2rci-141/18 — constatarea faptului cu valoare juridica

2rci-141/18 — constatarea faptului cu valoare juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2rci-141/2018

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Moraru)

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Iuri Țopa,

în cauza la cererea depusă de administratorul insolvabilității Societății cu

Răspundere Limitată „Prihojanin-M”, Oleg Muntean, persoană interesată Primăria

municipiului Chișinău, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare cu

privire la constatarea faptului cu valoare juridică,

împotriva încheierii din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 07 decembrie 2017 administratorul insolvabilității Societății cu Răspundere

Limitată „Prihojanin-M”, Oleg Muntean a depus cerere cu privire la constatarea

faptului cu valoare juridică, solicitând constatarea faptului construirii „de facto” a

apartamentelor nr. xxxxx, aflate la etajul xxxxxx (nivelul xxxxx) și a apartamentelor

nr. xxxxxx, aflate la etajul xxxxx (nivelul xxxxx), care constituie parte componentă a

bunului imobil, bloc locativ din str. xxxxx, cu număr cadastral xxxxx, încuviințarea

Primăriei municipiului Chișinău de a elibera un nou certificat de urbanism privind

proiectarea și finalizarea blocului locativ cu număr cadastral xxxxx din str. xxxxx,

conform raportului nr. 052 din 26 iulie 2017 și prevederilor legislației în vigoare.

În motivarea cererii s-a invocat că prin hotărârea din 15 septembrie 2016 a Curții

de Apel Chișinău și prin încheierea din 19 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău

a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința SRL „Prihojanin-M” și în funcția

de administrator al insolvabilității a fost numit Oleg Muntean. La 24 decembrie 2016

adunarea creditorilor SRL „Prihojanin-M” a aprobat procedura de restructurare.

A indicat că în virtutea atribuțiilor prevăzute la art. 66 al Legii insolvabilității, a

inclus în masa debitoare a SRL „Prihojanin-M” următoarele bunuri: blocurile de locuit

cu numere cadastrale: xxxxx, ce formează complexul locativ din str. xxxxx.

A menționat că în cadrul derulării procesului, în calitate de executor al

proiectului de arhitectură și al caietului de sarcini pentru blocurile locative a fost

1

selectată SRL „Rosi”, cu scopul continuării și finisării lucrărilor de construcție și dării

în exploatare a acestora. În cadrul ședinței comitetului creditorilor din 27 noiembrie

2017, reprezentantul SRL „Rosi” a declarat că unul din impedimentele care nu permit

finalizarea proiectului și carnetului de sarcini, reprezintă lipsa certificatului de

urbanism.

A precizat că la 24 noiembrie 2006 Primăria municipiului Chișinău a eliberat

certificat de urbanism Fundației Internaționale Obștești pentru Unitatea Popoarelor

Ortodoxe (drepturile căreia asupra bunurile imobile au trecut ulterior la SRL

„Prihojanin-M”), conform careia s-a permis construcții la nivel maxim pe verticală

S+P+9 (subsol+parter+9 etaje). Ulterior intentării procesului de insolvabilitate, s-a

constatat că blocul nr. 3 cu număr cadastral xxxxx are următoarele dimensiuni verticale:

S+P+11 (subsol+parter+11 etaje), adică se constată supraetajarea cu 2 etaje de locuit.

S-a constatat că în aceste 2 etaje, construite contrar proiectului elaborat de către

Urbanproiect din 2006-2007), sunt 12 apartamente. Aceste apartamente sunt realizate

conform contractelor de investiții încheiate cu următoarele persoane: etajul 10 – xxxxx.

Contractele de investiții semnate între SRL „Prihojanin-M” și investitorii

menționați au fost notate la cadastrul bunurilor imobile. În cadrul ședinței de validare

din 09 decembrie 2016 au fost validați ca creditori garantați asupra apartamentelor

indicate.

A specificat că în scopul verificării posibilității tehnice de a continua lucrările de

construcție, adică finalizarea și darea în exploatare a blocului de locuit din str.

