mărime de 1541, 42 de lei,
prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de
3000 de lei, iar în total suma de 14 541, 42 de lei.
S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul
lui Astahov Victor, născut la 20 mai 1986, prejudiciul moral în sumă de 10 000 de lei și
1
cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3000 de lei, iar în total suma de 13 000 de lei.
În rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.
La 10 august 2017 Ministerul Justiției a depus cerere de apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 august 2017, solicitând casarea hotărârii
recurate cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
La 21 august 2017, avocatul stagiar, Morărescu Alina, în interesele lui Serghei
Lupan, Astahov Victor a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe,
solicitând casarea parțială a acesteia cu emiterea unei noi hotărâri în această parte de
admitere integrală a acțiunii înaintate.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017, cererea de apel
declarată de către avocatul stagiar Morărescu Alina, în interesele lui Serghei Lupan,
Astahov Victor a fost restituită ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să
declare apel (f.d. 111-115).
În consolidarea soluției sale, instanța de apel a reținut că la momentul depunerii
cererii de apel, avocatul stagiar, Morărescu Alina, nu avea împuterniciri de a valorifica
în numele lui Serghei Lupan, Astahov Victor dreptul de a ataca hotărâri judecătorești.
Or, împuternicirile avocatului stagiar Morărescu Alina nu au fost semnate de persoane
abilitate cu acest drept-Serghei Lupan, Victor Astahov.
La 05 februarie 2018 avocatul Petru Balan în interesele recurenților Lupan Serghei
și Astahov Victor a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07
decembrie 2017, prin care solicită casarea încheierii recurate, remiterea cauzei la
rejudecare pentru examinarea cererii de apel depuse (f.d. 155-159).
În argumentarea recursului menționează că, instanța de apel nu a ținut cont de
faptul că, instanța de fond a verificat împuternicirile avocatului stagiar Morărescu Alina
considerându-le ca fiind legale, fapt ce se confirmă și prin procesele-verbale a ședințelor
de judecată.
La fel, mandatul avocatului stagiar anexat la materialele cauzei corespunde tuturor
rigorilor prestabilite, avocatul stagiar Morărescu Alina fiind investit inclusiv cu dreptul
de a ataca hotărârea judecătorească, respectiv de a declara apel în interesele apelanților.
Consideră că încheierea recurată urmează a fi casată pentru a nu fi încălcat dreptul
la un proces echitabil cât și accesul liber la justiție.
Ab initio Colegiul decelează că, în conformitate cu prevederile art. 425 din Codul
de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15
zile de la comunicarea încheierii.
Conform art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură
stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice
stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori
momentului care a condiționat începutul lui.
Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa de e-mail a destinatarului
1,gs.legal.consulting@gmail.com” (f.d. 137) rezultă că reprezentantul lui Serghei Lupan
și Victor Astahov, avocatul Petru Balan a recepționat la 19 ianuarie 2018 copia
încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017. Prin urmare, coroborând
dispozițiile art. 425 cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
consideră că, în condițiile speței, termenul de demarare a căii de atac începe să curgă în
ziua imediat următoare datei comunicării încheierii judecătorești, adică din 20 ianuarie
2018, iar termenul limită fiind 05 februarie 2018, ora 24.00.
Astfel, Colegiul atestă că, în speță, calea de atac în ordine de recurs în Secțiunea I a
2
fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la
05 februarie 2018, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe prima filă a cererii
de recurs (f.d. 153).
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul
Petru Balan în interesele recurenților Lupan Serghei și Astahov Victor urmează a fi
respins și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017, din
motivele ce succed.
Articolul 426 din Codul de procedură civilă consemnează în alin. (1) că, recursul
împotriva încheierii se depune și se examinează în modul stabilit de prezentul capitol,
cu excepțiile stabilite de prezenta secțiune.
Alineatul (3) al aceluiași articol prescrie că, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei
certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără
examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii este în drept să
respingă recursul și să mențină încheierea.
Materialele cauzei atestă că, la 21 august 2017, avocatul stagiar, Morărescu Alina,
în interesele lui Serghei Lupan, Astahov Victor a depus cerere de apel împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitând casarea parțială a acesteia cu emiterea unei noi
hotărâri în această parte de admitere integrală a acțiunii înaintate.
Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 07 decembrie 2017 (f.d. 111-115), a
restituit cererea de apel declarată de către avocatul stagiar Morărescu Alina, în
interesele lui Serghei Lupan, Astahov Victor ca fiind depusă de o persoană care nu este
în drept să declare apel.
Verificând legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017
prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul ajunge la
concluzia că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural
pertinente speței.
