2r-450/18 — partajul averii comune în devălmașie

Dosarul nr. 2r-450/18 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) V. Chisilița, Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai, D E C I Z I E 16 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari examinând recursul declarat de avocatul Niculcea Edgar în interesele Alionei Profir, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Profir Aliona împotriva lui Profir Andrei, intervenienți accesorii Banca Comercială „Moldova- Agroindbank” Societate pe Acțiuni, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie, Danalachi Evghenia și Miron Natalia cu privire la împărțirea proprietății comune în devălmășie, împotriva încheierilor Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018 și 05 aprilie 2018, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Profir Aliona, c o n s t a t ă: La 04 iunie 2013, Profir Aliona s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Profir Andrei, intervenient accesoriu Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni solicitând desfacerea căsătoriei încheiate între Profir Aliona și Profir Andrei la 12 iulie 2002, împărțirea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și anume atribuirea în proprietatea reclamantei ½ cotă-parte din imobilul situat pe str. Vovințeni nr.3, mun.

Chișinău în sumă totală de 44000 euro și atribuirea în proprietatea lui Andrei Profir a ½ cotă-parte din imobilul situat pe str. Vovințeni nr.3, mun. Chișinău în sumă totală de 44000 euro și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 mai 2014, pretenția reclamantei Profir Aliona împotriva lui Andrei Profir cu privire la desfacerea căsătoriei, a fost separată de pretenția cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie, pentru a fi examinată într-un proces separat.(f.d. 58, vol.I). Prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 08 iunie 2015 au fost atrași în proces Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie, Danalachi Evghenia și Miron Natalia, în calitate de intervenienți accesorii.

1 Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 10 mai 2017, Profir Aliona a solicitat recunoaște după Profir Andrei și Profir Aliona dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra materialelor de construcție din care sunt alcătuite încăperile izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 nr și nr.3 cu S - 11.5 m2, la etajul 1 - sub nr. 12 cu S - 16.9 m2, nr.9 cu S - 4.4 m2, nr.9a cu S - 4.2 m2 și nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m2, nr.6 cu S - 2.4 m2, nr.7 cu S -3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, în construcția de pe str. Vovințeni, 3, mun. Chișinău determinarea a câte 1/2 cotă-parte pentru Profir Andrei și Profir Aliona din proprietatea comună asupra materialelor de construcție care alcătuiesc încăperile izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 m2 și nr.3 cu S - 11.5 nr, la etajul 1 - sub nr.12 cu S - 16.9 m2, nr.9 cu S - 4.4 m2.

nr.9a cu S - 4.2 m2 și nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m , nr.6 cu S - 2.4 m , nr.7 cu S - 3.4 m și nr.5 cu S - 18.2 m2 în construcția situată pe str. Vovințeni, 3, mun. Chișinău, cu împărțirea acestor bunuri comune prin vânzare la licitație și distribuirea prețului obținut proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei determinarea a câte 1/2 cotă-parte pentru Profir Andrei și Profir Aliona din proprietatea comună asupra mijlocului de transport marca Mercedes, 208D nr. caroseriei WDB6013671P323090 și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 10 mai 2017, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată depuse de Aliona Profir, în partea ce ține de partajarea mijlocului de transport marca Mercedes, 208D, acordându-i reclamantei posibilitatea achitării taxei de stat, aferentă acestei pretenții, în termen de 5 zile de la pronunțarea încheierii.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 30 mai 2017, cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Profir în partea ce ține de partajarea mijlocului de transport marca Mercedes, 208D, a fost restituită. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017 a fost casată încheierea primei instanțe cu restituirea pricinii la rejudecare la faza primirii în procedură a cererii concretizate.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani 14 noiembrie 2017 cererea de chemare în judecată înaintată de Profir Aliona împotriva lui Andrei Profir, intervenienți accesorii Banca Comercială „Moldova-Agroindbank" Societate pe Acțiuni, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie, Danalachi Evghenie și Natalia Miron cu privire la împărțirea proprietății comune în devălmășie, în partea ce ține de partajarea mijlocului de transport marca Mercedes, 208D, a fost restituită în temeiul art. 170 alin. (1) lit. i) din Codul de procedură civilă în legătură cu retragerea de către reclamantă a pretenției ce ține de partajarea mijlocului de transport.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 14 noiembrie 2017, Profir Aliona a solicitat recunoașterea după Profir Andrei și Profir Aliona a dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra materialelor de construcție din care sunt alcătuite încăperile izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 nr și nr.3 cu S - 11.5 nr, la etajul l - sub nr. 12 cu S - 16.9 nr.9 cu S - 4.4 nr, nr.9a cu S - 4.2 nr și nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m , nr.6 cu S - 2.4 m2 , nr.7 cu S - 3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, din construcția situată pe str. Vovințeni, 3, mun. Chișinău.