Alexandru cel Bun, nr. 115/3 a fost solicitată expertiza tehnică. Ca urmare a

investigațiilor tehnice, la 26 iulie 2017 a fost întocmit raportul de expertiză tehnică nr.

052 de către experții Iuri Liunenco și Boris Iachirevici. Expertul tehnic autorizat a

stabilit clar, concret și în lipsa oricăror dubii posibilitatea finisării lucrărilor de

construcție a blocului cu număr cadastral xxxxx.

A afirmat că la 03 noiembrie 2017 de către administratorul insolvabilității SRL

„Prihojanin-M” a fost depusă cererea privind eliberarea certificatului de urbanism la

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare din cadrul Primăriei mun.

Chișinău. Din discuțiile cu funcționarii publici s-a constatat că Primăria intenționează

să refuze eliberarea certificatului de urbanism din cauza existenței a 2 etaje construite

fără respectarea proiectului și prevederilor certificatului de urbanism vechi eliberat în

anul 2006.

Prin încheierea din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică depusă de administratorul

insolvabilității SRL „Prihojanin-M”, Oleg Muntean; s-a aprobat hotărârea comitetului

creditorilor SRL „Prihojanin-M” reflectată în procesul verbal nr. 17 din 06 decembrie

2017; s-a constatat faptul cu valoare juridică privitor la construirea de fapt a

apartamentelor xxxxx, aflate la etajul xxxxx (nivelul xxxxx) și a apartamentelor nr.

xxxxx, aflate la etajul xxxxx (nivelul xxxxx), care constituie parte componentă a

bunului imobil cu număr cadastral xxxxx, bloc locativ din str. xxxxx. Totodată s-a

dispus că Primăria municipiului Chișinău urmează să elibereze un nou certificat de

urbanism privind proiectarea și finalizarea blocului locativ cu număr cadastral xxxxx

din str. xxxxx, cu luarea în considerare a alineatului 3 din dispozitivul încheierii; SRL

2

„Prihojanin-M” va finaliza blocul locativ cu număr cadastral xxxxx din str. xxxxx, cu

luarea în considerare a raportului nr. 052 din 26 iulie 2017.

La 28 martie 2018, Iuri Țopa a declarat recurs împotriva încheierii din 21

decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea parțială a acesteia, cu

soluționarea problemei în fond prin adoptarea unei încheieri prin care să fie respinsă

cerința privind obligarea Primăriei municipiului Chișinău de a elibera un nou certificat

de urbanism privind proiectarea și finalizarea blocului locativ cu număr cadastral xxxxx

din str. xxxxx, cu luarea în considerare a pct. 1 din dispozitivul încheierii.

În motivarea recursului s-a invocat că la 28 martie 2018, prin intermediul web

paginii „https:// point.md/ro/noutati/economic/rasturnare-de-situatie-in-cazul-paradis-

primaria-obliagata-sa-dea-certificat-de-urbanism”, a aflat despre faptul că la 21

decembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a obligat Primăria mun. Chișinău să elibereze

un nou certificat de urbanism privind proiectarea și finalizarea blocului locativ din mun.

xxxxx, str. xxxxx, iar SRL „Prihojanin-M” să finalizeze blocul locativ cu luarea în

considerare a raportului de expertiză nr. 052 din 26 iulie 2017.

Menționează că, analizând conținutul încheierii, a constatat că în partea obligării

Primăriei municipiului Chișinău de a elibera un nou certificat de urbanism privind

proiectarea și finalizarea blocului locativ din mun. xxxxx, este vădit ilegală. Or,

conform Regulamentului local de urbanism al or. Chișinău aprobat prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr.22/40 din 25 decembrie 2008, terenul cu număr

cadastral xxxxx, sect. xxxxx, str. xxxxx, este amplasat în zona cu codul „R6”. Conform

anexei nr.6 din dispoziția Primarului general al municipiului Chișinău nr.480-d din 29

mai 2014 „Despre punerea în aplicare a unor prevederi ale Regulamentului local de

urbanism, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25

decembrie 2008, referitoare la subzonele funcționale urbane de tipul R (rezidențiale),

D (dezvoltare urbană), Re (revitalizare) și zone neconforme”, pentru zona „R6”

regimul de înălțime admis este P+3E până la P+9E, adică (parter+3 etaje până la

parter+9 etaje).

