3ra-592/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-592/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-592/2018
judecător: S. Stratan
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău
judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros
Î N C H E I E R E
23 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecători Victor Burduh, Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Grigore Boguș, prin
intermediul avocatului Dorel Țurcan,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore
Boguș împotriva Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” și Ministerului
Afacerilor Interne cu privire la contestarea ordinului, restabilirea în funcție,
încasarea salariului pentru lipsă forțată de la locul de muncă și cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2018, prin care
s-a respins apelul declarat de Grigore Boguș și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 13 septembrie 2017
c o n s t a t ă :
La 23 ianuarie 2017, Grigore Boguș s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” și
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea ordinului, restabilirea în
funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la locul de muncă și cheltuielilor
de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza ordinului nr. 143 ef.
din 28 august 2001 a fost angajat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar
ulterior la 28 noiembrie 2008 urmare a unor împrejurări ce nu depindeau de voința
sa a depus raporta de concediere.
Reclamantul afirma că, verbal a fost informat de către comandantul de
poliție că conducerea MAI nu i-a acceptat raportul de eliberare, iar inscripția
privind eliberarea sa din carnetul de muncă este o formalitate temporară.
A mai relatat că cu ordinul privind eliberarea sa din funcție nu a făcut
cunoștință, cunoaște despre existența acestuia doar din inscripția efectuată în
carnetul de muncă.
Grigore Boguș a solicitat anularea ordinului nr. 59 ef din 28 noiembrie
2018 privind eliberarea sa din organele afacerilor interne și rezilierea contractului
de muncă nr. 143 ef din 28 august 2001, restabilirea sa în funcția de comandant de
1
echipă al grupului de luptă al Detașamentului intervenție acțiuni speciale nr. 1 din
28 noiembrie 2008, încasarea salariului mediu în sumă totală de 267 744 lei și a
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 septembrie 2017
s-a respins ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Grigore
Boguș împotriva Brigăzii de Poliției cu Destinație Specială „Fulger” și
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea ordinului, restabilirea în
funcție, încasarea salariului pentru lipsă forțată de la locul de muncă și cheltuielilor
de judecată.
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 16 octombrie 2017,
Grigore Boguș a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 septembrie 2017 și emiterea
unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2018 s-a respins
apelul declarat de Grigore Boguș și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 13 septembrie 2017.
La 21 februarie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa
participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 115).
Iar, la 12 martie 2018, Grigore Boguș, prin intermediul avocatului Dorel
Țurcan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe solicitând admiterea recursului cu casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
declarat în termen, în cazul în care decizia instanței de apel a fost pronunțată la 01
ianuarie 2018, iar recursul a fost depus la 12 martie 2018.
În susținerea recursului, Grigore Boguș, prin intermediul avocatului Dorel
Țurcan a indicat că, consideră neîntemeiată decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe, deoarece instanțele au aplicat eronat normele de drept material, au
apreciat arbitrar poziția participanților la proces și probelor anexate la materialele
cauzei.
Totodată indică că, instanța de apel nu a constatat și nu a elucidat
circumstanțele importante pricinii pe deplin, precum și și-a bazat decizia pe fapte
neprobate.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 05 aprilie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimaților cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
2
Iar, la 02 mai 2018, Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” și-a
valorificat drepturile procedurale și a depus referință, prin care și-a exprimat opinia
în privința recursului înaintat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că, Grigore Boguș, prin intermediul
avocatului Dorel Țurcan în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile
de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...
art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța
de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de
3
procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele
recursului au fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Grigore
Boguș, prin intermediul avocatului Dorel Țurcan, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de Grigore Boguș, prin intermediul avocatului Dorel
Țurcan, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecători Victor Burduh
Galina Stratulat
4