2 determinarea a câte 1/2 cotă-parte pentru Profir Andrei și Profir Aliona din proprietatea comună asupra materialelor de construcție care alcătuiesc încăperile izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 m2 și nr.3 cu S - 11.5 m2, la etajul 1 - sub nr.12 cu S - 16.9 m2, nr.9 cu S - 4.4 m2, nr.9a cu S - 4.2 m2 și nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m2, nr.6 cu S - 2.4 m2, nr.7 cu S - 3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, din construcția situată pe str. Vovințeni. 3, mun. Chișinău, cu împărțirea acestor bunuri comune prin vânzare la licitație și distribuirea prețului obținut proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de Profir Aliona împotriva lui Profir Andrei,intervenienți accesorii Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie, Danalachi Evghenia și Miron Natalia cu privire la împărțirea proprietății comune în devălmășie, a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția primei instanței, la 20 decembrie 2017, Profir Aliona a declarat apel nemotivat solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 decembrie 2017 și admiterea acțiunii înaintate. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Profir Aliona.

S-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de stat calculată în mărime de 18750 lei, fiindu-i acordat un termen de 10 (zece) zile de la data recepționării încheierii. S-a explicat apelantei că în cazul neînlăturării neajunsurilor, cererea de apel va fi restituită. La 19 februarie 2018, apelanta a depus apel motivat și totodată, a depus și cerere de soluționare a chestiunii privind cuantumul taxei de stat. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2018, s-a respins cererea de soluționare a chestiunii privind taxa de stat. S-a prelungit apelantei Profir Aliona termenul de procedură pentru lichidarea neajunsurilor stabilite prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018. S-a obligat apelanta să prezinte dovada achitării taxei de stat mărime de 18750 lei, fiindu-i acordat un termen de 10 (zece) zile din momentul pronunțării încheierii.

La 13 aprilie 2018, avocatul Niculcea Edgar acționând în interesele Alionei Profir, a declarat recurs împotriva încheierilor Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018 și 05 aprilie 2018, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, casarea încheierilor menționate și transmiterea cauzei în instanța de apel, pentru examinarea apelului. În motivare, recurentul relevă că încheierile Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2015 și 05 aprilie 2018 sunt neîntemeiate. Instanța de apel eronat a reținut că suma de 88000 de euro ca fiind valoarea imobilului din care trebuie percepută taxa de stat. Suma de 88000 de euro a fost indicată de reclamantă în momentul înaintării acțiunii inițiale, însă instanța de apel nu a ținut cont că pe parcursul examinării cauzei, pretențiile din acțiunea inițială au fost concretizate, fără a fi indicată vreo sumă bănească.

Recurentul susține că instanța de apel a calculat taxa de stat dintr-o pretenție care nu mai era susținută de reclamant și care nu a fost obiectul examinării în primă 3 instanță. După concretizarea acțiunii a pretins împărțirea în jumătate a locuinței edificată în timpul căsătoriei, iar locuința disputată în speță reprezintă ¼ cotă-parte din construcția situată pe str. Vovințeni. 3, mun. Chișinău. Profir Aliona menționează că potrivit informației din registrul bunurilor imobile construcția dată este estimată la suma de 871356 lei, iar având în vedere că acțiunea înaintată se referă la ¼ cotă-parte din imobil, valoarea acelei părți a imobilului constituie suma de 204339 lei. Astfel, pretenția Alionei Profir se referă doar la jumătate din acea ¼ cotă-parte din imobil, de unde rezultă că valoarea acțiunii constituie suma de 102169 lei.

Recurentul consideră că instanța de apel arbitrar a reținut că valoarea acțiunii constituie suma de 88 000 de euro și astfel, neîntemeiat a obligat apelanta la achitarea taxei de stat, iar taxa de stat urma a fi calculată din suma de 102169 lei, 75% din 3065 lei, adică suma de 2298 lei. Totodată, având în vedere că în primă instanță a achitat suma de 5000 de lei, în loc de suma de 3065 lei, diferența de 1935 lei urma fi luată în calcul de instanța de apel, apelantului râmând să achite doar suma de 363 lei și nicidecum suma de 18750 de lei. Analizând legalitatea încheierilor atacate, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs, Colegiul consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

Cu referire la încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, Colegiul constată următoarele. Din materialele dosarului se reține că la 20 decembrie 2017, Profir Aliona, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 decembrie 2017. La etapa punerii pe rol a apelului, instanța de apel a constatat că apelanta nu a respectat dispozițiile 364-365 din Codul de procedură civilă și astfel i-a acordat apelantului un termen de 10 (zece) zile din data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea dovezii de achitare a plății taxei de stat și a apelului motivat. Potrivit materialelor dosarului, la 19 februarie 2018, apelantul a depus apel motivat.