Consideră că, încheierea instanței de insolvabilitate în partea obligării Primăriei

mun.Chișinău de a elibera un nou certificat de urbanism, nu menține un echilibru just

între cerințele interesului general al comunității, din cadrul căreia face parte și

imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului (James și alții împotriva

Regatului Unit, 21 februarie 1986, pct. 46, seria A nr. 98, și Fostul Rege al Greciei și

alții, pct. 87). Interesul general al comunității, din cadrul căreia face parte, constă în

respectarea de către toți a prevederilor art. 6 alin. (3) și (4) din Legea nr. 835 din 17 mai

1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, care stipulează că prin

documentația de urbanism si amenajare a teritoriului cu caracter reglementator se

stabilesc destinația terenurilor și regulile de utilizare a acestora. În temeiul ei, se

eliberează certificatul de urbanism și autorizația de construire. Modul de utilizare a

terenurilor pentru orice fel de construcții trebuie să fie reglementat prin planuri

urbanistice și planuri de amenajare a teritoriului. Or, obligarea autorității publice de a

elibera certificatul de urbanism pentru proiectarea unui bloc locativ cu regimul de

înălțime S+P+11 (subsol + parter+11etaje) în zona „R6”, pe care nu este permis acest

regim de înălțime, fără operarea modificărilor în Regulamentul local de urbanism al

3

or. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.22/40 din 25

decembrie 2008, va fi considerat ca o substituire a atribuțiilor autorităților publice,

întrucât schimbare a unei zone „R6” în altă zona este luată de organele abilitate cu

aceste atribuții prin lege, în speță de Consiliul municipal Chișinău.

Conform art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 hotărârile

și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat încheierea contestată la 21 decembrie 2017,

iar Iuri Țopa a declarat recurs la 28 martie 2018.

Din textul recursului se distinge că recurentul a aflat la 28 martie 2018 din

noutățile publicate pe pagina web https://point.md/ro despre faptul că la 21 decembrie

2017 Curtea de Apel Chișinău a obligat Primăria de a elibera un nou certificat de

urbanism. Înscrisuri care să ateste contrariul la materialele cauzei lipsesc. Astfel

recursul se consideră a fi declarat în termen, or, recurentul nu a participat la examinarea

cauzei.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Iuri Țopa întemeiat și pasibil de a fi admis, cu restituirea cauzei

spre rejudecare în instanța de insolvabilitate, din următoarele motive.

Conform art. 1 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul

de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Unele atribuții principale ale administratorului insolvabilității în contextul

prevederilor art. 66 al Legii insolvabilității nr. 149 din 12 iunie 2012, sunt inventarierea

patrimoniului debitorului, partajarea lui, adoptarea de măsuri pentru conservarea masei

debitoare, conducerea și/sau supravegherea debitorului, administrarea masei debitoare.

Art. 2 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 prevede că masa debitoare

reprezintă bunuri, inclusiv mijloace bănești în numerar și fără numerar, în monedă

națională și în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării

procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu

excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită.

Conform art. 39 alin.(1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, masa

debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de

insolvabilitate, precum și cele pe care acesta le dobândește și le recuperează pe

parcursul procesului.

4

În temeiul art. 107 alin.(1), (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

după intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a

falimentului, administratorul și/sau lichidatorul vor lua neîntârziat în primire și

administrare toate bunurile care aparțin masei debitoare. Administratorul/lichidatorul,

în baza hotărîrii de intentare a procedurii de insolvabilitate și/sau a încheierii instanței

de insolvabilitate, impune, prin executare silită, predarea bunurilor aparținând masei

debitoare care se găsesc la debitor sau la terți, cu evacuarea forțată a persoanelor care

le dețin în posesie sub orice formă. În baza actului judecătoresc, administratorul/

lichidatorul va dispune prin ordin intrarea, reținerea, ridicarea, eliberarea, evacuarea,

instalarea, sigilarea și sechestrarea bunurilor incluse în masa debitoare.

