2rac-223/18 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-223/18 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rac-223/18
Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) I. Barbacaru
Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila
Î N C H E I E R E
30 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului,
judecători Ala Cobăneanu
Luiza Gafton
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea Comercială ”Nelimot-Com”
Societate cu Răspundere Limitată,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea Comercială
”Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Firmei de Producere și Comerț
”Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului material și
moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2017, prin care a fost admis
apelul declarat de Firma Producere și Comerț ”Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată,
casată integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 aprilie 2017 și pronunțată o
nouă hotărâre și împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, prin care a
fost admis demersul Firmei de Producere și Comerț ”Casia Grup” Societate cu Răspundere
Limitată cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat și scutit apelantul parțial de la
plata taxei de stat,
c o n s t a t ă :
La 07 septembrie 2015 Societatea Comercială ”Nelimot-Com” Societate cu Răspundere
Limitată a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Firmei de Producere și Comerț
”Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului material și
moral.
În motivarea acțiunii, Societatea Comercială ”Nelimot-Com” Societate cu Răspundere
Limitată a menționat că este proprietarul bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de
0,4461 ha situat în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului, 11 în baza contractului de vânzare-
cumpărare din 30 septembrie 2011.
Totodată a relatat că la 22 mai 2015 pe rolul Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău se
afla spre examinare cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Firma de
Producție și Comerț „Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății
Comerciale „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată, intervenienți accesorii Consiliul
municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău cu privire la înlăturarea obstacolelor în
1
exercitarea dreptului de proprietate asupra gheretei și înlăturarea impedimentelor la desfășurarea
activității comerciale și acțiunea reconvențională înaintată de către Societatea Comercială
„Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Firmei de Producție și Comerț
„Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată, intervenienți accesorii Consiliul municipal
Chișinău, Primăria municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea ca dobânditor de bună
credință și înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate.
Menționează că pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Firma de Producție și
Comerț „Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată a înaintat cerere privind aplicarea
măsurilor de asigurare a acțiunii prin aplicarea sechestrului și interdicției de a desfășura careva
lucrări în privința terenului proprietate privată a Societății Comerciale „Nelimot-Com” Societate
cu Răspundere Limitată.
Astfel prin încheierea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 mai 2012 a fost
respinsă cererea Societății Comerciale „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată privind
suspendarea lucrărilor de construcție pe adresa municipiul Chișinău, str. Petricani, 8.
Totodată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2012, a fost admis recursul
declarat de Firma de Producție și Comerț „Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată, casată
încheierea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 mai 2012 și emisă o nouă încheiere,
prin care cererea de asigurare a acțiunii a fost admisă cu suspendarea efectuării lucrărilor de
construcție pe terenul situat în municipiul Chișinău, str. Petricani, 8.
Susține că ghereta menționată a fost instalată provizoriu pe terenul proprietate privată a
Societății Comerciale „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată din str. Calea Orheiului
11 municipiul Chișinău.
Relevă că la 18 aprilie 2012, anterior aplicării măsurii de asigurare a acțiunii, Societatea
Comercială „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată în calitate de locator și Societatea
Comercială ”Neovali” Societate cu Răspundere Limitată în calitate de locatar, au încheiat
contractul de locațiune a terenului din str. Calea Orheiului 11 municipiul Chișinău în scopul
amenajării de către locatar a unui depozit în aer liber, cu remunerarea locatorului pentru
folosirea terenului în mărimea stabilită în contractul de locațiune.
Relatează că după încheierea contractului de locațiune, Societatea Comercială ”Neovali”
Societate cu Răspundere Limitată a inițiat demararea lucrărilor de planificare și amenajare a
terenului, fortificînd îngrădirea terenului.
Astfel în rezultatul aplicării la 12 iulie 2012 a măsurii de asigurare a acțiunii prin stoparea
tuturor lucrărilor în demarare, la 18 iulie 2012 Societatea Comercială „Nelimot-Com” Societate
cu Răspundere Limitată a fost nevoită să încheie Acord adițional la contractul de locaiune
privind plata chiriei și conservarea bunului.
Menționează că în rezultatul aplicării măsurii de asigurare, Societatea Comercială
„Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată nu a înregistrat nici un venit la plata chiriei
pentru perioada aflării bunului sub sechestru, fiind suspendate în mod silit toate lucrările de
amenajare a terenului și înregistrate pierderi sub formă de venit ratat pentru perioada 20 iulie
2012 – 04 martie 2015 în sumă de 640 000 lei.
