3ra-592/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-592/2018 judecător: S. Stratan instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros Î N C H E I E R E 23 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Iulia Sîrcu judecători Victor Burduh, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Grigore Boguș, prin intermediul avocatului Dorel Țurcan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore Boguș împotriva Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” și Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la locul de muncă și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2018, prin care s-a respins apelul declarat de Grigore Boguș și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 septembrie 2017 c o n s t a t ă : La 23 ianuarie 2017, Grigore Boguș s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” și Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la locul de muncă și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza ordinului nr. 143 ef. din 28 august 2001 a fost angajat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar ulterior la 28 noiembrie 2008 urmare a unor împrejurări ce nu depindeau de voința sa a depus raporta de concediere. Reclamantul afirma că, verbal a fost informat de către comandantul de poliție că conducerea MAI nu i-a acceptat raportul de eliberare, iar inscripția privind eliberarea sa din carnetul de muncă este o formalitate temporară. A mai relatat că cu ordinul privind eliberarea sa din funcție nu a făcut cunoștință, cunoaște despre existența acestuia doar din inscripția efectuată în carnetul de muncă.

Grigore Boguș a solicitat anularea ordinului nr. 59 ef din 28 noiembrie 2018 privind eliberarea sa din organele afacerilor interne și rezilierea contractului de muncă nr. 143 ef din 28 august 2001, restabilirea sa în funcția de comandant de 1 echipă al grupului de luptă al Detașamentului intervenție acțiuni speciale nr. 1 din 28 noiembrie 2008, încasarea salariului mediu în sumă totală de 267 744 lei și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 septembrie 2017 s-a respins ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Boguș împotriva Brigăzii de Poliției cu Destinație Specială „Fulger” și Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la locul de muncă și cheltuielilor de judecată.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 16 octombrie 2017, Grigore Boguș a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 septembrie 2017 și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2018 s-a respins apelul declarat de Grigore Boguș și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 septembrie 2017. La 21 februarie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 115). Iar, la 12 martie 2018, Grigore Boguș, prin intermediul avocatului Dorel Țurcan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe solicitând admiterea recursului cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat în termen, în cazul în care decizia instanței de apel a fost pronunțată la 01 ianuarie 2018, iar recursul a fost depus la 12 martie 2018. În susținerea recursului, Grigore Boguș, prin intermediul avocatului Dorel Țurcan a indicat că, consideră neîntemeiată decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele au aplicat eronat normele de drept material, au apreciat arbitrar poziția participanților la proces și probelor anexate la materialele cauzei.

Totodată indică că, instanța de apel nu a constatat și nu a elucidat circumstanțele importante pricinii pe deplin, precum și și-a bazat decizia pe fapte neprobate. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 05 aprilie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

2 Iar, la 02 mai 2018, Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” și-a valorificat drepturile procedurale și a depus referință, prin care și-a exprimat opinia în privința recursului înaintat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Grigore Boguș, prin intermediul avocatului Dorel Țurcan în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de 3 procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Grigore Boguș, prin intermediul avocatului Dorel Țurcan, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de Grigore Boguș, prin intermediul avocatului Dorel Țurcan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecători Victor Burduh Galina Stratulat 4