2r-450/18 — partajul averii comune în devălmașie

2r-450/18 — partajul averii comune în devălmașie (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2r-450/18

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) V. Chisilița,

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai,

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Niculcea Edgar în interesele Alionei

Profir,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Profir Aliona

împotriva lui Profir Andrei, intervenienți accesorii Banca Comercială „Moldova-

Agroindbank” Societate pe Acțiuni, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie,

Danalachi Evghenia și Miron Natalia cu privire la împărțirea proprietății comune în

devălmășie,

împotriva încheierilor Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018 și 05 aprilie

2018, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Profir Aliona,

c o n s t a t ă:

La 04 iunie 2013, Profir Aliona s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Profir Andrei, intervenient accesoriu Banca

Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni solicitând desfacerea

căsătoriei încheiate între Profir Aliona și Profir Andrei la 12 iulie 2002, împărțirea

bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și anume atribuirea în

proprietatea reclamantei ½ cotă-parte din imobilul situat pe str. Vovințeni nr.3, mun.

Chișinău în sumă totală de 44000 euro și atribuirea în proprietatea lui Andrei Profir a

½ cotă-parte din imobilul situat pe str. Vovințeni nr.3, mun. Chișinău în sumă totală

de 44000 euro și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 mai 2014, pretenția

reclamantei Profir Aliona împotriva lui Andrei Profir cu privire la desfacerea

căsătoriei, a fost separată de pretenția cu privire la partajarea proprietății comune în

devălmășie, pentru a fi examinată într-un proces separat.(f.d. 58, vol.I).

Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 08 iunie 2015 au fost

atrași în proces Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie, Danalachi Evghenia și

Miron Natalia, în calitate de intervenienți accesorii.

1

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 10 mai 2017, Profir Aliona a

solicitat recunoaște după Profir Andrei și Profir Aliona dreptul de proprietate

comună în devălmășie asupra materialelor de construcție din care sunt alcătuite

încăperile izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 nr și

nr.3 cu S - 11.5 m2, la etajul 1 - sub nr. 12 cu S - 16.9 m2, nr.9 cu S - 4.4 m2, nr.9a

cu S - 4.2 m2 și nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1

m2, nr.6 cu S - 2.4 m2, nr.7 cu S -3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, în construcția de

pe str. Vovințeni, 3, mun. Chișinău

determinarea a câte 1/2 cotă-parte pentru Profir Andrei și Profir Aliona din

proprietatea comună asupra materialelor de construcție care alcătuiesc încăperile

izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 m2 și nr.3 cu S -

11.5 nr, la etajul 1 - sub nr.12 cu S - 16.9 m2, nr.9 cu S - 4.4 m2. nr.9a cu S - 4.2

m2 și nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m , nr.6 cu

S - 2.4 m , nr.7 cu S - 3.4 m și nr.5 cu S - 18.2 m2 în construcția situată pe str.

Vovințeni, 3, mun. Chișinău, cu împărțirea acestor bunuri comune prin vânzare la

licitație și distribuirea prețului obținut proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei

determinarea a câte 1/2 cotă-parte pentru Profir Andrei și Profir Aliona din

proprietatea comună asupra mijlocului de transport marca Mercedes, 208D nr.

caroseriei WDB6013671P323090 și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 10 mai 2017, nu s-a

dat curs cererii de chemare în judecată depuse de Aliona Profir, în partea ce ține de

partajarea mijlocului de transport marca Mercedes, 208D, acordându-i reclamantei

posibilitatea achitării taxei de stat, aferentă acestei pretenții, în termen de 5 zile de la

pronunțarea încheierii.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 30 mai 2017, cererea

de chemare în judecată depusă de Aliona Profir în partea ce ține de partajarea

mijlocului de transport marca Mercedes, 208D, a fost restituită.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017 a fost casată

încheierea primei instanțe cu restituirea pricinii la rejudecare la faza primirii în

procedură a cererii concretizate.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani 14 noiembrie 2017

cererea de chemare în judecată înaintată de Profir Aliona împotriva lui Andrei Profir,

intervenienți accesorii Banca Comercială „Moldova-Agroindbank" Societate pe

Acțiuni, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie, Danalachi Evghenie și Natalia

