2ra-739/18 — încasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani dosarul nr. 2ra-739/2018

judecător: C. Guzun

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Panov, M. Anton, I. Țurcan

D E C I Z I E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Rodica Snegureac, prin intermediul

avocatului Mihail Josan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.18 împotriva lui Eugeniu Snegureac

și Rodica Snegureac, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”

cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017 prin care a

fost respins apelul declarat de Rodica Snegureac, prin intermediul avocatului Mihail

Josan și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 mai 2017,

c o n s t a t ă :

La 26 septembrie 2014 ÎMGFL nr.18 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Eugeniu Snegureac și Rodica Snegureac, intervenient

accesoriu SA „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în baza contractului personal deschis la

ÎMGFL nr.18, pe numele pârâților, SA „Termocom” în procedura falimentului a livrat

energie termică.

A afirmat că odată cu deschiderea contului personal, locatarii vizați au

acceptat prestarea serviciilor de către ÎMGFL nr.18, fapt ce se confirmă prin achitarea

bonurilor de plată, inclusiv a celor de utilizare a energiei termice și a altor servicii

comunale.

Totodată a susținut că, pârâții nu au contestat bonurile de plată pentru

serviciile prestate, ceea ce indică acordul tacit la calitatea serviciilor date.

A mai remarcat că pârâții locuiesc într-un bloc etajat și nu dispun de rețele

aparte care ar putea fi conectate direct la cele ale furnizorilor, ci beneficiază de

servicii care sunt prestate prin rețele comune din bloc, ca și ceilalți locatari.

1

A invocat că Snegurec Eugeniu și Snegureac Rodica neachitând serviciile

prestate, au acumulat la 01 iulie 2014 o datorie în sumă de 2 424,75 lei pentru energia

termică.

A solicitat reclamanta încasarea în mod solidar datoria în sumă de 2 424,75

lei și a cheltuielilor de judecată.

La 29 februarie 2016 ÎMGFL nr.18 a înaintat o cerere prin care și-a concretizat

cerințele, solicitând încasarea datoriei în mărime de 4 828,49 lei și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 mai 2017 acțiunea

a fost admisă, fiind încasat în mod solidar de la Eugeniu Snegureac și Rodica

Snegureac în beneficiul ÎMGFL nr.18 datoria în sumă de 4 828, 49 lei și cheltuielile

de judecată în mărime de 270 lei.

La 15 mai 2017 Rodica Snegureac, prin intermediul avocatului Mihail Josan

a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 mai

2017, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de Rodica Snegureac, prin intermediul avocatului Mihail Josan și

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 mai 2017.

La 27 februarie 2018 Rodica Snegureac, prin intermediul avocatului Mihail

Josan a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie

2017, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a menționat că la judecarea cauzei au fost săvârșite

încălcări care au dus la soluționarea greșită a pricinii, iar erorile comise de către

instanță au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale recurentei.

Menționează că, instanța de apel în partea descriptivă și motivare a deciziei

indică un litigiu dintre ÎMGFL nr.15 împotriva lui Artiomov Nicolai, Artiomov

Valentina, Artiomov Olga și Artiomov Natalia, intervenient accesoriu SA

„Termoelectrica” și despre acțiunea reconvențională depusă de Artiomov Nicolai,

Artiomov Valentina, Artiomov Olga și Artiomov Natalia împotriva ÎMGFL nr.15 și

SA „CET-2” cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și nu

de litigiul din speță.

De asemenea susține că în decizie se indică despre alte hotărâri care nu au

tangență cu litigiu dat și doar în dispozitiv se menționează despre respingerea apelului

depus de Rodica Snegureac, prin intermediul avocatului Mihail Josan.

Astfel, consideră că instanța de apel nu și-a expus motivele de fapt și de drept

pe care și-a întemeiat soluția.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Conform materialelor cauzei decizia Curții de Apel Chișinău din 09

noiembrie 2017 a fost expediată participanților la proces la data de 28 decembrie 2017

(f.d.143), fiind recepționată de către recurentă la 02 ianuarie 2018 (f.d.156-158).

