3ra-590/18 — cu privire la anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-590/18 — cu privire la anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-590/18
Instanța de fond: Judecătoria Căușeni, sediul Central – M. Țugui
Instanța de apel: CA Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila
Î N C H E I E R E
16 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru,
judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Biroul Vamal Centru,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea
Comercială „Meganicotrans” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului
Vamal Centru și Serviciului Vamal, cu privire la anularea actelor administrative,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de Biroul Vamal Centru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Căușeni, sediul Central din 28 februarie 2017,
C O N S T A T Ă :
La 10 iunie 2015 SC „Meganicotrans” SRL s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Biroului Vamal Bender și Serviciului Vamal, solicitând anularea
deciziei de regularizare nr. 37 din 16 aprilie 2015 emisă de Biroul Vamal Bender. (f.d.
3-9, vol. I)
La 09 octombrie 2015 SC „Meganicotrans” SRL s-a adresat cu cererea de
chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Bender, solicitând anularea procesului-
verbal cu privire la contravenția vamală nr. 71 din 13 mai 2015. (f.d. 93-96, vol. I)
Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 30 martie 2016 s-au conexat într-un
singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SC
„Meganicotrans” SRL împotriva Biroului Vamal Bender și Serviciului Vamal cu
privire la anularea deciziei de regularizare nr. 37 din 16 aprilie 2015, cu cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de SC „Meganicotrans” SRL împotriva Biroului
Vamal Bender cu privire la anularea procesului-verbal cu privire la contravenția
vamală nr. 71 din 13 mai 2015. (f.d. 88, vol. I)
În motivarea cererilor reclamanta a indicat că la 04 octombrie 2012 a inițiat o
afacere în Republica Moldova –servicii de transport auto. În acest scop întreprinderea
reclamantă a inițiat o serie de investiții, inclusiv a încheiat cu Nutzfahrzeuge Leasing
AG un contract de leasing, conform căruia SC „Meganicotrans” SRL, în calitate de
utilizator, a preluat de la Nutzfahrzeuge Leasing AG, în calitate de locator, în folosință
1
bunuri mobile-unități de transport, utilizatorul achitând locatorului suma totală de
1 896 892,29 lei.
A menționat că potrivit prevederilor pct. 1 din contractul de leasing, obiectul
contractului de leasing este proprietatea locatorului, iar conform pct. 12 din contract,
la expirarea termenului de executare a contractului de leasing, indiferent din ce motive,
obiectul de leasing va fi restituit de către utilizatorul locatorului, rămânând la dispoziția
ultimului de a-l ridica sau de a-l transporta la un loc de păstrare.
În baza contractului de leasing și a cererii SC „Meganicotrans” SRL nr. 1 din
09.10.2012 Biroul Vamal Bender a eliberat autorizația de admitere temporară
nr. ADMTEMP201215000006503 din 10.10.2012, valabilă până la 21.10.2015, prin
care a permis plasarea în regim vamal de admitere temporară până la 21.10.2015 a
bunurilor utilizate de SC „Meganicotrans” SRL în baza contractului de leasing
menționat supra.
Ulterior, la 27 martie 2014 a fost adoptată Legea nr. 47, care a intrat în vigoare
la 25 aprilie 2014, prin care a fost modificat art. 73 alin. (4) din Codul Vamal, care
prevede că de la data de 31 decembrie 2014 inclusiv, titularii autorizațiilor de admitere
temporară, care au introdus pe teritoriul Republicii Moldova până la 01 ianuarie 2014
mărfuri, care fac obiectul unui contract de leasing financiar: a) au dreptul de a le plasa
sub regim vamal de import, cu achitarea drepturilor de import și aplicarea măsurilor de
politică economică, sau b) au obligație de a le scoate de pe teritoriul Moldovei până la
expirarea termenului autorizației de admitere temporară, dar nu mai târziu de
01 ianuarie 2015. Mărfurile introduse până la 01 ianuarie 2014, în baza unui contract
de leasing operațional, care sunt destinate folosirii în calitate de mijloc de transport
internațional de mărfuri și pasageri, pot fi utilizate în regim vamal de admitere
temporară cu suspendare totală până la 31 decembrie 2015.
Prin scrisoarea nr. 01-12/522 din 29 octombrie 2014 Biroul vamal Bender a
informat reclamanta că în cazul în care nu va respecta prevederile art. 73 Cod Vamal
în redacția Legii nr. 47 din 25.04.2014, atunci va fi atras la răspundere
contravențională, cu perceperea drepturilor de import.