Conform dispozițiilor art. 365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cererea de
apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se
anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile
reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.
Prin prisma art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în proces civil,
persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.
Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea
avocat.
Articolul 80 din Codul de procedură civilă statuează în alineatul (7) că,
împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat
de reprezentat și certificat de avocat.
În condițiile speței, instanța de recurs decelează că, la 20 ianuarie 2017, Lupan
Serghei și Victor Astahov au acordat, în baza mandatelor avocațiale seria MA
nr.1049732 și seria MA nr. 1049732, avocatul biroul asociat de avocați „MGS Legal
Consulting” – Petru Balan împuterniciri de a le reprezenta interesele și apăra poziția
procesuală în cadrul cauzei civile intentate împotriva Ministerului Justiției, intervenient
accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile
3
ilicite ale organului de urmărire penală, procuratură și instanțele judecătorești (f.d. 3 și
4).
Astfel, conform versoului mandatelor avocațiale nominalizate, Lupan Serghei și
Victor Astahov au transmis avocatului Petru Balan împuterniciri, în conformitate cu
prevederile art. 81 din Codul de procedură civilă, de a semna cererea și de a o depune în
judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunța total sau parțial la
pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a
modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a încheia tranzacții, de a
intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a
ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau
eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire și de a primi
bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești.
Deopotrivă, Colegiul atestă că, la 21 august 2017, avocatul stagiar Alina
Morărescu a exercitat în numele lui Lupan Serghei și Victor Astahov dreptul de a ataca
hotărârea judecătorească a primei instanțe în ordine de apel.
La caz, este remarcabil că mandatul avocatului stagiar Alina Morărescu seria MAS
nr. 040249 din 06 martie 2017, în baza căruia aceasta a valorificat dreptul lui Lupan
Serghei și Victor Astahov de a ataca hotărârea judecătorească, a fost semnat de către
avocatul Petru Balan, în baza mandatelor avocațiale seria MA nr.1049732 și seria MA
nr.1049732 din 20 ianuarie 2017.
La capitolul dat, Colegiul evocă faptul că avocatul Petru Balan a transmis
avocatului stagiar Alina Morărescu împuternicirile sale ce i-au fost acordate de către
Lupan Serghei și Victor Astahov în baza mandatelor avocațiale seria MA nr. 1049732
și seria MA nr. 1049732 din 20 ianuarie 2017.
În cazul din speță, instanța de recurs consideră imperioase dispozițiile art. 11
alin.(2) din Legea cu privire la avocatură, care statuează că nu se admite acordarea de
către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în instanțele de judecată în
alt temei decît în baza contractului de asistență juridică înregistrat la cabinetul
avocatului sau la biroul asociat de avocați. Excepție fac cazurile de reprezentare a
intereselor soțului/soției și ale rudelor pînă la gradul al patrulea inclusiv.
Aderent, prin prisma pct. 7 subpct. 1) lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din
28 februarie 2013 „cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a
mandatului avocatului și al avocatului stagiar”, formularul mandatului avocatului stagiar
conține următoarele elemente obligatorii: pe recto se inserează numărul contractului de
asistență juridică și data semnării.
Dealtfel, dispozițiile art. 18 alin. (1) lit. c) din Statutul profesiei de avocat prescriu
că avocatul stagiar este obligat să acorde asistență juridică clientului în baza contractului
de asistență juridică, încheiat în modul stabilit și validat de avocatul îndrumător.
Corelând normele legale precitate și analizând conținutul mandatului avocatului
stagiar Alina Morărescu seria MAS nr. 040249 din 06 martie 2017, Colegiul constată că
acesta nu corespunde după formă și conținut cerințelor legale instituite la art. 11 alin. (2)
din Legea cu privire la avocatură, art. 18 alin. (1) lit. c) din Statutul profesiei de avocat
și pct. 7 subpct. 1) lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013. Or,
mandatul avocatului stagiar nu conține informații cu privire la numărul contractului de
asistență juridică și data semnării acestui contract, în baza căruia a fost eliberat
mandatul.
Mai mult decât atât, instanța de recurs opinează că deși legiuitorul a prevăzut la
4
art.81 din Codul de procedură civilă dreptul „de a transmite împuterniciri unei alte
persoane”, totuși acesta este drept personal și, pentru a împuternici pe cineva cu acest
drept, urmează a fi respectate coroborarea cu alte norme legale. Astfel, în sensul pct. 7
subpct. 2) lit. a), a1) și b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013, pe
verso mandatului avocatului stagiar se inserează împuternicirile avocatului stagiar,
numele și prenumele clientului, precum și semnătura clientului sau, după caz, a
avocatului stagiar.