Colegiul notează că prin cererea depusă la 07 decembrie 2017, administratorului

insolvabilității Societății cu Răspundere Limitată „Prihojanin-M”, Oleg Muntean a

solicitat constatarea faptului construirii „de facto” a apartamentelor nr. xxxxx, aflate la

etajul xxxxx (nivelul xxxxx) și a apartamentelor xxxxx, aflate la etajul xxxxx (nivelul

xxxxx), care constituie parte componentă a bunului imobil, bloc locativ din str. xxxxx

cu număr cadastral xxxxx, încuviințarea Primăriei municipiului Chișinău de a elibera

un nou certificat de urbanism privind proiectarea și finalizarea blocului locativ cu

număr cadastral xxxxx din str. xxxxx, conform raportului nr. 052 din 26 iulie 2017 și

prevederilor legislației în vigoare (f.d.2-6).

Conform art. 5 alin.(2), (3) al Legii insolvabilității nr. 149 din 12 iunie 2012,

instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea, în cadrul

procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa debitoare. Dacă partea interesată

invocă existența unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanța de

insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură

contencioasă, conform Codului de procedură civilă. Instanța pe al cărei rol se află cauza

de insolvabilitate examinează din oficiu toate circumstanțele relevante cauzei.

Prin încheierea din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică depusă de administratorul

insolvabilității SRL „Prihojanin-M”, Oleg Muntean; s-a aprobat hotărârea comitetului

creditorilor SRL „Prihojanin-M” reflectată în procesul verbal nr. 17 din 06 decembrie

2017; s-a constatat faptul cu valoare juridică privitor la construirea de fapt a

apartamentelor xxxxx, aflate la etajul xxxxx (nivelul xxxxx) și a apartamentelor nr.

xxxxx, aflate la etajul xxxxx (nivelul xxxxx), care constituie parte componentă a

bunului imobil cu număr cadastral xxxxx, bloc locativ din str. xxxxx. Totodată s-a

dispus că Primăria municipiului Chișinău urmează să elibereze un nou certificat de

urbanism privind proiectarea și finalizarea blocului locativ cu număr cadastral xxxxx

din str. xxxxx, cu luarea în considerare a alineatului 3 din dispozitivul încheierii; SRL

„Prohojanin-M” va finaliza blocul locativ cu număr cadastral xxxxx din str. xxxxx, cu

luarea în considerare a raportului nr. 052 din 26 iulie 2017 (f.d.41-43).

Colegiul relevă că instanța de insolvabilitate pripit și printr-o examinare

superficială și interpretare eronată a normelor de drept în raport cu circumstanțele

cauzei a concluzionat asupra temeiniciei cererii administratorul insolvabilității SRL

„Prihojanin-M”, Oleg Muntean, cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică.

5

Conform art. 117 alin. (17) al Legii insolvabilității nr. 149 din 12 iunie 2012, bunul

din masa debitoare neînscris în registrul public se vinde numai după ce administratorul

insolvabilității/lichidatorul îl înscrie, conform procedurii stabilite, în registrul public

respectiv. Înregistrarea bunului se face în temeiul unei încheieri a instanței de

insolvabilitate, emisă în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii

administratorului insolvabilității/lichidatorului de constatare a faptului cu valoare

juridică. Încheierea poate fi contestată de orice persoană interesată. În cazul în care

bunul a fost vândut înainte sau fără a fi înscris în registrul public, obligația înregistrării

și cheltuielile aferente, precum și riscul de constatare a lacunelor la precizarea datelor

din registrul public trec în sarcina lichidatorului.

Colegiul notează că instanța de insolvabilitate a reținut că din probele anexate la

cererea cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică rezultă că etajele xxxxx și

xxxxx (nivelele xxxxx și xxxxx) din blocul locativ din str. xxxxx, au fost construite

până la intentarea procesului de insolvabilitate, care deja au fost vândute investitorilor-

persoane fizice, sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile, iar creanțele

creditorilor care au achitat costul apartamentelor sunt validate în cadrul procesului de

insolvabilitate a SRL „Prihojanin-M”.

