2r-405/17 — nulitatea actului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- nulitatea actului juridic
- Temei legal
- reprezentarea în instanţa de judecată
2r-405/17 — nulitatea actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Bălți Dosarul nr. 2r-405/17
Judecător: N. Costaș
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți
Judecători: A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu
D E C I Z I E
28 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nicolae Craiu, Ion Druță
examinând recursul declarat de către Arseniceva Evghenia,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ispolatova
Svetlana și Arseniceva Evghenia împotriva Marinei Șimeanscaia, notarul public
Caraiman Aurica privind declararea nulității absolute a actului juridic și
caducității acestuia,
împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 28 martie 2017 prin care
cererea de apel depusă de Arsenicev Veaceslav a fost restituită, ca fiind depusă
de o persoană neîmputernicită,
c o n s t a t ă :
La 05 decembrie 2014 Ispolatova Svetlana și Arseniceva Evghenia au
înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Marinei Șimeanscaia, notarul
public Caraiman Aurica privind declararea nulității absolute a actului juridic și
caducității acestuia.
Prin hotărârea judecătoriei Bălți din 19 ianuarie 2017 a fost respinsă
cererea de chemare în judecată formulată de Ispolatova Svetlana și Arseniceva
Evghenia, ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.
La 17 februarie 2017 Arseniceva Evghenia prin intermediul Arsenicev
Veaceslav a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți din 19 ianuarie
2017, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea
unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată
formulată de Ispolatova Svetlana și Arseniceva Evghenia. Ulterior, la 20 martie
2017 a fost depusă cerere de apel suplimentară.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 28 martie 2017 cererea de apel
depusă de Arsenicev Veaceslav a fost restituită ca fiind depusă de o persoană
neîmputernicită.
Nefiind de acord cu încheierea menționată, la 02 mai 2017 Arseniceva
Evghenia a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii
Curții de Apel Bălți din 28 martie 2017. De asemenea, în temeiul art. 445 lit. b)
CPC, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, hotărârii primei instanțe și
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel incorect a restituit
cererea de apel depusă de Arsenicev Veaceslav în interesele Evgheniei
Arseniceva. Consideră recurenta că instanța de apel a aplicat eronat prevederile
art. 75 CPC. Mai invocă că interpretarea restrictivă a art. 75 CPC echivalează cu
încălcarea dreptului la acces la justiție statuat de CEDO.
De asemenea, a indicat că în cazul în care instanța de recurs trece peste
criticile afirmate mai sus, invocă excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 75 CPC, pe care le consideră contrare art. 20 alin. (2) din Constituție.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care
urmează a fi respins din următoarele considerente:
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC „Instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea”.
În conformitate cu art. 75 alin. (1) CPC, „În proces civil, persoanele fizice
își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar”.
Colegiul menționează că prin Legea pentru modificarea și completarea
unor acte legislative nr. 102 din 28 mai 2010 a fost modificat art. 75 CPC, fiind
delimitat expres cercul subiecților care pot avea calitate de reprezentant. Astfel,
începând cu 01 ianuarie 2012, persoanele fizice pot fi reprezentate în cadrul unui
proces civil doar de avocați sau avocați stagiari.
Astfel, sesizarea unei instanțe judecătorești, inclusiv exercitarea unei căi de
atac, urmează a fi efectuată cu respectarea condițiilor stabilite de legislația
procesual-civilă. În cazul în care legea prevede expres condițiile cu privire la
reprezentarea în procesul civil, persoana interesată, pentru a beneficia de dreptul
de acces la instanță urma să se conformeze prevederilor legii și să sesizeze
instanța judecătorească în modul prevăzut de lege – personal, sau prin
reprezentant (avocat sau avocat stagiar).
Reieșind din considerentul că cererea de apel a fost semnată de către un
reprezentat (Arsenicev Veaceslav), care acționează în interesele Evgheniei
Arseniceva în temeiul unei procuri și neavând calitate de avocat sau avocat
stagiar, Colegiul consideră că calea de atac (apelul), a fost exercitată în mod
necorespunzător, contrar prevederilor art. 75 alin. (1), 365 alin. (3) CPC. Prin
urmare, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel corect a constatat
neajunsul respectiv și corect a restituit cererea de apel depusă de Arseniceva
Evghenia prin intermediul Arsenicev Veaceslav.
Referitor la solicitarea recurentei privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate a prevederilor art. 75 CPC, pe care le consideră contrare art.
20 alin. (2) din Constituție, Colegiul reține că potrivit pct. 82 din hotărârea
Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru interpretarea articolului
135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova, judecătorul ordinar
nu se pronunță asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu
Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii
următoarelor condiții:
(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135
alin. (1) lit. a) din Constituție;
(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia,
sau indică că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții avînd ca obiect prevederile
contestate.
Având ca temei prevederile menționate, Colegiul reține că solicitarea
privind ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de Arseniceva
Evghenia, nu întrunește condițiile prevăzute de hotărârea Curții Constituționale
nr. 2 din 09 februarie 2016. Prin urmare, cererea privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate a prevederilor art. 75 CPC, urmează a fi respinsă.
Reieșind din cele expuse mai sus, recursul declarat de Arseniceva Evghenia
urmează a fi respins, iar încheierea Curții de Apel Bălți din 28 martie 2017 fiind
legală și întemeiată urmează a fi menținută.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate
formulată de Arseniceva Evghenia.
Se respinge recursul declarat de Arseniceva Evghenia.
Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 28 martie 2017, emisă în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ispolatova Svetlana și
Arseniceva Evghenia împotriva Marinei Șimeanscaia, notarul public Caraiman
Aurica privind declararea nulității absolute a actului juridic și caducității
acestuia.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nicolae Craiu
Ion Druță