Astfel, instanța de recurs constată că recursul depus la 27 februarie 2018 este

în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

2

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 22 martie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa ÎMGFL

nr.18 copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 11 aprilie 2018 ÎMGFL nr.18 a depus referință, prin care și-a expus

dezacordul împotriva recursului înaintat de Rodica Snegureac, prin intermediul

avocatului Mihail Josan, solicitând respingerea acestuia și menținerea decizie

instanței de apel.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 mai 2018, recursul declarat

de Rodica Snegureac, prin intermediul avocatului Mihail Josan a fost considerat

admisibil.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Actele cauzei atestă că ÎMGFL nr.18 înaintând cererea de chemare în judecată

împotriva lui Eugeniu Snegureac și Rodica Snegurec, intervenient accesoriu SA

„Termoelectrica” a solicitat încasarea în mod solidar a datoriei și a cheltuielilor de

judecată.

Fiind investită cu judecarea acțiunii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei acesteia, încasând în mod solidar de la Eugeniu Snegureac și

Rodica Snegureac în beneficiul ÎMGFL nr.18 datoria în sumă de 4 828, 49 lei și

cheltuielilede judecată în mărime de 270 lei.

Instanța de apel judecând apelul depus de Rodica Snegureac, prin intermediul

avocatului Mihail Josan l-a găsit neîntemeiat și prin decizia din 09 noiembrie 2017 a

dispus respingerea acestuia și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 04 mai 2017.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, verificând legalitatea deciziei atacate, a constatat că, instanța de

apel a încălcat normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

3

judecată.Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de judecată.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept,

care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și

simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

De asemenea, concluziile instanței expuse în hotărîre trebuie să coincidă cu

probele administrate și admise de către instanță, să fie clare, complete, expuse într-o

consecutivitate logică.

Articolul 241, alin. (3) - (6) Cod de procedură civilă, stabilește că, în partea

introductivă se indică locul și data adoptării, denumirea instanței care o pronunță,

numele membrilor completului de judecată, al grefierului, al părților și al celorlalți

participanți la proces, al reprezentanților, obiectul litigiului și pretenția înaintată

judecății, mențiunea despre caracterul public sau închis al ședinței. În partea

descriptivă se indică succint pretențiile reclamantului, obiecțiile pîrîtului și

explicațiile celorlalți participanți la proces. În motivare se indică: circumstanțele

pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare

la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe,

legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde concluzia instanței

judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii,

repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărârii.

Raportând normele citate la actele cauzei, instanța de recurs constată că

decizia instanței de apel este una contradictorie, or, instanța de apel în partea

introductivă și în dispozitiv se referă la acțiunea depusă de ÎMGFL nr.18 împotriva

lui Eugeniu Snegureac și Rodica Snegureac, intervenient accesoriu SA

„Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică în mărime de

4 828, 49 lei și a cheltuielilor de judecată, pe când în partea descriptivă și în motivare

indică cu totul alt litigiu apărut între ÎMGFL nr.15 și Artiomov Nicolai, Artiomov

Valentina, Artiomov Olga, Artiomov Natalia, intervenient accesoriu SA

„Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei în sumă de 3 728, 29 lei și a

cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanța de apel dispunând respingerea apelului declarat de Rodica

Snegureac, prin intermediul avocatului Mihail Josan și menținerea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 mai 2017 nu și-a expus motivele de fapt

și de drept care i-au format convingerea în acest sens.

Or, concluziile instanței, expuse în partea motivată a hotărârii, trebuie să

coincidă cu soluția instanței cuprinsă în dispozitivul hotărârii, sau, în caz contrar,

hotărârea este lovită de nulitate.

Ca urmare, în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele

pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

judecării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

Sub aspectul celor relatate se constată că, soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

4

s-a ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate

cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând

dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Rodica Snegureac, prin intermediul avocatului

Mihail Josan.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ nr.18 împotriva lui Eugeniu Snegureac și Rodica

Snegureac, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire

la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5