Așa, din sensul logico-semantic, și coroborat, al normelor precitate, se deduce că
legiuitorul a instituit reguli imperative de reprezentare în procesul civil, astfel încât
pentru a fi acceptată de către instanța de judecată în calitate de reprezentant al unei
persoane fizice, urmează a fi demonstrată manifestarea de voință din partea
reprezentatului și transmiterea personală a împuternicirilor și drepturilor sale
procedurale către reprezentant. Or, reprezentarea judiciară este instituție prin care o
persoană (reprezentant) îndeplinește acte procedurale în numele și în interesul altei
persoane (reprezentat), care este interesat în soarta unui proces civil în care este
implicat.
În această ordine de idei, pentru ca avocatul stagiar Alina Morărescu să poată fi
valorifica în numele și interesele lui Serghei Lupan și Victor Astahov dreptul de a ataca
hotărâri judecătorești, aceasta urma să fie învestită cu acest drept personal de către
reprezentații săi și în baza unui contract de asistență juridică încheiat între dânșii, prin
care Serghei Lupan și Victor Astahov să-și manifeste acordul și încrederea față de
avocatul stagiar Alina Morărescu de a-i reprezenta și a le apăra interesele în cadrul
prezentului litigiu.
Succesiv, din analiza vizuală a mandatului avocatului stagiar Alina Morărescu
seria MAS nr. 040249 din 06 martie 2017 Colegiul constată că, pe partea recto a
acestuia, contrar cerințelor de formă față de mandatul avocatului stagiar, este aplicată
doar semnătura olografă a avocatului Petru Balan, fiind aplicată și ștampila umedă a
acestuia. Or, conform pct. 7 subpct. 1) lit. j) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28
februarie 2013, mandatul avocatului stagiar conține pe partea recto semnătura
avocatului stagiar.
Astfel, în conjunctura circumstanțelor constatate și expuse supra, instanța de recurs
per a contrario nu poate accepta ipoteza reprezentantului recurenților precum că
mandatul avocatului stagiar Alina Morărescu seria MAS nr. 040249 din 06 martie 2017,
anexat la materialele cauzei, corespunde tuturor rigorilor prestabilite, iar avocatul
stagiar Alina Morărescu fiind învestită inclusiv cu dreptul de a ataca hotărârea
judecătorească.
Respectiv, Colegiul ajunge la concluzia că avocatul stagiar Alina Morărescu a
acționat în numele și interesele lui Serghei Lupan și Victor Astahov în lipsa unui temei
legal.
În corolar, se certifică justețea concluziei Curții de Apel Chișinău precum că la
momentul depunerii cererii de apel în numele lui Serghei Lupan și Victor Astahov,
avocatul stagiar Alina Morărescu nu a fost învestită legal cu dreptul de a valorifica în
numele acestora dreptul de a ataca hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din
07 august 2017.
Instanța de recurs opinează că, odată cu depunerea cererii de apel, avocatul stagiar
Alina Morărescu avea obligația pozitivă să dea dovadă de bună-credință și diligență și
să demonstreze faptul să are împuterniciri legale de a demara calea de atac cu apel în
5
numele lui Serghei Lupan și Victor Astahov, în caz contrar intervenind uno ictu, cu titlu
de sancțiune, restituirea cererii de apel.
În această ordine de idei, Colegiul apreciază ca fiind corectă soluția instanței
inferioare de a restitui cererea de apel depusă de avocatul stagiar Alina Morărescu în
numele lui Serghei Lupan și Victor Astahov împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 07 august 2017. Or, conform art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de
procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă cererea de
apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu excepția cazului
în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire
judiciară se referă la contestarea hotărîrii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciară.
La caz, Colegiul găsește relevantă și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei, nr.7557/03 din 11
septembrie 2007).
Astfel, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, avocatul stagiar
Morărescu Alina, în interesele lui Serghei Lupan, Astahov Victor urma să întreprindă
măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin valorificarea
corectă, și în conformitate cu normele procedurale, a dreptului de a ataca în ordine de
apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 august 2017.
Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea Curții de
Apel Chișinău din 07 decembrie 2017 a fost emisă cu respectarea normelor de drept
procedural pertinente speței, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de
avocatul Petru Balan în interesele recurenților Lupan Serghei și Astahov Victor și a
menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
A respinge recursul declarat de avocatul Petru Balan în numele recurenților
Serghei Lupan și Victor Astahov împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07
decembrie 2017.
A menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017 adoptată în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lupan Serghei și
Astahov Victor împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura
Generală cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului
de urmărire penală, procuratură și instanțele judecătorești.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Victor Burduh
6