Miron cu privire la împărțirea proprietății comune în devălmășie, în partea ce ține de

partajarea mijlocului de transport marca Mercedes, 208D, a fost restituită în temeiul

art. 170 alin. (1) lit. i) din Codul de procedură civilă în legătură cu retragerea de către

reclamantă a pretenției ce ține de partajarea mijlocului de transport.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 14 noiembrie 2017, Profir Aliona a

solicitat recunoașterea după Profir Andrei și Profir Aliona a dreptului de proprietate

comună în devălmășie asupra materialelor de construcție din care sunt alcătuite

încăperile izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 nr și nr.3

cu S - 11.5 nr, la etajul l - sub nr. 12 cu S - 16.9 nr.9 cu S - 4.4 nr, nr.9a cu S - 4.2 nr și

nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m , nr.6 cu S - 2.4 m2 ,

nr.7 cu S - 3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, din construcția situată pe str. Vovințeni, 3,

mun. Chișinău.

2

determinarea a câte 1/2 cotă-parte pentru Profir Andrei și Profir Aliona din

proprietatea comună asupra materialelor de construcție care alcătuiesc încăperile

izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 m2 și nr.3 cu S - 11.5

m2, la etajul 1 - sub nr.12 cu S - 16.9 m2, nr.9 cu S - 4.4 m2, nr.9a cu S - 4.2 m2 și nr.4

cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m2, nr.6 cu S - 2.4 m2, nr.7

cu S - 3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, din construcția situată pe str. Vovințeni. 3, mun.

Chișinău, cu împărțirea acestor bunuri comune prin vânzare la licitație și distribuirea

prețului obținut proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 decembrie 2017,

cererea de chemare în judecată înaintată de Profir Aliona împotriva lui Profir

Andrei,intervenienți accesorii Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate

pe Acțiuni, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie, Danalachi Evghenia și

Miron Natalia cu privire la împărțirea proprietății comune în devălmășie, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanței, la 20 decembrie 2017, Profir Aliona

a declarat apel nemotivat solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 20 decembrie 2017 și admiterea acțiunii înaintate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Profir Aliona.

S-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate și

a dovezii achitării taxei de stat calculată în mărime de 18750 lei, fiindu-i acordat un

termen de 10 (zece) zile de la data recepționării încheierii.

S-a explicat apelantei că în cazul neînlăturării neajunsurilor, cererea de apel va fi

restituită.

La 19 februarie 2018, apelanta a depus apel motivat și totodată, a depus și cerere

de soluționare a chestiunii privind cuantumul taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2018, s-a respins cererea

de soluționare a chestiunii privind taxa de stat.

S-a prelungit apelantei Profir Aliona termenul de procedură pentru lichidarea

neajunsurilor stabilite prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018.

S-a obligat apelanta să prezinte dovada achitării taxei de stat mărime de 18750

lei, fiindu-i acordat un termen de 10 (zece) zile din momentul pronunțării încheierii.

La 13 aprilie 2018, avocatul Niculcea Edgar acționând în interesele Alionei

Profir, a declarat recurs împotriva încheierilor Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie

2018 și 05 aprilie 2018, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, casarea încheierilor

menționate și transmiterea cauzei în instanța de apel, pentru examinarea apelului.

În motivare, recurentul relevă că încheierile Curții de Apel Chișinău din 30

ianuarie 2015 și 05 aprilie 2018 sunt neîntemeiate. Instanța de apel eronat a reținut că

suma de 88000 de euro ca fiind valoarea imobilului din care trebuie percepută taxa de

stat. Suma de 88000 de euro a fost indicată de reclamantă în momentul înaintării

acțiunii inițiale, însă instanța de apel nu a ținut cont că pe parcursul examinării cauzei,

pretențiile din acțiunea inițială au fost concretizate, fără a fi indicată vreo sumă

bănească.