Colegiul menționează că în sensul art. 117 alin. (17) al Legii insolvabilității nr.

149 din 12 iunie 2012 bunul din masa debitoare nu trebuie să fie înscris în registrul

public, pe când în speță la materialele cauzei este anexat extrasul din Registrul bunurilor

imobile, care atestă că unele apartamente din cele indicate în cerințele administratorului

insolvabilității sunt supuse notării (f.d.7-19). Or, în contextul prevederilor art. 498 Cod

civil, notarea este un fel al înscrierii în Registrul bunurilor imobile și se referă la

înscrierea drepturilor de creanță, a faptelor sau a raporturilor juridice aferente

imobilelor consemnate în registru.

De altfel, instanța de insolvabilitate a constatat că debitorul insolvabil SRL

„Prihojanin-M” deține „de facto” în proprietate/folosință/gestiune etajele xxxxx și

xxxxx locative (nivelele xxxxx și xxxxx) din blocul locativ din str. xxxxx, însă,

totodată, invocă prevederile art. 117 alin.(17) al Legii insolvabilității, normă ce ține de

bunul din masa debitoare neînscris în registrul public. Or, dreptul de proprietate se

dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile rezultând din prevederile art.

321 alin.(2) Cod civil.

Concomitent Colegiul reține că cererile cu privire la constatarea faptelor cu

valoare juridică sunt examinate de instanțele de judecată, atunci când se solicită

confirmarea existenței sau inexistenței unui drept incontestabil realizarea căruia fără o

asemenea confirmare nu este posibilă.

Prin analogie, indiferent de natura faptului a cărui constatare se cere, trebuie

respectate cumulativ următoarele condiții: a) faptul respectiv generează, în virtutea

legii, următoarele efecte juridice: apariția, modificarea sau încetarea unor drepturi

personale sau reale ale petiționarului; b) petiționarul nu are o altă posibilitate de a obține

sau de a restabili actele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare se solicită; c)

constatarea faptului nu este legată de soluționarea unui litigiu de drept ce ține de

competența instanțelor judecătorești.

6

Astfel, la rejudecarea cauzei urmează a fi luate în considerare aceste circumstanțe

și supuse aprecierii prin prisma legislației pertinente în raport cu probele prezentate.

De asemenea, Colegiul reliefă că instanța de insolvabilitate și-a depășit atribuțiile

la judecarea cauzei prin obligarea Primăriei mun.Chișinău de a elibera un nou certificat

privind proiectarea și finalizarea blocului locativ cu număr cadastral xxxxx din str.

xxxxx.

Sub acest aspect, Colegiul notează că cererea cu privire la constatarea faptului cu

valoare juridică se examinează în procedură specială rezultând din prevederile art. 279

alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 281 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească constată faptele de care depinde apariția, modificarea sau încetarea

drepturilor personale sau patrimoniale ale persoanelor fizice și ale organizațiilor.

În contextul prevederilor art. 285 Cod de procedură civilă, în hotărârea

judecătorească se indică faptul constatat de instanță, scopul constatării și probele de

constatare a faptului. Hotărârea judecătorească este un document ce confirmă faptul

constatat, servește drept temei pentru înregistrarea, după caz, a faptului în organele

respective, după rămânerea irevocabilă a hotărârii, fără a substitui documentele pe care

aceste organe le eliberează.

Chiar și în condițiile când cererea a fost înaintată în temeiul art. 117 alin.(17) al

Legii insolvabilității, iar conform normei date, înregistrarea bunului se face în baza unei

încheieri a instanței de insolvabilitate, respectarea normelor legale privind constarea

faptului juridic este imperativă. Or, administratorul insolvabilității a pretins constatarea

faptului cu valoare juridică și anume constatarea faptului construirii „de facto” a

apartamentelor nr. xxxxx, aflate la etajul xxxxx (nivelul xxxxx) și a apartamentelor nr.

xxxxx, aflate la etajul xxxxx (nivelul xxxxx), care constituie parte componentă a

bunului imobil, bloc locativ din str. xxxxx, cu număr cadastral xxxxx.

