2ra-968/18 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr.2ra-968/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător: D. Gherasim

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza

ÎNCHEIERE

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător - Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Zaharenco Gheorghi,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Zaharenco

Gheorghi către notarul public Plăcintă Sergiu, intervenient accesoriu Strătilă

Gheorghe cu privire la recunoașterea nulității actului juridic,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2017, prin care a fost

casată hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 07 iunie 2017 de admitere a

acțiunii,

constată:

La 12.12.2016, Zaharenco Gheorghi s-a adresat cu acțiune împotriva notarului

public Sergiu Plăcintă cu privire la recunoașterea nulității actului juridic, și anume,

a procurii seria AN nr.255804, înregistrată sub nr.2185 din 08.05.2009, eliberată de

către Zaharenco Gheorghi lui Strătilă Gheorghe, autentificată de către notarul

Sergiu Plăcintă, și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 100 de lei.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la 08.05.2009, pe când se afla în

Penitenciarul nr. 11 din mun. Bălți, de către notarul Plăcintă Sergiu a fost întocmită

procura nr. AN 255804, înregistrată cu nr.2185, prin care Zaharenco Gheorghi i-a

încredințat cetățeanului Strătilă Gheorghe să procure, să cumpere, să primească

donație, să le procure și în alt mod prevăzut de lege, și să înstrăineze, să vândă, să

gajeze, să doneze, să înstrăineze și alt mod prevăzut de lege, cota parte în mărime

de 50% din capitalul statutar al SRL „DONFRIG”, cu încheierea oricăror

contracte, acorduri și alte tranzacții prevăzute de Codul civil al Republicii

Moldova, cu dreptul de a semna etc.

La momentul autentificării procurii, Zaharenco Gheorghi era privat de

libertate prin ispășirea pedepsei închisorii, și de aceia avea nevoie ca cineva să

gestioneze cu SRL „DONFRIG” în care deținea 50% din capitalul social. După

discuțiile cu Strătilă Gheorghe, a decis să-i încredințeze administrarea

întreprinderii, însă fără dreptul de a o vinde, gaja, dona, înstrăina în alt mod. Deci,

intenția lui Zaharenco Gheorghi a fost ca Strătilă Gheorghe, până când dânsul va

ispăși pedeapsa, să administreze întreprinderea fără a o înstrăina, faptul dat fiind

relatat notarului Sergiu Plăcintă.

Zaharenco Gheorghi a solicitat, la momentul întocmirii procurii, ca ea să fie

întocmită în limba rusă pe care o posedă, însă notarul Sergiu Plăcintă a întocmit-o

în limba moldovenească, fără a-i explica conținutul ei, dar i-a zis că este în folosul

lui Zaharenco Gheorghi și că, în conținutul ei nu au fost stipulate împuternicirile de

a vinde, gaja, dona, înstrăina în alt mod întreprinderea.

Zaharenco Gheorghi, despre conținutul procurii menționate a aflat recent, la

eliberare după executarea pedepsei închisorii, cât și despre faptul că SRL

„DONFRIG”, partea socială a cărei era de 1301880 de lei, a fost vândută la

27.07.2010, de către Strătilă Gheorghe la prețul de 5000 de lei, fără ca Zaharenco

Gheorghi să fie înștiințat despre vânzare, prin ce i-a fost cauzat un prejudiciu

material enorm.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 07 iunie 2017, cererea de chemare în

judecată a lui Zaharenco Gheorghi către notarul public Sergiu Plăcintă,

intervenient accesoriu Strătilă Gheorghe, cu privire la recunoașterea nulității

actului juridic și încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă. S-a recunoscut

nulă procura seria AN nr.255804, înregistrată sub nr.2185 din 08 mai 2009,

eliberată de către Zaharenco Gheorghi lui Strătilă Gheorghe, autentificată de către

notarul public Sergiu Plăcintă. S-a încasat de la notarul Public Sergiu Plăcintă în

folosul lui Zaharenco Gheorghi suma de 100 de lei, drept compensare a

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2017, a fost admis apelul

lui Plăcintă Sergiu, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre

de respingere a acțiunii.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, în justificarea soluției, a indicat că

notarului Plăcintă Sergiu nu-i revine calitatea procesuală de pârât în acest proces,

or, el nu este subiect al raportului juridic dedus judecății. Astfel, reclamantul

Zaharenco Gheorghi a acționat în judecată un pârât necorespunzător.

La 16.03.2018, Zaharenco Gheorghi a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea acesteia cu

menținerea hotărârii primei instanțe, motivându-și recursul prin faptul că, instanța

de apel, la judecarea cazului, nu a făcut o analiză amplă a declarațiilor tuturor

participanților la proces.

La 25.05.2018, notarul Plăcintă Sergiu, prin intermediul avocatului Șoronga

Gabriela, a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat ca recursul să

fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 12 ianuarie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 117) și a fost recepționată de către recurent la 17.01.2018 (f. d. 121), iar

recursul a fost depus la 16.03.2018.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Zaharenco Gheorghi, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri, pe când în recursul declarat de către Zaharenco Gheorghi asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Zaharenco Gheorghi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Zaharenco Gheorghi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu