3ra-522/18 — contestarea actelor administrative

3ra-522/18 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-522/18

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău

Judecător: Mihai Murguleț

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L.Bulgac, D.Manole, G.Dașchevici

Î N C H E I E R E

10 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

Având în componență sa:

Președintele completului,

Judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Nicolae Craiu și Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova prin intermediul reprezentantului Constantin Cachița,

în cauza civilă intentată la acțiunea depusă de Agapii Adrian împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Comunității religioase Parohia cu

hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, intervenienți accesorii Țurcanu

Valeriu, Scurtu Andrei, Istrati Victor, Țurcanu Dumitru, Păduri Dumitru, Pădure

Valeriu și Biserica ortodoxă din Moldova, Mitropolia Chișinău și a Întregii

Moldove cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017,

c o n s t a t ă :

La 05 iunie 2015, Agapii Adrian a depus în instanța de contencios

administrativ o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, Comunității religioase Parohia cu hramul „Sfinții Arhangheli

Mihail și Gavriil”, intervenienți accesorii Țurcanu Valeriu, Scurtu Andrei, Istrati

Victor, Țurcanu Dumitru, Păduri Dumitru, Pădure Valeriu și Biserica ortodoxă din

Moldova, Mitropolia Chișinău și a Întregii Moldove cu privire la contestarea

actelor administrative.

În motivarea acțiunii, Agapii Adrian a indicat că, Comunitatea religioasă

Parohia cu hramul „Sfinții Mai Mari Voievozi” din satul Măgurele, raionul

Ungheni a fost formată prin adunarea parohială a Comunității religioase din 15

martie 1991, iar prin certificatul nr. 134 din 19 iunie 1991 eliberat de Ministerul

Culturii se confirmă că Comunitatea religioasă Parohia cu hramul „Sfinții Mai

1

Mari Voievozi” din satul Măgurele, raionul Ungheni a fost înregistrată ca parohie

distinctă din protopopiatul Călărași, episcopia de Chișinău.

Afirmă că, prin decizia nr. 79 din 02 iulie 2013, Ministerul Justiției a

înregistrat în redacție nouă statutul Comunității religioase Parohia cu hramul

„Sfinții Mai Mari Voievozi” din satul Măgurele, raionul Ungheni.

Ulterior, membrii Comunității religioase au aflat că în luna ianuarie 2015 a

avut loc o adunare parohială, fiind adoptată decizia de a fi excluși anumiți membri

ai comunității religioase, de a numi un nou conducător, de a schimba denumirea

comunității religioase, de a adopta un nou statut și de a trece în subordinea

Bisericii ortodoxe din Moldova.

În acest context indică că, a adresat Ministerului Justiției o cerere, solicitând

prezentarea copiilor materialelor care au stat la baza emiterii deciziei de trecere în

subordinea canonică a Bisericii ortodoxe din Moldova și înregistrarea statutului în

redacția nouă.

Drept rezultat, Ministerul Justiției i-a prezentat deciziile nr. 37 din 16 martie

2015, prin care sau înregistrat modificările privind conducătorul Comunității

religioase Parohia cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și înregistrarea

statutului în redacția nouă, modificarea denumirii acesteia, fiind eliberat certificatul

nou de înregistrare nr. 037082.

A mai aflat din materialele prezentate de Ministerul Justiției că la 23 februarie

2015 a avut loc adunarea parohială a Comunității religioase Parohia cu hramul

„Sfinții Mai Mari Voievozi” din cadrul Mitropoliei Basarabiei, satul Măgurele,

raionul Ungheni la care au fost întocmite procesele-verbale nr. 1 și nr. 2.

Prin procesele-verbale nr. 1 și nr. 2. din 23 februarie 2015 s-a decis de a primi

în calitate de membri noi ai Comunității religioase pe: Dabija Fiodor, Eni Raisa,

Bodrug Dafina, Dabija Vasilii, Țurcanu Anatoli, Său Maria, Vîrtosu Maria, Bodrug

Constantin și Căldare Grigore; de a exclude din membri pe: Efrim Ion (decedat),

Pădure Ion, Dabija Ion, Gurduza Profir, Praporșciuc Gheorghe, Pădure Viorel,

Agapii Adrian; de a trece de la Mitropolia Basarabiei la Biserica ortodoxă din

Moldova, Mitropolia Moldovei; de a schimba denumirea din Comunitatea

religioasă Parohia cu hramul „Sfinții Mai Mari Voievozi” din cadrul Mitropoliei

Basarabiei din satul Măgurele, raionul Ungheni în Comunitatea Parohia cu hramul

„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cadrul Bisericii ortodoxe din Moldova,

satul Măgurele, raionul Ungheni; de a aproba statutul Comunității religioase în

redacția nouă; de alegere a lui Dabija Fiodor în calitate de conducător al acesteia.

