3r-88/18 — incasarea restantelor salariale, repararea prejudiciului material si moral, restabilirea in functie

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Centru Dosarul nr. 3r-88/18

Al. Arhip

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

A.Minciuna, V. Sârbu, V. Mihaila

D E C I Z I E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către

Crudu Larisa,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Crudu Larisa

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

restabilirea la locul de muncă, încasarea sumei cu titlu de restanțe salariale, repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018, prin care s-a

restituit apelul declarat de către Crudu Larisa, prin intermediul avocatului Maștalin

Tatiana, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 octombrie

2017, ca fiind depus în afara termenului legal,

c o n s t a t ă

La 23 februarie 2016, Crudu Larisa s-a adresat cu cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Ministerului Afacerilor Interne, solicitând restabilirea

în funcție, încasarea sumei de 28 538, 22 lei cu titlu de restanțe salariale, sumei de 22

303,26 lei – prejudiciu material, sumei de 5 392,87 lei – pierderi cauzate prin

neachitarea la timp a salariului, sumei de 5 499,43 lei – dobândă de depozit la contul

de card, 75 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, stabilirea salarizării cu atribuirea

gradului de calificare 8, trapta de salarizare IV pentru perioada 19 mai 2014 – 28

septembrie 2015 și încasarea despăgubirii pentru absența forțată de la muncă în

mărime de minim un salariu de funcție, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 octombrie 2017,

acțiunea a fost parțial admisă, încasându-se de la Ministerul Afacerilor Interne în

beneficiul Larisei Crudu suma de 2890 lei cu titlu de ajutor material pentru anul 2014,

suma de 2528,75 lei – ajutor material pentru anul 2015, suma de 3148, 74 lei –

indemnizație de concediu, suma de 618, 28 lei – restanță la plata indemnizației pentru

concediul medical, suma de 6985,98 lei – dobândă de întârziere, suma de 3000 lei –

prejudiciul moral. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

1

La 30 noiembrie 2017, Crudu Larisa, prin intermediul avocatului Maștalin

Tatiana, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30

octombrie 2017, solicitând casarea hotărârii recurate în partea respingerii acțiunii și

emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În cadrul ședinței de judecată a instanței de apel din 18 aprilie 2018, apelanta

Crudu Larisa a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018 s-a restituit apelul

declarat de către Crudu Larisa, prin intermediul avocatului Maștalin Tatiana, împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 octombrie 2017, ca fiind depus în

afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 20 aprilie 2018, în termenul prevăzut de 425 CPC, Crudu Larisa a declarat

recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018, cerând

admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate și remiterea pricinii la

Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel.

În motivarea recursului, Crudu Larisa a invocat ilegalitatea încheierii recurate,

susținând că cererea prealabilă de apel a fost depusă în cancelaria Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru la 29 noiembrie 2017 de către avocatul său Maștalin Tatiana,

care i-a reprezentat interesele în instanța de fond și a întocmit cererea prealabilă de

apel. Menționează recurenta, că avocatul aflându-se în cancelaria instanței la data de

29 noiembrie 2017 și fiind în imposibilitate să aștepte să înregistreze cererea, a rugat

colaboratorul cancelariei s-o înregistreze, a lăsat cererea de apel pe masă, a doua zi

urmând că ridice copia cererii cu ștampila de înregistrare. A doua zi avocatul a luat

copia cererii de apel, însă nu a verificat data de pe ștampila aplicată, fiind convinsă că

a fost înregistrată la 29 noiembrie 2017, adică în ziua când a depus-o în cancelaria

instanței.

Consideră că data de 30 noiembrie 2017, indicată pe ștampila cererii de apel este

o eroare mecanică a colaboratorului cancelariei Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 02 mai 2018, Crudu Larisa a depus recurs suplimentar, prin care a indicat că

dânsa personal a fost în imposibilitate să depună cerere de apel fiind internată în spital,

prezentând înscrisurile ce probează omiterea termenului de declarare a apelului, și

anume trimitere-extras medical din 27 aprilie 2018, în care se indică faptul că în

perioada 11 octombrie 2017 – 30 noiembrie 2017 dânsa s-a aflat în concediul medical

și biletul de ieșire din Spitalul Clinic de boli infecțioase Toma Ciorbă mun. Chișinău

din 11 decembrie 2017, care confirmă faptul că în perioada 29 noiembrie 2017 – 08

decembrie 2017 dânsa a fost internată în spital.

