2ra-622/18 — revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă și compemnsarea cheltuielilor de judecată

2ra-622/18 — revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă și compemnsarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: M. Stratan dosarul nr. 2ra-622/18

instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza

D E C I Z I E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Pendus Ghenadie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pendus Ghenadie

împotriva lui Mostovei Semion și Mostovei Ion, cu privire la revendicarea bunurilor

din posesie nelegitimă și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2017, prin care a fost

respins apelul depus de Pendus Ghenadie și menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni,

sediul Central din 09 iunie 2017,

c o n s t a t ă:

La 20 februarie 2017, Pendus Ghenadie, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mostovei Semion și Mostovei Ion, cu privire la revendicarea bunurilor

din posesie nelegitimă și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în ultimii 10 ani împreună cu soția sa au lucrat în

orașul Moscova din Federația Rusă, unde au și locuit toată această perioadă de timp.

Respectiv, pe parcursul acestor ani au cumpărat mai multe bunuri.

Ulterior, din cauza stării de sănătate a decis să revină în Republica Moldova.

În acest sens, pentru a transporta bunurile pe care le deținea, la începutul lunii

februarie 2016 a apelat la frații Mostovei Semion și Mostovei Ion, care acordă servicii

de transport din Federația Rusă în Republica Moldova.

1

A mai menționat reclamantul că pârâții și-au asumat obligația transportării

bunurilor personale din orașul Moscova, Federația Rusă în orașul Ungheni, Republica

Moldova, iar el le-a achitat pentru serviciile ce urmau a fi prestate.

Astfel, le-a transmis acestora pentru a fi transportate 10 genți cu bunuri personale,

un calorifer în valoare de 1000 lei, o mașină de spălat de model LG în valoare de 3000

lei, un compresor în valoare de 400 lei, un aparat de tăiat metalul în valoare de 1500

lei, o pompă în valoare de 200 lei, 7 anvelope cu prețul de 8400 lei, în total bunuri în

sumă de 14 500 lei.

Ulterior însă, i-au fost transmise doar 10 genți, comunicându-i-se că celelalte bunuri

îi vor fi întoarse peste o perioadă de timp.

Deoarece, bunurile nu i-au fost restituite s-a adresat la poliție.

La 01 noiembrie 2016, Mostovei Semion s-a obligat în formă scrisă să-i reîntoarcă

bunurile, însă nu și-a onorat obligația asumată.

La 03 noiembrie 2016, prin răspunsul nr. 18250, șeful Inspectoratului de Poliție

Ungheni, Vrănescu Igor, i s-a comunicat că faptele expuse în plângerea înaintată s-au

confirmat parțial, aceasta urmând a fi soluționată în instanța de judecată conform

procedurii civile.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat prevederile art. 573 alin. (2) Cod civil, în

conformitate cu care obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună

credință, la locul și în momentul stabilit.

Astfel, consideră reclamantul că a fost deposedat de bunurile personale.

Conform art. 308 Cod civil, în cazul în care este deposedat, posesorul de bună-

credință poate să ceară noului posesor, în decurs de 3 ani, restituirea bunului.

Mai mult, conform art. 312 alin. (1) Cod civil, posesorul de rea-credință trebuie să

predea titularului de drept atît bunul, cît și fructul bunului. El este obligat să

compenseze contravaloarea fructelor pe care nu le-a obținut din culpa sa. Aceste

prevederi nu exclud alte pretenții împotriva posesorului de rea-credință.

Cere reclamantul admiterea acțiunii în sensul declarat cu obligarea lui Mostovei

Semion și Mostovei Ion să-i restituie bunurile personale și anume: calorifer în valoare

de 1000 lei, mașina de spălat de model LG în valoare de 3000 lei, compresor în valoare

de 400 lei , un aparat de tăiat metalul în valoare de 1500 lei, o pompă în valoare de 200

lei, 7 anvelope cu prețul de 8400 lei, ori contravaloarea acestora în sumă de 14 500 lei

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 09 iunie 2017, acțiunea a fost respinsă

integral.