Din procesele-verbale indicate rezultă că la adunarea din 23 februarie 2015 ar

fi participat 16 persoane, însă doar 7 dintre acestea întrunesc calitatea de membri ai

Comunității religioase din satul Măgurele, raionul Ungheni.

Menționează reclamantul că, Țurcanu Valeriu, Scurtu Andrei, Istrati Victor,

Țurcanu Dumitru, Păduri Dumitru, Pădure Valeriu care sunt membri ai

Comunității religioase respective și care se regăsesc în lista participanților la

adunarea din 23 februarie 2015, nu au participat la această adunare, iar semnăturile

aplicate pe procesele-verbale nr. 1 și nr. 2 precum și alte cereri depuse la

2

Ministerul Justiției care au stat la baza emiterii deciziei nr. 37 din 16 martie 2015

nu sunt autentice, fiind falsificate.

Persoanele indicate nu au cunoscut despre petrecerea adunării parohiale, nu

au participat la aceasta și nu au semnat nici un act din cele prezentate la Ministerul

Justiției.

Consideră că, acțiunile comise sunt ilegale și cad sub sancțiunea legii penale,

motiv pentru care la 08 aprilie 2015 în baza acestor iregularități a fost sesizată

Procuratura Generală. Plângerea depusă la Procuratura Generală a fost admisă și

transmisă Procuraturii Ungheni pentru examinare și pornire a procesului penal

după caz, însă pînă în prezent pe marginea acesteia nu a fost emis niciun act de

dispoziție care ar putea fi prezentat în instanța de judecată.

Din considerentul că, persoanele vinovate de faptele comise au prejudiciat

valori sociale imperioase, au încălcat dreptul fundamental la libertatea religiei,

conștiinței și libertatea de gândire a unui număr mare de persoane care împărtășeau

viziunile creștine promovate de Comunitatea religioasă și de Mitropolia

Basarabiei, la 08 aprilie 2015 Comunitatea religioasă Parohia cu hramul „Sfinții

Mai Mari Voievozi” din satul Măgurele, raionul Ungheni a depus în adresa

Ministerului Justiției cerere prealabilă conform art. 14 Legea contenciosului

administrativ, care însă a fost respinsă prin răspunsul Ministerului Justiției nr.

05/4307 din 05 mai 2015, motiv pentru care Agapii Adrian s-a adresat în instanța

de contencios administrativ cu prezenta cerere de chemare în judecată.

Solicită reclamantul Agapii Adrian, inclusiv prin cererea de concretizare a

pretențiilor din 11 august 2015 anularea proceselor-verbale nr. 1 și nr. 2 a

Comunității religioase Parohia cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din

cadrul Bisericii ortodoxe din Moldova din satul Măgurele, raionul Ungheni din 23

februarie 2015, anularea certificatului de înregistrare nr. 037082 din 16 martie

2015, anularea deciziei Ministerului Justiției nr. 37 din 16 martie 2015 semnată de

vice-ministru justiției Gurduza Sergiu, prin care s-a înregistrat în registrul cultelor

religioase și al părților componente modificările privind conducătorul Comunității

religioase Parohia cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cadrul

Bisericii ortodoxe din Moldova din satul Măgurele, raionul Ungheni, anularea

deciziei Ministerului Justiției nr. 37 din 16 martie 2015 semnată de ministru

justiției Grosu Vladimir, prin care s-a înregistrat în redacție nouă statutul

Comunității religioase Parohia cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din

cadrul Bisericii ortodoxe din Moldova din satul Măgurele, raionul Ungheni, s-a

dispus perfectarea și eliberarea certificatului de tip nou parohiei nominalizate,

încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată (f.d.87-91,vol.I).

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17 decembrie 2015

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Agapii Adrian (f.d.137-

144,vol.II).

La 24 decembrie 2015 avocatul stagiar Palma Serghei cu împuternicirile

speciale în acest sens (f.d.15,vol.II), a depus în interesele lui Agapii Adrian apel

nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 17

3

decembrie 2015, iar la 11 aprilie 2016 apel motivat împotriva aceleași hotărâri

(f.d.135-136; 164-178,vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016, a fost respins apelul

declarat de Agapii Adrian și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 17 decembrie 2015 (f.d.195-210,vol. II).