La 04 mai 2018, în adresa intimatului Ministerul Afacerilor Interne a fost

expediată spre cunoștință copia recursului declarat de Crudu Larisa, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței la recurs, însă acesta nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Prin prisma art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

recurate, din următoarele considerente.

2

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Potrivit art. 362 alin. (1) și alin. (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de

30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea

prevăzute de art. 116.

În conformitate cu art. 116 CPC alin. (1) și (2) CPC, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța

judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de

judecată.

Iar potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie, printr-o

încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu

solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în

termen.

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că, împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 octombrie 2017, în partea

respingerii acțiunii, la 30 noiembrie 2017, Crudu Larisa, prin intermediul avocatului

Maștalin Tatiana, a declarat apel preventiv.

În cadrul ședinței de judecată a instanței de apel din 18 aprilie 2018, apelanta

Crudu Larisa a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018 apelul declarat de

către Crudu Larisa, prin intermediul avocatului Maștalin Tatiana, împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 octombrie 2017, a fost restituit în temeiul

art. 369 alin. (1) lit. b) CPC.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră întemeiată concluzia instanței de apel privind restituirea apelului

declarat de către Crudu Larisa, prin intermediul avocatului Maștalin Tatiana, ca fiind

depus în afara termenului legal.

Or, recurenta-apelantă a depus cererea de apel la 30 noiembrie 2017, cu

încălcarea termenului imperativ de 30 de zile prevăzut expres de lege în acest sens și

fără a indica careva motive întemeiate care să justifice omiterea termenului.

Nu poate fi reținut argumentul recurentei-apelante cu privire la repunerea în

termenul de declarare a apelului, faptul că data de 30 noiembrie 2017, indicată pe

ștampila cererii de apel este o eroare mecanică a colaboratorului cancelariei

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deoarece este pur declarativ, fiind invocat în

exclusivitate pentru a justifica într-un oarecare mod înaintarea prezentului recurs.

Nu pot fi reținute nici argumentele recurentei precum că dânsa personal a fost în

imposibilitate să depună o cerere de apel fiind internată în spital. Materialele cauzei

relevă prezența atât a recurentei-reclamante Crudu Larisa, cât și a reprezentantului

acesteia Maștalin Tatiana în cadrul ședinței de judecată din 30 octombrie 2017, când a

fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru fiindu-le

explicat de către instanță modul și termenele de atac (f.d. 166), iar din biletul de ieșire

din spital, eliberat de către Spitalul Clinic de boli infecțioase Toma Ciorbă mun.

Chișinău rezultă că aceasta a fost internată în spital la data de 29 noiembrie 2017

3

(ultima zi a termenului de depunere a apelului), când din spusele însuși a recurentei, de

depunerea cererii de apel se ocupa avocatul său, împuternicit în modul corespunzător.

Date fiind cele relevate, în prezenta speță se constată cu certitudine lipsa a

cărorva temeiuri de casare a încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018,

recurenta-apelantă depunând cerere de apel peste 30 zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 octombrie 2017,

fiind omis termenul legal de declarare a apelului, dânsa neinvocând careva motive

întemeiate și concludente care să justifice respectiva omisiune.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării

unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil

adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la

un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă

din 14 februarie 2007.

Relevantă în acest aspect este și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului

în speța Panomaryov vs Ucraina, în conținutul căreia Curtea a notat că, reînoirea

termenului pentru introducerea unei căi ordinare de atac din motive neconvingătoare,

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Crudu Larisa și a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Crudu Larisa.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de către Crudu Larisa împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la restabilirea la locul de muncă,

încasarea sumei cu titlu de restanțe salariale, repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4