Recurentul susține că instanța de apel a calculat taxa de stat dintr-o pretenție

care nu mai era susținută de reclamant și care nu a fost obiectul examinării în primă

3

instanță. După concretizarea acțiunii a pretins împărțirea în jumătate a locuinței

edificată în timpul căsătoriei, iar locuința disputată în speță reprezintă ¼ cotă-parte din

construcția situată pe str. Vovințeni. 3, mun. Chișinău.

Profir Aliona menționează că potrivit informației din registrul bunurilor imobile

construcția dată este estimată la suma de 871356 lei, iar având în vedere că acțiunea

înaintată se referă la ¼ cotă-parte din imobil, valoarea acelei părți a imobilului

constituie suma de 204339 lei. Astfel, pretenția Alionei Profir se referă doar la

jumătate din acea ¼ cotă-parte din imobil, de unde rezultă că valoarea acțiunii

constituie suma de 102169 lei.

Recurentul consideră că instanța de apel arbitrar a reținut că valoarea acțiunii

constituie suma de 88 000 de euro și astfel, neîntemeiat a obligat apelanta la achitarea

taxei de stat, iar taxa de stat urma a fi calculată din suma de 102169 lei, 75% din 3065

lei, adică suma de 2298 lei.

Totodată, având în vedere că în primă instanță a achitat suma de 5000 de lei, în

loc de suma de 3065 lei, diferența de 1935 lei urma fi luată în calcul de instanța de

apel, apelantului râmând să achite doar suma de 363 lei și nicidecum suma de 18750

de lei.

Analizând legalitatea încheierilor atacate, prin prisma argumentelor invocate în

cererea de recurs, Colegiul consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins

din următoarele motive.

Cu referire la încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, Colegiul

constată următoarele.

Din materialele dosarului se reține că la 20 decembrie 2017, Profir Aliona, a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20

decembrie 2017.

La etapa punerii pe rol a apelului, instanța de apel a constatat că apelanta nu a

respectat dispozițiile 364-365 din Codul de procedură civilă și astfel i-a acordat

apelantului un termen de 10 (zece) zile din data recepționării încheierii, pentru

înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea dovezii de achitare a plății taxei de stat

și a apelului motivat.

Potrivit materialelor dosarului, la 19 februarie 2018, apelantul a depus apel

motivat.

Așadar, Colegiul constată că cel puțin începând cu această dată apelnatul a

cunoscut despre conținutul încheierii instanței de apel din 30 ianuarie 2018.

În conformitate art.425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, recurentul urma să declare recursul împotriva încheierii Curții de Apel

Chișinău din 30 ianuarie 2018, în termen de 15 de zile din momentul când i-a fost

comunicată.

Or, instanța de apel a asigurat dreptul părților, respectând procedura de citare

legală și a expediat în adresa apelantului copia încheierii, iar ultimul urma să-și

exercite drepturile procedurale cu bună-credință conform prevederilor legal și în

termenul stabilit de instanță.

Conform jurisprudenței CEDO, participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ urmărind cu diligență

derularea procesului său.

4

În conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește

tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Contrar acestor prevederi legale, recurentul nu a depus diligența necesară în

vederea exercitării căii de atac în termen. Fiind persoană interesată în examinarea

acestei cauze, urma să întreprindă măsuri necesare în termenul legal imperativ.

În asemenea circumstanțe, neepuizând calea de atac permisă de lege, se prezumă

că apelantul a fost de acord cu soluția instanței de apel din 30 ianuarie 2018, admițând

în mod tacit efectele actului de dispoziție judecătoresc. Or, admiterea spre examinare a

unui recurs tardiv va încălca principiul securității raporturilor juridice.

În această ordine de idei, este cert că depunând cererea de recurs la 13 aprilie

2018 împotriva încheierii pronunțate la 30 ianuarie 2018, adică în afara termenului

legal, recurentul a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în

legislația națională.

Curtea reține că obligația persoanelor de a-și exercita drepturile procesual civile

în termenele stabilite de lege dau conținut ordinii de drept, astfel asigurându-se

certitudinea și securitatea raporturilor juridice.