Nefiind de acord cu decizia enunțată, la 06 septembrie 2016 Agapii Adrian a

declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești

contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă integral (f.d.212-216,vol.II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 decembrie 2016, a fost admis

recursul declarat de Agapii Adrian, fiind casată decizia Curții de Apel Chișinău din

28 iunie 2016, pricina fiind remisă spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată (f.d.229-237,vol.II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, a fost admis apelul

declarat de Agapii Adrian, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

din 17 decembrie 2015 și pronunțată o nouă hotărîre, de admitere integrală a

acțiunii, fiind dispusă anularea proceselor-verbale nr. 1 și nr. 2 din 23 februarie

2015 al adunării Comunității religioase Parohia cu hramul „Sfinții Arhangheli

Mihail și Gavriil” din cadrul Bisericii ortodoxe din Moldova din satul Măgurele,

raionul Ungheni. S-a anulat certificatul de înregistrare nr. 037082 din 16 martie

2015, eliberat de Ministerul Justiției pe numele Comunității religioase Parohia cu

hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cadrul Bisericii ortodoxe din

Moldova, satul Măgurele, raionul Ungheni. S-a anulat decizia Ministerului Justiției

nr. 37 din 16 martie 2015 semnată de vice-ministru justiției Gurduza Sergiu, prin

care: s-a înregistrat în registrul cultelor religioase și al părților componente

modificările privind conducătorul Comunității religioase Parohia cu hramul

„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cadrul Bisericii ortodoxe din Moldova

din satul Măgurele, raionul Ungheni; s-a înregistrat în redacție nouă statutul

Comunității religioase Parohia cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din

cadrul Bisericii ortodoxe din Moldova din satul Măgurele, raionul Ungheni; s-a

dispus perfectarea și eliberarea certificatului de tip nou parohiei nominalizate,

încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată (f.d.68-80,vol.III).

Invocînd ilegalitatea deciziei enunțate, la 19 septembrie 2017, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova prin intermediul reprezentantului Constantin

Cachița a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 15 iunie 2017 cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 17 decembrie 2015.

În susținerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii, instanța de apel

nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii.

În acest context a indicat că, aprecierea instanței de apel precum că,

ilegalitatea actelor care au stat la baza emiterii deciziilor nr. 37 din 16 martie 2015

impune și ilegalitatea acestor decizii este una neîntemeiată, deoarece Ministerul

4

Justiției în calitate de organ de înregistrare nu este obligat să verifice legalitatea

semnăturilor și faptul falsificării unor procese verbale după cum afirmă intimatul.

La fel, s-a indicat că, setul de acte aferent cererii de înregistrare a statului în

redacție nouă prezentate Ministerului Justiției la 27 februarie 2015 corespunde

prevederilor art. 18 din Legea cu privire la libertatea de conștiință, de gîndire și de

religie, iar temei de nu da curs solicitării nu au existat.

Susține că, argumentele cu privire la falsificarea semnăturilor membrilor

Comunității religioase și legalitatea procesului – verbal nr. 2 din 23 februarie 2015

sunt inacceptabile, deoarece acest fapt nu poate fi supus aprecierii de către

Ministerul Justiției, fiind de competența altor organe, inclusiv de către instanța de

judecată.

Aici este de menționat și faptul că, Ministerul Justiției este organ de

înregistrare și nu are competență de a verifica datele prezentate în acte, ci de a

verifica dacă actele sunt în conformitate cu legislația în vigoare și toate actele

prezentate se prezumă a fi legale pînă la proba contrară.

În rezultat, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă

prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial circumstanțele

cauzei, astfel fiindu-i încălcat în mod direct dreptul la judecarea în mod echitabil a

cauzei, pe când prima instanță a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea pricinii (f.d.83-85,vol.III).

La data de 22 martie 2018 în adresa intimaților a fost expediată copia

recursului declarat de Ministerul Justiției cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (f.d.91,vol.III).

La 17 aprilie 2018, Agapii Adrian a prezentat referință la recursul declarat de

către Ministerul Justiției, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia,

solicitând respingerea recursului ca inadmisibil. Or, recurentul Ministerul Justiției

nu a invocat careva temeiuri care să se încadreze în prevederile art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC, din care considerent consideră decizia instanței de apel întemeiată

și legală.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată a fost pronunțată la 15 iunie

2017 (f.d.67,vol.III), iar recursul a fost depus la 19 septembrie 2017

(f.d.83,vol.III), însă la dosar nu există date care ar confirma recepționarea de către

recurentul Ministerul Justiției a deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din 15

iunie 2017, motiv ce impune instanța de recurs să constate prin prisma prevederilor

art. 434 alin. (1) CPC, că recursul a fost declarat în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova prin intermediul reprezentantului Constantin Cachița în raport

cu materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

5

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un

judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în

absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora

ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de

desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului enunțat prevede expres că, săvîrșirea altor încălcări

decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova prin intermediul reprezentantului

Constantin Cachița, este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate

a deciziei instanței de apel.

Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a

constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a),

care expres prevede că cererile de recurs se consideră inadmisibile în cazul în care

recursurile nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Argumentele invocate în cerera de recurs depusă de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova prin intermediul reprezentantului Constantin Cachița, poartă un

caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei

instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

6

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile

Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27

martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de

aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare

eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea

Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova prin

intermediul reprezentantului Constantin Cachița, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova prin

intermediul reprezentantului Constantin Cachița, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

7