2ra-790/18 — stingerea dreptului de uz si abitatie viageră asupra bunului imobil

dosarul nr.2ra-790/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

Judecător: I. Țurcan

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

10 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tarasova Nina, prin

intermediul reprezentantului, avocatul Pucas Ina, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de către Tarasova Nina împotriva lui Lipovoi Victor,

intervenient accesoriu Delimarschi Ivan și Delimarschi Liudmila cu privire la

stingerea dreptului de uz și abitație viageră asupra bunului imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 30 decembrie 2016, Tarasova Nina a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva lui Lipovoi Victor, intervenient accesoriu Delimarschi Ivan și Delimarschi

Liudmila, prin care a solicitat constatarea stingerii dreptului de uz și abitație viageră

pârâtului Lipovoi Victor, asupra 1/2 cotă-parte din bunul imobil situat în mun. xxxx

str.xxxxxx,x, format din lotul de teren destinat pentru construcții, cu suprafața de

0,057 ha, casa de locuit individuală, cu suprafața la sol de 53,1 m.p., casa de locuit

individuală, cu suprafața la sol de 63,8 m.p. și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că Paraschiv

Tatiana, sora dânsei a fost proprietara a 1/2 cotă-parte din bunul imobil situat în mun.

xxxx str.xxxxxx,x, format din lotul de teren destinat pentru construcții cu suprafața de

0,057 ha, cu numărul cadastral xxxxxxx, casa de locuit individuală, cu suprafața la

sol de 53,1 m.p. înregistrată cu numărul cadastral xxxxxxx.xx și casa de locuit

individuală cu suprafața la sol de 63,8 m.p., înregistrată cu numărul cadastral

xxxxxxx.xx moștenită de la părinții săi.

A menționat, că sora Paraschiv Tatiana, a domiciliat împreună cu concubinul

1

Lipovoi Victor în locuința sus menționată.

La 08 iulie 2014, Paraschiv Tatiana a decedat, lăsând în urma ei un testament,

întocmit la notarul Izdebschi Natalia la 22 mai 2003, potrivit căruia, atât averea sa,

care i-a aparținut la data decesului, inclusiv casa de locuit nr.xx din str. xxxxxx din

mun. xxxxxx, a testat-o surorii sale, Tarasova Nina.

Potrivit voinței defunctei, prin testament a fost instituit și dreptul uz și abitație

viageră, în baza căruia reclamanta Tarasova Nina a fost obligată să-i acorde lui

Lipovoi Victor folosința casei pe tot parcursul vieții.

A concretizat reclamanta că, în baza certificatului de moștenitor testamentar

din 18 martie 2015, a devenit proprietar asupra 1/4 cota-parte din bunul imobil situat

în mun. xxxxxxx, str. xxxxxx,x, sub numărul cadastral xxxxxxx.xx, xxxxxxx.xx și

sub numărul cadastral xxxxxxx.xx, cu menținerea dreptului de folosință viageră

asupra bunului menționat pentru Lipovoi Victor.

La fel, a notat reclamanta că în toată perioada de timp în care s-a aflat peste

hotarele Republicii Moldova, a avut cu pârâtul Lipovoi Victor o înțelegere potrivit

cărei ultimul urma să locuiască în imobilul situat în mun. în mun. xxxx str.xxxxxx,x,

având grijă de imobilul menționat.

Însă, în luna iulie 2016 revenind în Republica Moldova, a fost întâlnită în

locuința sa de familia Delimarschi care locuiau împreună cu copiii lor minori,

achitând taxa de 100 euro lunar.

Astfel, în urma examinării plângerii depuse la 11 iulie 2016 către organele de

poliție a fost stabilit, că pârâtul locuiește de o perioadă îndelungată cu o altă femeie în

or. în mun. xxxx str.xxxxxx,x, iar imobilul care îi aparține reclamantei a fost dat în

locațiune familiei Delimarschi.

În drept și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile art. 421,

423 - 425, 427 Cod civil.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23 martie 2017,

cererea de chemare în judecată înaintată de către Tarasova Nina a fost respinsă, fiind

dispusă încasarea de la Tarasova Nina în beneficiul lui Lipovoi Victor cheltuielile de

asistență juridică, în mărime de 1 000 lei.

În susținerea soluției sale, prima instanță invocând prevederile art. 421, 422,

424, 425, 427 Cod civil, a conchis că deși Lipovoi Victor nu locuiește în imobilul

situat în mun. xxxx str.xxxxxx,x, dar deoarece dreptul de uz și abitație este un drept

real, absența neuzului nu duce la stingerea acestui drept.

Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, la 05 aprilie 2017,

Tarasova Nina a declarat apel solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

contestate cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată

înaintată să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, a fost respins

apelul înaintat de către Tarasova Nina și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău

2

(sediul Centru) din 23 martie 2017.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și

întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Tarasova Nina, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Pucas Ina a înaintat cerere de recurs, prin care solicită

admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe din 23 martie 2017 și deciziei

Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

Totodată, solicită încasarea de la Lipovoi Victor cheltuielile de judecată în

sumă de 200 lei pentru achitarea taxei de stat în instanța de fond, 112,50 de lei pentru

instanța de apel, 100 lei pentru instanța de recurs, 51 de lei achitate la OCT Chișinău

pentru extrasul din registrul bunurilor imobile, sumă de 5000 lei pentru asistenta

juridică acordate de avocat, în total suma de 5 463,50 de lei.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenta consideră că

soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice

a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a

situației de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

superficial argumentele invocate de către Tarasova Nina și materialul probator

anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă

apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din 13 decembrie 2017

a fost expediată recurentei la 29 decembrie 2017.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la

28 februarie 2018, în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Tarasova Nina, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Pucas Ina urmează a fi considerat inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

3

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite

de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la

dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanța judecătoreasca (hotărârile Delcourt

contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

4

stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare

și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato

contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din

19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Tarasova Nina, prin

intermediul reprezentantului, avocatul Pucas Ina este declarativ și nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru

declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Tarasova Nina, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Pucas Ina, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Tarasova Nina, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Pucas Ina, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

5