Invocând ilegalitatea hotărârii Judecătoriei Ungheni din 09 iunie 2017, Pendus

Ghenadie a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia,

cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Pendus Ghenadie și menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni, sediul

Central din 09 iunie 2017.

La 07 februarie 2018, prin trimitere poștală, Pendus Ghenadie a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

2

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

Astfel, consideră că instanța de apel a încălcat și aplicat eronat normele de drept

material și procedural.

În susținerea opiniei enunțate, a indicat că la emiterea deciziei contestate instanța de

apel nu a indicat probele pe care le-a reținut ca pertinente și nu și-a motivat soluția,

lipsindu-l astfel de posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins.

În contextul dat, a remarcat că la caz este relevant faptul că Mostovei Semion prin

recipisa anexată la materialele cauzei a confirmat faptul că bunurile i-au fost transmise

de către Pendus Ghenadie, asumându-și obligația de a le restitui.

Or, atât instanța de fond cât și cea de apel au apreciat relațiile dintre ei drept un

contract de expediție, fără a ține cont de obligațiile asumate de către aceștia prin

recipisa scrisă și anexată la materialele cauzei.

Drept urmare a invocat prevederile art. 512 alin. (1) Cod civil, potrivit căruia în

virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor

executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în

a da, a face sau a nu face.

Conform art. 514 Cod civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din

orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Totodată, reține prevederile art. 572 alin. (2) Cod civil, în conformitate cu care

obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în

momentul stabilit.

Sub acest aspect, susține că consideră că, la caz, a prezentat suficiente probe și

înscrisuri ce ar confirma existența relațiilor între el și intimați, potrivit cărora

Mostovei Semion și Mostovei Ion s-au obligat să restituie bunurile sau contravaloarea

acestora, ultimii neprezentând însă nici o probă care ar demonstra contrariul.

Din această perspectivă, subliniază că instanța de apel a apreciat arbitrar probele

prezentate.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

către Pendus Ghenadie la 07 februarie 2018, prin trimitere poștală, împotriva deciziei

instanței de apel din 10 octombrie 2017, este declarat în termen, în situația în care

copia deciziei motivate a fost expediată părților la 04 decembrie 2017, iar la

materialele cauzei nu se regăsește dovada recepționării de către recurent a acesteia.

În conformitate cu art. 439 Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un

complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea

copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

3

referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în

termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ prin încheierea

din 18 aprilie 2018 a considerat recursul admisibil fără a prejudicia fondul și a dispus

judecarea acestuia de către completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Judecând recursul declarat în limitele invocate și pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este depus în termen, întemeiat și care urmează a fi admis

cu casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2017 și a hotărârii

Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 09 iunie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

După cum denotă actele cauzei, Pendus Ghenadie înaintând acțiunea în judecată

împotriva lui Mostovei Semion și Mostovei Ion a solicitat revendicarea bunurilor din

posesie nelegitimă și anume: calorifer în valoare de 1000 lei, mașina de spălat de

model LG în valoare de 3000 lei, compresor în valoare de 400 lei, un aparat de tăiat

metalul în valoare de 1500 lei, o pompă în valoare de 200 lei, 7 anvelope cu prețul de

8400 lei, ori contravaloarea acestora în sumă de 14 500 lei și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Astfel, prima instanță fiind investită cu judecarea pricinii în speță, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii și respingerii acesteia, drept motiv invocând că de

către reclamant nu au fost prezentate careva probe ce ar demonstra care bunuri

individualizate prin semne și însușiri caracteristice solicită reclamantul de a fi

revendicate, soluție care a fost menținută și de instanța de apel.

În susținerea deciziei adoptate Curtea de Apel Bălți a mai indicat că, Pendus

Ghenadie nu a probat circumstanțele și obiecțiile pe care le-a invocat în apel.

În rațiunea soluției date, instanțele de judecată s-au referit și la faptul că, deoarece

nu a fost întocmit un contract de expediție, lui Pendus Ghenadie i-a fost eliberată de

către Mostovei Semion o recipisă, scrisă personal de către acesta, prin care s-a obligat

să-i restituie mașina de spălat, un calorifer și un compresor, indicând totodată că

anvelopele urmează să le întoarcă Mostovei Ion, fără a individualiza bunurile indicate

în ea. Totodată instanțele au precizat că nu au fost prezentate probe precum că

Mostovei Semion a fost împuternicit de a semna recipisa în numele fratelui său

Mostovei Ion.