Așadar, Colegiul constată că cel puțin începând cu această dată apelnatul a cunoscut despre conținutul încheierii instanței de apel din 30 ianuarie 2018. În conformitate art.425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Astfel, recurentul urma să declare recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, în termen de 15 de zile din momentul când i-a fost comunicată. Or, instanța de apel a asigurat dreptul părților, respectând procedura de citare legală și a expediat în adresa apelantului copia încheierii, iar ultimul urma să-și exercite drepturile procedurale cu bună-credință conform prevederilor legal și în termenul stabilit de instanță.

Conform jurisprudenței CEDO, participanții procesului de judecată, inițiind proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ urmărind cu diligență derularea procesului său. 4 În conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Contrar acestor prevederi legale, recurentul nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen. Fiind persoană interesată în examinarea acestei cauze, urma să întreprindă măsuri necesare în termenul legal imperativ.

În asemenea circumstanțe, neepuizând calea de atac permisă de lege, se prezumă că apelantul a fost de acord cu soluția instanței de apel din 30 ianuarie 2018, admițând în mod tacit efectele actului de dispoziție judecătoresc. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv va încălca principiul securității raporturilor juridice. În această ordine de idei, este cert că depunând cererea de recurs la 13 aprilie 2018 împotriva încheierii pronunțate la 30 ianuarie 2018, adică în afara termenului legal, recurentul a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în legislația națională. Curtea reține că obligația persoanelor de a-și exercita drepturile procesual civile în termenele stabilite de lege dau conținut ordinii de drept, astfel asigurându-se certitudinea și securitatea raporturilor juridice.

Prin urmare, Colegiul va respinge cererea recurentului privind repunerea în termen a recursului or, recurentul nu a invocat nici un motiv de repunere în termen și nu a prezentat nici o probă în acest sens, pentru a demonstra depunerea recursului peste termen. Instanța de recurs remarcă că admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție și ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul conchide, de a respinge cererea privind repunerea în termen de declarare a recursului fiind neîntemeiată, cît și recursul declarat de Niculcea Edgar în interesele Alionei Profir împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, ca fiind depus tardiv. Cu referire la încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2018, Colegiul constată următoarele. Conform prevederilor art.425 Cod de procedură civilă termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2018 a fost declarat la 13 aprilie 2018, respectiv în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Analizând argumentelor invocate în cererea de recurs, Colegiul consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive. Articolul 6 § din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul fiecărei persoane de a avea acces la o instanță. Acest drept de acces este însă limitat la câmpul de aplicare al dreptului la un proces echitabil, adică la contestațiile ce poartă asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil. 5 În conformitate cu art. 365 alin.4) Cod de procedură civilă, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Potrivit pretențiilor din acțiune cerințele reclamantului sunt patrimoniale și prin urmare pentru examinarea acestora instanța urmează să perceapă o taxă de stat prevăzută de Legea taxei de stat, nr. 1216 din 03 decembrie 1992. În acest sens, instanța de recurs relevă că potrivit art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

Articolul 84 din Codul de procedură civilă prevede că se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești. Colegiul reține că prin cererea de chemare în judecată inițială reclamanta a solicitat atribuirea în proprietatea reclamantei ½ cotă-parte din imobilul situat pe str. Vovințeni nr.3, mun.

Chișinău în sumă totală de 44000 euro și atribuirea în proprietatea lui Andrei Profir ½ cotă-parte din imobilul situat pe str. Vovințeni nr.3, mun. Chișinău în sumă totală de 44000 euro și încasarea cheltuielilor de judecată. Deci a indicat expres care este valoarea bunului. Ulterior prin cereri de concretizare reclamanta și-a concretizat pretențiile solicitând recunoașterea după Profir Andrei și Profir Aliona a dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra materialelor de construcție din care sunt alcătuite încăperile izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 nr și nr.3 cu S - 11.5 nr, la etajul l - sub nr. 12 cu S - 16.9 nr.9 cu S - 4.4 nr, nr.9a cu S - 4.2 nr și nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m , nr.6 cu S - 2.4 m2 , nr.7 cu S - 3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, din construcția situată pe str. Vovințeni, 3, mun.

