3ra-661/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-661/2018

judecător: V. Sandu

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Victor Burduh, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Eugeniu Nagrineac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Eugeniu

Nagrineac împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018, prin care

a fost respins apelul declarat de către Eugeniu Nagrineac și menținută hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 august 2017,

c o n s t a t ă :

La 18 februarie 2017 Eugeniu Nagrineac s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la

anularea concursului de angajare.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 15 februarie 2016, prin

intermediul telefonului mobil a fost informat de către secretarul Comisei de

angajare la funcțiile polițienești vacante, despre acceptarea sa pentru participarea la

concursul de angajare în Poliție, la funcția de specialist superior al Serviciului

asistență juridică al Inspectoratului de poliție Criuleni care urma să se desfășoare în

incinta sediului Inspectoratului General de Poliție al MAI, la data de 17 februarie

2016, orele 10.00.

A menționat că procedura de concurs conform ordinului MAI „Privind

probarea Regulamentului cu privire la ocupare funcțiilor polițienești vacante”

nr.107 din 25 martie 2013, a avut loc în două etape și anume sub formă de test

scris și interviu având la bază subiecte profesionale.

Totodată, afirmă că după susținerea cu succes a probei scrise, a fost admis

să participe în a două etapă al concursului.

Astfel, în rezultatul convorbirii, membrii și președintele comisie de ocupare

a funcției vacante au luat decizia de a nu fi angajat în funcția candidată, invocînd

motivul că, nu întrunește condițiile speciale pentru a ocupa funcția dată, precum o

1

cere exigențiele Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliței

și statutul polițistului.

Reclamantul a mai indicat că despre rezultatele concursului a fost informat

verbal de către președintele comisiei.

Ulterior, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță Eugeniu Nagrineac

a înaintat o cerere prin și-a concretizat cerințele, solicitând și constatarea ilegalității

refuzului privind angajarea în funcția de specialist superior al Serviciului asistență

juridică al Inspectoratului de Poliție Criuleni al Inspectoratului General de Poliție

al MAI, recunoașterea acțiunilor exprimate prin refuzul Inspectoratului General al

Poliției al MAI ca discriminatorii, obligarea de a dispune angajarea reclamantului

din data respingerii ilegale și încasarea prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei.

A indicat suplimentar că prin refuzul neîntemeiat de angajare,

discriminarea care a fost adusă în urma neexaminării obiective a materialelor

prezentate pârâtului, refuzul neântemeiat de a face cunoștință cu materialele depuse

la concurs, informarea tardivă despre rezultatele obținute au creat reclamantului

suferințe, iar în acest sens consideră că încasarea sumei de 5 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral este una rațională.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 august 2017 a

fost respinsă acțiunea ca fiind tardivă.

La 09 august 2017 Eugeniu Nagrineac a depus apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 08 august 2017 cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018 a fost respins

apelul declarat de Eugeniu Nagrineac și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 08 august 2017.

La 13 martie 2018 Eugeniu Nagrineac a depus recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a

încălcat normele de drept material și anume nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, a interpretat în mod eronat legea.

Menționează că atât instanța de apel cât și prima instanță au aplicat eronat

prevederile art.17 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, și au

considerat că răspunsul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.34/3-N38/16

din 02 martie 2016 a fost dat în scopul informării recurentului despre rezultatul

concursului de angajare, în acest sens, termenul de prescripție de 30 de zile

începînd să curgă de la 03 februarie 2016.

Însă, recurentul consideră că această calificare este eronată din motivul că

intimatul prin pct.4 și 14 a referiței sale a indicat că recurentul a fost informat

despre rezultatele concursului de angajare după finisarea desfășurării concursului

cât și în mod repetat prin răspunsul din 02 martie 2016.

Totodată, atrage atenția că răspunsul a fost dat la cererea depusă la 17

februarie 2016 prin care s-a solicitat eliberarea deciziei și a materialelor care au

fost depuse la concurs și nicidecum nu s-a cerut informarea despre rezultatele

2

concursului, deoarece ultimul deja a fost informat după finisarea acestuia și se

consideră deja consumată această etapă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Respectiv, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat la 13 martie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

06 februarie 2018, în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 24 aprilie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Inspectoratului General al Poliției al MAI copia cererii de recurs cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referința din 22 mai 2018, Inspectoratul General al Poliției al MAI a

solicitat considerarea recursului depus de Eugeniu Nagrineac ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că Eugeniu Nagrineac în cererea de

recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Eugeniu Nagrineac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Eugeniu Nagrineac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Victor Burduh

Galina Stratulat

4