Reclamantul consideră că de asemenea i-a fost cauzat și prejudiciu moral pe care îl
estimează la suma de 3 000 euro.
Reclamantul Societatea Comercială „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată
solicită încasarea de la Firma de Producție și Comerț „Casia Grup” Societate cu Răspundere
Limitată a sumei de 640 000 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 3 000 euro cu titlu de
prejudiciu moral și cheltuielile de judecată.
2
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 aprilie 2017, acțiunea înaintată
de Societatea Comercială „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată a fost admisă
parțial.
S-a încasat de la Firma de Producție și Comerț „Casia Grup” Societate cu Răspundere
Limitată în beneficiul Societății Comerciale „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată
suma de 640 000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 19 200 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată.
În rest, acțiunea a fost respinsă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că la
18 aprilie 2012 între Societatea Comercială „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată și
Societatea Comercială ”Neovali” Societate cu Răspundere Limitată a fost încheiat contractul de
locațiune a terenului din str. Calea Orheiului 11 municipiul Chișinău cu suprafața de 0,446 ha,
cu plata chiriei lunare în sumă de 20 000 lei.
La fel, prima instanță a reținut că în rezultatul suspendării lucrărilor de construcție în
temeiul deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2012, Societatea Comercială „Nelimot-
Com” Societate cu Răspundere Limitată a fost nevoită să încheie cu Societatea Comercială
”Neovali” Societate cu Răspundere Limitată la 18 iulie 2012 Acordul adițional la contractul de
locațiune, prin suspendarea prețului de locațiune, începînd cu data de 20 iulie 2012 pînă la
finalizarea litigiului, iar conform Acordului adițional din 17 aprilie 2015, plata sumei locațiunii a
fost reluată numai la 10 martie 2015.
Astfel, prima instanță a concluzionat că în perioada suspendării plății locațiunii, generată
de aplicarea măsurilor de asigurare, reclamantul a fost lipsit neîntemeiat de beneficiile/veniturile
care ar fi fost posibil de obținut în condițiile unui comportament adecvat din partea pârâtului.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, a fost admis demersul
Firmei de Producere și Comerț ”Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la
scutirea parțială de la plata taxei de stat și scutit apelantul parțial de la plata taxei de stat.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2017, a fost admis apelul declarat
de Firma Producere și Comerț ”Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată, casată integral
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 aprilie 2017 și pronunțată o nouă hotărâre,
prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea Comercială „Nelimot-Com”
Societate cu Răspundere Limitată a fost respinsă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că
Societatea Comercială „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată nu a prezentat probe
ce ar confirma faptul că a avut de suportat pierderi sub forma venitului ratat în perioada aplicării
măsurilor de asigurare în privința terenului cu suprafața de 0,4461 ha situat pe str. Calea
Orheiului 11.
La fel, instanța de apel a concluzionat că prin Acordul adițional la contractul de locațiune
din 18 aprilie 2012 încheiat între Societatea Comercială „Nelimot-Com” Societate cu
Răspundere Limitată și Societatea Comercială ”Neovali” Societate cu Răspundere Limitată,
părțile au stabilit de a nu pretinde de la locatar plata locațiunii, începînd cu 20 iulie 2012 pînă la
finalizarea litigiului.
Prin urmare, instanța de apel a reținut că Societatea Comercială „Nelimot-Com” Societate
cu Răspundere Limitată este proprietarul terenului cu suprafața de 0,4461 ha situat pe str. Calea
Orheiului 11, însă măsurile de asigurare au fost aplicate prin deciza Curții de Apel Chișinău din
12 iulie 2012 în privința terenului din str. Petricani 8 municipiul Chișinău.
În consecință, instanța de apel a ajuns la concluzia, că nu a fost afectat drept proprietarului
Societatea Comercială „Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată, deoarece în privința
3
terenului cu suprafața de 0,4461 ha situat pe str. Calea Orheiului 11 nu au fost aplicate măsuri
asiguratorii.
La 13 martie 2018 prin intermediul oficiului poștal, Societatea Comercială ”Nelimot-Com”
Societate cu Răspundere Limitată a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău
din 20 septembrie 2017 și împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017.
