3ra-662/18 — încasarea salariului pentru lipsa fortată de la muncă, dobânzii de întârziere si repararea prejudiciului moral.

dosarul nr. 3ra-662/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

Judecătorul: D. Chistol

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cîvîrjic Serghei prin

intermediul reprezentantului, avocatul Chiseev Dmitri,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cîvîrjic Serghei

împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenienți accesorii Procuratura

Anticorupție și Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la muncă, dobânzii de întârziere și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018,

C O N S T A T Ă:

La 06 octombrie 2016 Cîvîrjic Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu Procuratura

Anticorupție privind încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, a

dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a menționat că, a activat în calitate de

inspector superior auto de stat al Serviciului supraveghere tehnică și accidente

rutiere al Secției securitate publică a Inspectoratului de Poliție Ceadîr-Lunga al

Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne.

Prin Ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 282 ef din 06 mai 2015,

contractul său de muncă a fost suspendat în conformitate cu art. 76 lit. j) Codul

1

Muncii, art. 200 alin. (3) CPP, în baza demersului procurorului în Procuratura

Anticorupție Munteanu Victor înaintat în conformitate cu art.200 alin.(3) CPP.

Cîvîrjic Serghei susține că ordinul menționat l-a contestat la judecătorul de

instrucție de la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, în baza art. 313 CPP care prin

încheierea din 21 ianuarie 2016 a dispus anularea ca ilegală a Ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr. 282 ef din 06 mai 2015 și repunerea sa în

funcția deținută anterior.

Reclamantul menționează faptul că deși în ordinul de repunere în funcție

nr. 185 ef. din 01 aprilie 2016 este stipulat că pârâtul urmează să-i achite salariul

mediu pentru perioada absenței forțate, acest lucru nu a fost efectuat.

Cîvîrjic Serghei solicită încasarea din contul pârâtului a salariului pentru

absența forțată de la serviciu în mărime de 67474 lei, a dobânzii de întârziere

prevăzută de art. 330 alin. (2) Codul Muncii în mărime de 34749,11 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 5000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 decembrie 2016 a

fost admis demersul reprezentantului Inspectoratului General al Poliției cu privire

la atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Anticorupție

și Ministerul Justiției al Republicii Moldova (f.d. 36-37).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 26 aprilie 2017 s-a

admis cerere de chemare în judecată înaintată de Cîvîrjic Serghei către

Inspectoratul General al Poliției, intervenienți accesorii Procuratura Anticorupție,

Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind încasarea salariului pentru lipsa

forțată de la muncă, dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral. S-a

dispus încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Cîvîrjic Serghei salariul

pentru lipsa forțată de la muncă în perioada 05 mai 2015 – 01 aprilie 2016 în

mărime de 66 559,33 lei, dobânda de întârziere prevăzută de art. 330 alin. (2)

Codul Muncii pentru perioada 05 mai 2015 – 04 octombrie 2016 în mărime de

34278,05 lei și prejudiciului moral în mărime de 5000 lei.

La 28 aprilie 2017, Inspectoratul General al Poliției a depus apel nemotivat, iar

la 22 ianuarie 2018 cerere de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru) din 26 aprilie 2017 și emiterea unei noi hotărâri prin care cerințele

reclamantului să fie respinse.

La 25 mai 2017 Procuratura Anticorupție a depus apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 26 aprilie 2017, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care

să fie respinsă cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018 s-a restituit ca

nemotivat apelul depus de Procuratura Anticorupție.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018 s-a admis apelul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției, s-a casat hotărârea Judecătoriei

2

Chișinău (sediul Centru) din 26 aprilie 2017 și pe cauza dată s-a emis o nouă

hotărâre prin care acțiunea înaintată de Cîvîrjic Serghei către Inspectoratul General

al Poliției, intervenienți accesorii Procuratura Anticorupție, Ministerul Justiției al

Republicii Moldova privind încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă,

dobânzii de întârziere, prejudiciului moral, se respinge (f.d.107)

În susținerea poziției date instanța de apel a conchis că prima instanță a ajuns la

o concluzie eronată, privind admiterea cerințelor reclamantului în baza art. 329,

330 Codul Muncii.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 27 martie 2018 Cîvîrjic Serghei

prin intermediul reprezentantului, avocatul Chiseev Dmitri a contestat-o cu recurs,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 24 ianuarie 2018, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru) din 26 aprilie 2017 (f.d. 113-117).

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, instanța de apel nu a atras

atenția și nu s-a expus în decizia adoptată asupra argumentului recurentului precum

că Inspectoratul General al Poliției prin propriul Ordin din 01 aprilie 2016 l-a

restabilit pe Cîvîrjic Serghei și că acestuia urmează ai fi achitat salariul pentru

perioada de suspendare, așa cum este stabilit în textul acestui ordin.

Recurentul mai indică că prin erorile admise la emiterea deciziei, Colegiul civil

al Curții de Apel Chișinău a calificat incorect raportul litigios, a aplicat prevederile

care nu trebuiau a fi aplicate și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor expuse de

recurent care în virtutea alin. (1) al art.240 reprezintă o încălcare.

La 15 mai 2018, Procuratura Anticorupție a depus referință asupra recursului

declarat de către Cîvîrjic Serghei, a indicat că consideră recursul neîntemeiat

solicitând respingerea acestuia cu menținerea deciziei instanței de apel.

La 23 mai 2018 Inspectoratul General al Poliției a depus referință la cererea de

recurs înaintată de Cîvîrjic Serghei în care a menționat că consideră recursul

inadmisibil și a solicitat respingerea acestuia ca neîntemeiat cu menținerea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă din actele cauzei recursul declarat de către Cîvîrjic Serghei

prin intermediul reprezentantului, avocatul Chiseev Dmitri la 27 martie 2018 este

depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Cîvîrjic Serghei prin

intermediul reprezentantului, avocatul Chiseev Dmitri în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

3

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

4

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cîvîrjic Serghei prin

intermediul reprezentantului, avocatul Chiseev Dmitri este declarativ și nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate

în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu

constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Cîvîrjic Serghei prin intermediul

reprezentantului, avocatul Chiseev Dmitri ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Cîvîrjic Serghei prin intermediul reprezentantului,

avocatul Chiseev Dmitri, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

5