În drept instanța de apel a reținut prevederile art. 210 alin. (1), 211 alin. (1), 294

alin. (1) și (2) și 374 alin. (1) Cod civil, care reglementează forma actului juridic,

efectele nerespectării formei scrise a actului juridic, determinarea bunurilor individual

și generic și revendicarea de către proprietar a bunurilor sale.

4

Drept consecință instanța de apel a menționat că, în temeiul art. 118 alin. (1) și (3)

Codul de procedură civilă, pretențiile formulate de către Pendus Ghenadie sunt

neîntemeiate, lipsite de suport probator și poartă caracter declarativ, excluzând astfel

dreptul acestuia la revendicarea bunurilor, precum și lipsa proprietății asupra acestora,

ceea ce înlătură aplicarea în speță a dispozițiilor art. 374 alin. (1) Cod civil.

În acest context, instanțele au apreciat ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de

Pendus Ghenadie împotriva lui Mostovei Semion și Mostovei Ion

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din aplicarea și

interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios în

coroborare cu materialul probator prezentat de părți.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține prevederile art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția RM, care

prevede că statul ocrotește proprietatea și aceasta nu poate fi folosită în detrimentul

drepturilor, libertăților și demnității omului. Dreptul de proprietate privată este garantat

și nimeni nu poate pune careva obstacole proprietarului pentru folosirea proprietății

sale.

Astfel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care este

unicul organ împuternicit de a trata dispozițiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, noțiunea de “speranță legitimă” este asimilată

noțiunii de“bun”, acesteia fiindu-i acordată protecția oferită de art. 1 din Primul

Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale și este tratată drept una din componentele dreptului de proprietate

garantat atât de art. 1 al Convenției, cât și de Constituția Republicii Moldova.

Art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale prevede că orice persoană fizică sau juridică are

dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât

pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile

generale ale dreptului internațional.

Conform art. 315 alin. (1) din Codul civil, proprietarul are drept de posesiune, de

folosință și de dispoziție asupra bunului, iar conform art. 316 alin. (1) din Codul civil,

proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.

În contextul dat, instanța de recurs reține că din materialele cauzei rezultă că între

Pendus Ghenadie și Mostovei Semion și Mostovei Ion a avut loc un acord verbal, prin

care ultimii, care acordă servicii de transport din Federația Rusă în Republica

Moldova, și-au asumat obligația transportării a mai multor bunurilor personale care

aparțineau lui Pendus Ghenadie din orașul Moscova, Federația Rusă în orașul Ungheni,

Republica Moldova, ulterior restituindu-i însă doar o parte dintre acestea.

Deci, Mostovei Semion și Mostovei Ion și-au asumat obligația transportării

bunurilor personale ale lui Pendus Ghenadie din orașul Moscova, Federația Rusă în

orașul Ungheni, Republica Moldova.

Deoarece, bunurile nu i-au fost restituite s-a adresat la poliție. În urma examinării

plângerii înaintate, prin răspunsul șefului Inspectoratului de Poliție Ungheni, Vrănescu

Igor, nr. 18250 din 03 noiembrie 2016, i s-a comunicat că faptele expuse în plângerea

5

înaintată s-au confirmat parțial, aceasta urmând a fi soluționată în instanța de judecată

conform procedurii civile.

Tot din probele anexate la materialele cauzei rezultă că Mostovei Semion a

confirmat faptul că bunurile i-au fost transmise de către Pendus Ghenadie, asumându-

și obligația de a le restitui. Acest fapt este confirmat și prin recipisa din 01 noiembrie

2016, semnată de Mostovei Semion (f.d. 15), potrivit căreia acesta s-a obligat, în formă

scrisă, să-i reîntoarcă lui Pendus Ghenadie mașina de spălat, un calorifer și un

compresor până la jumătatea lunii noiembrie, specificând totodată că anvelopele

urmează să i le întoarcă fratele său, Mostovei Ion.