Recurentul Societatea Comercială ”Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată
solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel din 20 septembrie 2017 și a
încheierii instanței de apel din 13 septembrie 2017 cu menținerea hotărârii primei instanțe.
Recurentul Societatea Comercială ”Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată, în
motivarea recursului a menționat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea.
Invocă faptul că la materialele cauzei au fost anexate facturile de plată ce confirmă
despăgubirile ce rezultă din imposibilitatea executării contractului de locațiune din 18 aprilie
2012 pe perioada aflării sub sechestru a terenului în litigiu.
Susține că facturile în cauză reprezintă în fapt probe ale venitului care ar fi fost posibil de
obținut în condițiile în care intimatul nu ar fi inițiat procedura de aplicare a măsurilor de
asigurare.
Totodată susține că locul amplasării gheretei a fost indicată str. Petricani 8 municipiul
Chișinău, însă pe schemă a fost indicat locul amplasamentului real, care de fapt se află pe partea
străzii Petricani, pe terenul din str. Calea Orheiului 11 (teren alăturat cu adresa str. Petricani 8).
Prin urmare, consideră neîntemeiate concluziile instanței de apel referitor la faptul că în
privința terenului din str. Calea Orheiului 11, a cărui proprietar este Societatea Comercială
”Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată, nu au fost aplicate măsuri de asigurare și
deci ultima nu a fost prejudiciată.
La fel, recurentul nu este de acord cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie
2017, prin care a fost admis demersul Firmei de Producere și Comerț ”Casia Grup” Societate cu
Răspundere Limitată cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat și scutit apelantul
parțial de la plata taxei de stat.
Consideră încheierea în cauză ilegală și arbitrară, adoptată în lipsa unor probe ce ar
argumenta scutirea parțială de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.
Astfel invocă faptul că intimatul nu a anexat probe ce ar demonstra că la momentul
depunerii apelului este în imposibilitate să achite taxa de stat, mai mult ca atît nu a probat faptul
că conturile bancare sunt blocate.
La 22 mai 2018, Firma de Producere și Comerț ”Casia Grup” Societate cu Răspundere
Limitată prin intermediul avocatului Barbăneagră Sergiu a depus referință la recursul declarat de
Societatea Comercială ”Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată, solicitînd să fie
declarat ca inadmisibil.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că,
Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 20 septembrie 2017, însă date referitor la
recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc.
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Recursul a fost declarat la 13 martie 2018, respectiv se consideră depus în termenul
prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii
a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în
4
prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de
judecată instituit în conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din
Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în
limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate,
or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror
instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un
temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII
Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de
recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor
stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de
apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut
cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports
1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr.
212-A).
5
Cu referire la contestarea cu recurs a încheierii Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie
2017, prin care a fost admis demersul Firmei de Producere și Comerț ”Casia Grup” Societate cu
Răspundere Limitată cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat și scutit apelantul
parțial de la plata taxei de stat, completul menționează următoarele.
În conformitate cu art.426 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii
se depune și se examinează în modul stabilit de prezentul capitol, cu excepțiile stabilite de
prezenta secțiune.
În conformitate cu art. 429 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, încheierile date în apel
pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepția cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi
atacate separat cu recurs și cînd încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a
procesului. Recursul împotriva deciziei se consideră declarat și împotriva încheierilor, chiar dacă
acestea au fost emise după pronunțarea hotărârii atacate cu recurs.
Astfel, se reține că potrivit normelor de drept citate supra, încheierea prin care instanța s-a
pronunțat asupra scutirea parțială de la plata taxei de stat este susceptibilă de a fi atacată doar
odată cu fondul deciziei, pe când, la caz, recursul declarat de către Societatea Comercială
”Nelimot-Com” Societate cu Răspundere Limitată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău
din 20 septembrie 2017, se declară inadmisibil, respectiv Completul, verificând legalitatea
încheierii din 13 septembrie 2017, constată că întemeiat a fost admisă cererea de scutire parțială
de la plata taxei de stat.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată
existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod
unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se
emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Societatea Comercială ”Nelimot-
Com” Societate cu Răspundere Limitată, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă,
completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Societatea Comercială ”Nelimot-Com”
Societate cu Răspundere Limitată.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Ala Cobăneanu
judecători Luiza Gafton
Dumitru Mardari
6