Prin urmare, Colegiul va respinge cererea recurentului privind repunerea în

termen a recursului or, recurentul nu a invocat nici un motiv de repunere în termen și

nu a prezentat nici o probă în acest sens, pentru a demonstra depunerea recursului

peste termen.

Instanța de recurs remarcă că admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar

avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de

articolul 6 din Convenție și ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil, având

în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul conchide, de a respinge cererea

privind repunerea în termen de declarare a recursului fiind neîntemeiată, cît și recursul

declarat de Niculcea Edgar în interesele Alionei Profir împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, ca fiind depus tardiv.

Cu referire la încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2018, Colegiul

constată următoarele.

Conform prevederilor art.425 Cod de procedură civilă termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2018 a fost

declarat la 13 aprilie 2018, respectiv în termenul prevăzut de art.425 din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Analizând argumentelor invocate în cererea de recurs, Colegiul consideră recursul

neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

Articolul 6 § din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul

fiecărei persoane de a avea acces la o instanță. Acest drept de acces este însă limitat la

câmpul de aplicare al dreptului la un proces echitabil, adică la contestațiile ce poartă

asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil.

5

În conformitate cu art. 365 alin.4) Cod de procedură civilă, la cererea de apel se

anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Potrivit pretențiilor din acțiune cerințele reclamantului sunt patrimoniale și prin

urmare pentru examinarea acestora instanța urmează să perceapă o taxă de stat

prevăzută de Legea taxei de stat, nr. 1216 din 03 decembrie 1992.

În acest sens, instanța de recurs relevă că potrivit art. 83 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de

către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese

se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează

copii de pe documente din dosar.

Articolul 84 din Codul de procedură civilă prevede că se impune cu taxă de stat

fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de

eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de

eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel,

cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

Colegiul reține că prin cererea de chemare în judecată inițială reclamanta a

solicitat atribuirea în proprietatea reclamantei ½ cotă-parte din imobilul situat pe str.

Vovințeni nr.3, mun. Chișinău în sumă totală de 44000 euro și atribuirea în

proprietatea lui Andrei Profir ½ cotă-parte din imobilul situat pe str. Vovințeni nr.3,

mun. Chișinău în sumă totală de 44000 euro și încasarea cheltuielilor de judecată.

Deci a indicat expres care este valoarea bunului.

Ulterior prin cereri de concretizare reclamanta și-a concretizat pretențiile

solicitând recunoașterea după Profir Andrei și Profir Aliona a dreptului de proprietate

comună în devălmășie asupra materialelor de construcție din care sunt alcătuite

încăperile izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 nr și nr.3

cu S - 11.5 nr, la etajul l - sub nr. 12 cu S - 16.9 nr.9 cu S - 4.4 nr, nr.9a cu S - 4.2 nr și

nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m , nr.6 cu S - 2.4 m2 ,

nr.7 cu S - 3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, din construcția situată pe str. Vovințeni, 3,

mun. Chișinău.

determinarea a câte 1/2 cotă-parte pentru Profir Andrei și Profir Aliona din

proprietatea comună asupra materialelor de construcție care alcătuiesc încăperile

izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 m2 și nr.3 cu S - 11.5

m2, la etajul 1 - sub nr.12 cu S - 16.9 m2, nr.9 cu S - 4.4 m2, nr.9a cu S - 4.2 m2 și nr.4

cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m2, nr.6 cu S - 2.4 m2, nr.7

cu S - 3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, din construcția situată pe str. Vovințeni. 3, mun.

Chișinău, cu împărțirea acestor bunuri comune prin vânzare la licitație și distribuirea

prețului obținut proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Instanța de recurs constată că după concretizarea cerințelor reclamantul nu a

prezentat instanței un price-list în care să fie indicat costul tuturor materialelor de

construcție care ar stabili valoarea totală a acestora.

Argumentul recurentului precum că potrivit informației din registrul bunurilor

imobile bunul imobil litigios este estimat la suma de 817 356 lei, iar cuantumul taxei

de stat urmează a fi calculat din ¼ cotă-parte din imobil, adică din suma de 102169 lei,

instanța îl consideră neîntemeiat.