A indicat că prin scrisoarea nr. 01-12/647 din 30.10.2012, Biroul Vamal Bender
a informat-o că potrivit art. 69 Cod Vamal, termenul de aflare sub regimul vamal de
admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui contract de leasing financiar se
va stabili în funcție de durata contractului de leasing, dar nu va depăși 3 ani. Totodată,
prin aceiași scrisoare a fost informat despre faptul că termenul în care mărfurile
importate conform autorizației de admitere temporară din 10.10.2012
nr. ADMTEMO201215000006503 trebuie să li se dea o altă destinație vamală până la
01.10.2015. Astfel, Biroul Vamal Bender a anunțat reclamanta că până la data de
01.10.2015, mărfurile trebuie scoase din țară sau să fie plasate în altă destinație vamală.
Prin scrisoarea nr. 14/4-06/276 din 20.12.2014, Ministerul Finanțelor a anunțat
o serie de agenți economici despre faptul că modificările operate în art. 73 alin. (4) din
Codul Vamal au ca obiect situații juridice în curs de realizare și nu privesc instituirea
unor obligații și sancțiuni în considerarea unor raporturi juridice deja stinse. Ministerul
a menționat că reglementările legale vizate nu derogă de la principiul constituțional
conform căreia legea intră în vigoare și produce efecte juridice de la data publicării sau
data prevăzută în textul ei.
2
A susținut că în această scrisoare Ministerul Finanțelor a indicat că agenții
economici vizați, urmează să se adreseze biroului vamal din raza de activitate, până la
01.01.2015, în vederea încheierii regimului vamal de admitere temporară a mărfurilor
introduse pe teritoriul Republicii Moldova în baza unui contract de leasing financiar.
Prin Avizul de audit post-vămuire/reverificare nr. 28/25-06-75 din 03.02.2015 a
fost informat că începând cu data de 06.02.2015 va fi subiectul controlului ulterior prin
reverificarea declarațiilor vamale 151012721 și 15101272 din 10.10.2012 cu tematica
„conformarea reglementărilor vamale ale art. 73 din Codul Vamal”.
Prin citația de reverificare a declarațiilor vamale nr. 28/25-06-176 din
25.03.2015 a fost invitat la data de 27.03.2015 la Biroul Vamal Bender, în scopul
aducerii la cunoștință a procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, emis
în baza contractului ulterior prin verificarea declarațiilor vamale 151012721 și
15101272 din 10.10.2012.
Prin procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 2/2 din 27.03.2015
Biroul Vamal Bender a efectuat o serie de constatări, concluzionând faptul că
SC „Meganicotrans” SRL nu a respectat prevederile art. 73 alin. (4) din Codul Vamal,
valoarea în vamă a mărfurilor importate la situația din 27.03.2015 a constituit
4 245 646,61 lei, în baza art. 127/5 alin. (1) lit. b), art. 127/13, art. 129 din Codul
Vamal, art. 228 din Codul Fiscal au fost stabilite obligații vamale calculate în valoare
totală de 887 734,21 lei, majorarea de întârziere în sumă de 18 225,78 lei.
La data de 16.04.2015 Biroul Vamal Bender a emis decizia de regularizare
nr. 37, în baza procesului-verbal de reverificare a declarației vamale nr. 2/2 din
27.03.2015, prin care a decis de a încasa de la SC „Meganicotrans” SRL suma
drepturilor de import în cuantum de 829 063,63 lei.
Reclamanta a menționat că decizia de regularizare nr. 37 din 16.04.2015 i-a fost
adusă la cunoștință la data de 16.04.2015, fapt menționat în textul acesteia.
A indicat că motivul emiterii deciziei de regularizare menționat este indicat în
procesul-verbal de reverificare a declarației vamale nr. 2/2 din 27.03.2015 în care este
stipulat că „în temeiul art. 1275 alin. (2) din Codul Vamal s-a constatat că la situația de
01.01.2015, persoana nu a asigurat executarea prevederilor alin. (4) art. 73 din Codul
Vamal. În cazul dat, valoarea în vamă a mărfii importate, la situația de 27.03.2015 a
constituit 4 245 646,61 lei, estimată conform prevederilor alin. (1) art. 73 Cod Vamal”.
În contextul celor relatate SC „Meganicotrans” SRL, conform prevederilor art. 73 din
Codul Vamal este pasibil de achitarea drepturilor de import”.
Reclamanta consideră că decizia de regularizare nr. 37 din 16.04.2015 a fost
emisă contrar normelor de procedură și este ilegală în fond.
A indicat că temeiul emiterii deciziei de regularizare nr. 37 din 16.04.2015 indică
că în ea este art. 1275 alin. (1) lit. c) Codul Vamal obligația vamală apare în cazul
utilizării mărfurilor în alte scopuri decât cele stabilite prin destinația finală a acestora,
cu excepția exportului, dacă în această bază au beneficiat de un tratament tarifar
favorabil.