În atare circumstanțe, Colegiul conchide că instanța de insolvabilitate nu era în

drept la examinarea cauzei cu privire la constatarea faptului ce are valoare juridică,

pricină ce se examinează în procedură specială, să oblige Primăria mun.Chișinău de a

elibera un nou certificat privind proiectarea și finalizarea blocului locativ cu număr

cadastral xxxxx din xxxxx. Or, aceasta nu este o cerință de constatare a faptului cu

valoare juridică, deoarece vizează obligarea unei autorități publice de a emite un act

administrativ, în situația când cererea viza constatarea faptului construirii „de facto” a

unor apartamente.

Cu referire la afirmația instanței de insolvabilitate precum că reprezentantul

Primăriei mun.Chișinău și-a expus opinia referitor la faptul că urmează a fi eliberat un

nou certificat de urbanism, nu presupune și obligarea autorității publice la eliberarea

acestuia în procedură de constatare a faptului ce are valoare juridică.

Or, hotărârea cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică nu confirmă

decât faptul constatat și constituie temei pentru efectuarea în continuare a actelor pentru

care s-a solicitat emiterea acesteia, însă nicidecum nu poate fi obligată autoritatea

publică, prin aceeași hotărâre să elibereze acte, a căror eliberare presupune respectarea

unor cerințe legale.

7

La rejudecarea cauzei, urmează a fi luate în considerare circumstanțele expuse

anterior, deoarece instanța judecătorească la adoptarea actului de dispoziție este

obligată de a respecta rigorile legii.

Concomitent, Colegiul relevă că încheierea instanței de insolvabilitate conține o

dispoziție referitor la aprobarea hotărârii comitetului creditorilor SRL „Prihojanin-M”,

în proces de insolvabilitate, reflectată în procesul verbal nr. 17 din 06 decembrie 2017.

La acest capitol, Colegiul notează că în solicitările administratorului SRL

„Prihojanin-M” nu se identifică o astfel de cerință. Chiar și în condițiile în care în cadrul

ședinței comitetului creditorilor s-au soluționat anumite chestiuni ce ar viza cererea

înaintată în instanța de judecată, administratorul insolvabilității nu a avut cerință de

aprobare a hotărârii comitetului creditorilor SRL „Prihojanin-M”, în proces de

insolvabilitate, reflectată în procesul verbal nr. 17 din 06 decembrie 2017.

Respectiv, instanța de insolvabilitate nu era în drept de a o invoca din oficiu, aspect

ce urmează a fi luat în considerare la rejudecarea cauzei, deoarece instanța

judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate.

În consecință, Colegiul conchide că instanța de insolvabilitate nu a supus unei

verificări minuțioase și nu a examinat circumstanțele care necesitau a fi examinate, prin

prisma cadrului legal aplicabil speței întru clarificarea tuturor aspectelor importante

pentru soluționarea cauzei. În esență, instanța de insolvabilitate nu a generalizat decât

concluziile sale în raport cu normele de drept ce vizează masa debitoare, dreptul

instanței de a examina cererea și procedura de examinare a cererii.

De altfel, obligația instanței de insolvabilitate de a justifica concluziile sale în

raport cu suportul probatoriu, circumstanțele cauzei precum și prin prisma normelor de

drept rezultă și din prevederile art. 6 Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale. Dreptul la un proces echitabil, garantat de art.

6 CEDO, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în

care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în

privința cauzei deferite spre soluționare. Or, analiza pe care judecătorul o face în

legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea în sensul unei

anumite soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere

de convingere, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să

precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de Iuri Țopa cu casarea încheierii contestate și restituirea cauzei spre rejudecare

în instanța de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Iuri Țopa.

Se casează încheierea din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza la cererea depusă de administratorul insolvabilității Societății cu Răspundere

8

Limitată „Prihojanin-M”, Oleg Muntean, persoană interesată Primăria municipiului

Chișinău, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare cu privire la

constatarea faptului cu valoare juridică, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța

de insolvabilitate, Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Mariana Pitic

Nicolae Craiu

9