Chișinău. determinarea a câte 1/2 cotă-parte pentru Profir Andrei și Profir Aliona din proprietatea comună asupra materialelor de construcție care alcătuiesc încăperile izolate edificate neautorizat la nivelul subsol - sub nr.2 cu S - 4.8 m2 și nr.3 cu S - 11.5 m2, la etajul 1 - sub nr.12 cu S - 16.9 m2, nr.9 cu S - 4.4 m2, nr.9a cu S - 4.2 m2 și nr.4 cu S - 16.6 m2, precum și la mansardă - sub nr.8 cu S - 19.1 m2, nr.6 cu S - 2.4 m2, nr.7 cu S - 3.4 m2 și nr.5 cu S - 18.2 m2, din construcția situată pe str. Vovințeni. 3, mun. Chișinău, cu împărțirea acestor bunuri comune prin vânzare la licitație și distribuirea prețului obținut proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Instanța de recurs constată că după concretizarea cerințelor reclamantul nu a prezentat instanței un price-list în care să fie indicat costul tuturor materialelor de construcție care ar stabili valoarea totală a acestora. Argumentul recurentului precum că potrivit informației din registrul bunurilor imobile bunul imobil litigios este estimat la suma de 817 356 lei, iar cuantumul taxei de stat urmează a fi calculat din ¼ cotă-parte din imobil, adică din suma de 102169 lei, instanța îl consideră neîntemeiat. 6 Or, această informație este una eronată, deoarece, potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile, eliberat la 15 mai 2013, pe terenul situat în mun.

Chișinău str. Vovințeni 3, se află casa de locuit cu suprafața de 129,4 m2, deținută în proprietate pe cote părți de către Profir Andrei, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie, Danalachi Evghenia și Miron Natalia (f.d.33-35 Vol.I) Potrivit informației din registrul bunurilor imobile, atașată la materialele dosarului, (f.d.188 Vol. II) este indicat că data ultimei estimări a bunului imobil a fost făcută la 01 iunie 2005. În cererea de chemare în judecată reclamanta a invocat că casa situată pe str. Vovințeni 3, mun. Chișinău în anul 2006 a fost demolată și construită o casă nouă cu trei nivele.

Prin urmare, bunul imobil și anume casa individuală de locuit supusă partajării nu mai este cea indicată în extrasul din registrul bunurilor imobile, ci un alt bun imobil edificat ulterior, ce are o altă valoare decât cea existentă anterior și astfel, soluția instanței de apel prin care s-a obligat apelanta Profir Aliona să achite taxa de stat în mărime de 18750 lei, este întemeiată. Or, reieșind din stipulările art.3 alin.1) lit. j) din Legea taxei de stat nr.1216 din 03 decembrie 1992, tariful taxei de stat pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești este de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau alte cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial -75% din taxa calculată din suma contestată.

Colegiul constată că la depunerea acțiunii reclamanta a achitat suma de 5000 lei, iar pentru restul sumei chestiunea cu privire la plata taxei de stat nu a fost soluționată, însă de fapt urma să achite 25000 de lei, taxa de stat calculată din valoarea acțiunii și prin urmare, pentru examinarea cererii de apel apelanta trebuie să achite taxa de stat în mărime de 18750 lei. Dreptul de acces la justiție nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, cât timp acestea sunt rezonabile si proporționale cu scopul urmărit. Astfel, la caz Colegiul reține că în situația din speță limitările instituite de legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel corespunde cerințelor prevăzute de art. 6 parag.

1 CEDO privind dreptul de acces la un tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa: - cerința privind scopul legitim al limitării –fiind instituit un plafon maxim de care nu poate trece mărimea taxei de stat chiar dacă valoarea acțiunii este mai mare, iar CtEDO a confirmat că aceste taxe privesc buna administrare a justiției și vizează atât descurajarea justițiabililor în formularea unor cereri, abuzive cât și asigurarea de fonduri pentru funcționarea justiției.( cauza Weissman și alții împotriva României §- 35, Tolstoy Miloslavsky v. the United Kingdom §-61 ). - raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea plății taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și scopul legitim urmărit - cuantumul sumei ce trebuie plătit de reclamanți raportat la veniturile sale.

Așadar, recurentul urmează să întreprindă toate măsurile necesare în vederea respectării indicațiilor date de instanță, în termenul stabilit. Având în vedere cele expuse, încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2018, este legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept procedural și urmează a fi menținută. 7 În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: A respinge cererea de repunere în termen, pentru declararea recursului împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018. A respinge recursul declarat de avocatul Niculcea Edgar în interesele Alionei Profir împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, ca fiind depus tardiv.

A respinge recursul declarat de avocatul Niculcea Edgar în interesele Alionei Profir împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău 05 aprilie 2018. A menține încheierile Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018 și 05 aprilie 2018, adoptate în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Profir Aliona împotriva lui Profir Andrei, intervenienți accesorii Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni, Isac Ion, Isac Maria, Isac Valeriu, Isac Vitalie, Danalachi Evghenia și Miron Natalia cu privire la împărțirea proprietății comune în devălmășie. Decizia este irevocabilă. Președinte ședinței, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari 8