Cu referire la acest temei a menționat că acesta este greșit și nu este aplicabil la
caz, or, reclamanta nu a comis încălcarea-utilizarea mărfurilor în alte scopuri decât cele
stabilite prin destinația finală a acestora.
3
A invocat că nu este proprietarul autovehiculului pentru tracțiune de model DAF
FT XF 104.460 SC și semiremorcii Kogel SN 24 P 90/1.110, prin urmare, este ilegal
să fie încasate drepturi de import-export vămuirea mărfii menționate în regim de import
definitiv. Despre faptul că SC „Meganicotrans” SRL nu este proprietarul bunurilor
menționate supra organul vamal cunoștea din start. Prin urmare, Biroul Vamal Bender
nu era în drept să încaseze drepturi de import în cuantum de 829 063,63 lei de la
neproprietarul acestor mărfuri.
Astfel, datorită acțiunilor organului vamal SC „Meganicotrans” SRL nu este în
măsură să achite ratele în baza contractului de leasing nr. LV-824120 din 04.10.2012,
motiv pentru care partenerul austriac a declanșat procedura de preluare a bunurilor
menționate din posesia reclamantei.
A susținut că nu a încălcat condițiile regimului vamal de admitere temporară,
autorizată prin autorizația nr. ADMTEMP201215000006503. Condițiile modificării
legislative invocate în acte administrative contestate îi lezează dreptul de proprietate,
cauzându-i prejudiciu sub formă de prejudicii directe și venituri ratate.
Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 15 iunie 2015 s-a suspendat executarea
deciziei de regularizare a Biroului Vamal Bender nr. 37 din 27 martie 2015. (f.d. 11,
vol. II)
Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 16 august 2016 s-a sesizat Curtea
Constituțională a Republicii Moldova în vederea verificării constituționalității, pe cale
de excepție, a prevederilor art. 73 Cod Vamal nr. 1149-XIV din 20.07.2000, modificat
prin Legea nr. 47 din 23.03.2014, iar procesul civil în cauza civilă la cererea de chemare
în judecată depusă de către Societatea Comercială „Meganicotrans” Societate cu
Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Centru și Serviciului Vamal, cu privire
la anularea actelor administrative s-a suspendat până la pronunțarea de către Curtea
Constituțională asupra sesizării înaintate. (f.d. 217-219, vol. I)
Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 31 din 03 noiembrie 2016 a admis
excepția de neconstituționalitate a art. 73 alin. (4) din Codul Vamal nr. 1149-XIV din
20 iulie 2000, ridicată de către avocatul Petru Balan în dosarul nr. 3-32/2015, aflat pe
rolul Judecătoriei Căușeni și a declarat neconstituțională sintagma „Până la data de 31
decembrie 2014 inclusiv” și sintagma „dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2015” de la
alin. (4) al art. 73 din Codul Vamal nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000. (f.d. 2-8, vol. II)
Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 28 februarie 2017 s-a
respins acțiunea înaintată de către SC „Meganicotrans” SRL și s-a anulat procesul-
verbal nr. 71 din 13 mai 2015 și decizia de regularizare nr. 37 din 16.04.2015 emise de
Biroul Vamal Bender ca fiind ilegale. S-a anulat încheierea Judecătoriei Căușeni din
15 iunie 2015, prin care a fost dispusă suspendarea executării deciziei de regularizare
a Biroului Vamal Bender nr. 37 din 27 martie 2015. (f.d. 31, 32-39, vol. II)
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017 s-a respins apelul
declarat de către Biroul Vamal Centru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Căușeni,
sediul Central din 28 februarie 2017. (f.d. 81, 82-99, vol. II)
Nefiind de acord cu soluțiile instanțelor inferioare, la data de 03 martie 2018
Biroul Vamal Centru a depus recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea
deciziei Curții de Apel Chișinăul din 13 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei
4
Căușeni, sediul Central din 28 februarie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 97-104)
În motivarea recursului recurenta a invocat că instanțele inferioare la emiterea
soluțiilor sale nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea cauzei, nefiind luate în considerație argumentele pârâtului aduse în
instanțele inferioare.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
13 decembrie 2017, a fost expediată în adresa recurentului, prin intermediul oficiului
poștal cu scrisoare de însoțire nr. 17926 din 14.12.2017, însă confirmarea recepționării
nu este la materialele cauzei. (f. d. 94, vol. II)
În condițiile descrise instanța de recurs consideră că cererea de recurs din
03 martie 2018 este depusă în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Biroul
Vamal Centru este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a
apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute
ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt
inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu
poate constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
5
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă
în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
de către Biroul Vamal Centru asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Biroul Vamal Centru, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433, lit. a), 440 alin. (1)
și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Biroul Vamal Centru, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecători Iuliana Oprea
Maria Ghervas
6