6

Or, această informație este una eronată, deoarece, potrivit extrasului din registrul

bunurilor imobile, eliberat la 15 mai 2013, pe terenul situat în mun. Chișinău str.

Vovințeni 3, se află casa de locuit cu suprafața de 129,4 m2, deținută în proprietate pe

cote părți de către Profir Andrei, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie,

Danalachi Evghenia și Miron Natalia (f.d.33-35 Vol.I)

Potrivit informației din registrul bunurilor imobile, atașată la materialele

dosarului, (f.d.188 Vol. II) este indicat că data ultimei estimări a bunului imobil a fost

făcută la 01 iunie 2005.

În cererea de chemare în judecată reclamanta a invocat că casa situată pe str.

Vovințeni 3, mun. Chișinău în anul 2006 a fost demolată și construită o casă nouă cu

trei nivele.

Prin urmare, bunul imobil și anume casa individuală de locuit supusă partajării

nu mai este cea indicată în extrasul din registrul bunurilor imobile, ci un alt bun imobil

edificat ulterior, ce are o altă valoare decât cea existentă anterior și astfel, soluția

instanței de apel prin care s-a obligat apelanta Profir Aliona să achite taxa de stat în

mărime de 18750 lei, este întemeiată.

Or, reieșind din stipulările art.3 alin.1) lit. j) din Legea taxei de stat nr.1216 din

03 decembrie 1992, tariful taxei de stat pentru cererile de apel împotriva hotărârilor

instanțelor judecătorești este de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea

cererii de chemare în judecată sau alte cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu

caracter patrimonial -75% din taxa calculată din suma contestată.

Colegiul constată că la depunerea acțiunii reclamanta a achitat suma de 5000 lei,

iar pentru restul sumei chestiunea cu privire la plata taxei de stat nu a fost soluționată,

însă de fapt urma să achite 25000 de lei, taxa de stat calculată din valoarea acțiunii și

prin urmare, pentru examinarea cererii de apel apelanta trebuie să achite taxa de stat în

mărime de 18750 lei.

Dreptul de acces la justiție nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate

implica limitări, cât timp acestea sunt rezonabile si proporționale cu scopul urmărit.

Astfel, la caz Colegiul reține că în situația din speță limitările instituite de

legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel

corespunde cerințelor prevăzute de art. 6 parag. 1 CEDO privind dreptul de acces la un

tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa:

- cerința privind scopul legitim al limitării –fiind instituit un plafon maxim de care

nu poate trece mărimea taxei de stat chiar dacă valoarea acțiunii este mai mare, iar

CtEDO a confirmat că aceste taxe privesc buna administrare a justiției și vizează atât

descurajarea justițiabililor în formularea unor cereri, abuzive cât și asigurarea de

fonduri pentru funcționarea justiției.( cauza Weissman și alții împotriva României §-

35, Tolstoy Miloslavsky v. the United Kingdom §-61 ).

- raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit,

pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea plății taxei de

stat la depunerea cererii de chemare în judecată și scopul legitim urmărit - cuantumul

sumei ce trebuie plătit de reclamanți raportat la veniturile sale.

Așadar, recurentul urmează să întreprindă toate măsurile necesare în vederea

respectării indicațiilor date de instanță, în termenul stabilit.

Având în vedere cele expuse, încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie

2018, este legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept procedural și

urmează a fi menținută.

7

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

A respinge cererea de repunere în termen, pentru declararea recursului împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018.

A respinge recursul declarat de avocatul Niculcea Edgar în interesele Alionei

Profir împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, ca fiind depus

tardiv.

A respinge recursul declarat de avocatul Niculcea Edgar în interesele Alionei

Profir împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău 05 aprilie 2018.

A menține încheierile Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018 și 05 aprilie

2018, adoptate în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Profir

Aliona împotriva lui Profir Andrei, intervenienți accesorii Banca Comercială

„Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac

Vitalie, Danalachi Evghenia și Miron Natalia cu privire la împărțirea proprietății

comune în devălmășie.

Decizia este irevocabilă.

Președinte ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

8