Astfel, la caz, se constată că Pendus Ghenadie nu poate beneficia de bunurile

indicate, care îi aparțin, din motiv că Mostovei Semion și Mostovei Ion refuză să i le

restituie benevol.

Conform art. 374 alin. (1) Cod civil, proprietarul este în drept să-și revendice

bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia.

Acțiunea în revendicare este acțiunea reală, prin care reclamantul cere instanței de

judecată obligarea pârâtului la restituirea posesiei bunului de la posesorul neproprietar.

Revendicarea este cea mai importantă acțiune petitorie, întrucât are ca obiect atât

invocarea raportului juridic al dreptului de proprietate, cât și asigurarea exercițiului

său, vizând în mod direct proprietatea în toată complexitatea sa. Prin intermediul său,

proprietarul își face cunoscut dreptul pe care îl are asupra bunului, rei vindicatio, se

bazează pe existența dreptului de proprietate și are ca scop obținerea posesiunii.

Acțiunea în revendicare este o acțiune reală, având acest caracter imprimat de însăși

natura dreptului de proprietate care este dreptul real cel mai complet. Este reală

deoarece poate fi înaintată împotriva oricărei persoane, care a încălcat dreptul de

proprietate și este legată în mod direct de bunul, a cărui proprietate se reclamă.

Caracterul real al acțiunii în revendicare se menține atâta timp cât există posibilitatea

de readucere a bunului în patrimoniul revendicantului, în natură. Dacă bunul a fost

distrus sau a pierit, acțiunea devine personală și se transformă într-una de despăgubiri.

Deci, acțiunea în revendicare corect a fost înaintată de către Pendus Ghenadie

împotriva lui Mostovei Semion și Mostovei Ion, care potrivit încheierii Inspectoratului

de Poliție Ungheni din 02 noiembrie 2016, dețin o parte din bunurile solicitate, după

ce le-au fost transmise de către Pendus Ghenadie pentru a fi transportate, mai mult

conform recipisei din 01 noiembrie 2016, s-au obligat să reîntoarcă lui Pendus

Ghenadie mașina de spălat, un calorifer, un compresor și anvelopele până la jumătatea

lunii noiembrie.

Prin urmare, concluzia instanțelor de judecată de respingere a acțiunii, din motiv că

pretențiile formulate de către Pendus Ghenadie sunt neîntemeiate, lipsite de suport

probator și poartă caracter declarativ, excluzând astfel dreptul acestuia la revendicarea

bunurilor, precum și lipsa proprietății asupra acestora, ceea ce înlătură aplicarea în

speță a dispozițiilor art. 374 alin. (1) Cod civil, se constată a fi neîntemeiată, contrară

prevederilor legale enunțate și standardelor procedurale recunoscute.

În circumstanțele menționate și conform normelor de drept material enunțate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

6

Justiție consideră neîntemeiate hotărârile instanțelor inferioare în cazul din speță,

acestea urmând a fi casate, acțiunea lui Pendus Ghenadie, urmând a fi admisă, cu

revendicarea bunurilor transmise lui Mostovei Semion și Mostovei Ion, conform

recipisei din 01 noiembrie 2016.

Față de cele ce preced și fiind cert că circumstanțele pricinii au fost constatate de

către instanțele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea și

administrarea suplimentară a altor dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

și a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Pendus Ghenadie.

Se casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2017 și

hotărârea Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 09 iunie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Pendus Ghenadie împotriva lui Mostovei

Semion și Mostovei Ion, cu privire la revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă și

compensarea cheltuielilor de judecată, și se emite o nouă hotărâre prin care:

Se admite parțial acțiunea înaintată de Pendus Ghenadie împotriva lui Mostovei

Semion și Mostovei Ion, cu privire la revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Se obligă Mostovei Semion și Mostovei Ion să-i restituie lui Pendus Ghenadie

bunurile materiale - o mașina de spălat în valoare de 3000 lei, un calorifer în valoare de

1000 lei, un compresor în valoare de 400 lei și 7 anvelope cu prețul de 8400 lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

7