3ra-968/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–968/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. A. Cucerescu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău,( jud. Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru) Î N C H E I E R E 25 iulie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul mun. Chișinău și de către Cataranciuc Serghei, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Cataranciuc Serghei, cu privire la anularea deciziei nr. 1/16- 4 din 31 martie 2016 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din strada XXXX lui Serghei Cataranciuc”, împotriva deciziei din 05 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Cataranciuc Serghei și menținută hotărârea din 20 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), c o n s t a t ă: La 19 august 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a înaintat cerere de chemare în judecată către Consiliul mun. Chișinău, intervenient accesoriu Cataranciuc Serghei, cu privire la anularea deciziei nr. 1/16- 4 din 31.03.2016 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pămînt din strada XXXX lui Serghei Cataranciuc”.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 31 martie 2016, Consiliul mun. Chișinău a adoptat decizia nr. 1/16- 4 prin care a autentificat dreptul de proprietate privată asupra lotului de pămînt din str. XXXX lui Serghei Cataranciuc. Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a efectuat controlul, sub aspectul legalității, al actului administrativ vizat, în temeiul art. 64 al Legii nr. 436- XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, și a constatat că decizia în cauză contravine prevederilor legislației în vigoare. Reclamantul a menționat că în conformitate cu art. 68 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT4-1248 din 28.06.2016, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului mun.

Chișinău abrogarea actului administrativ considerat ilegal. 1 A opinat că, în urma examinării conținutului actului administrativ notificat, cât și a actelor are au stat la baza adoptării acesteia, a constatat despre lipsa actelor doveditoare a deținerii legale a suprafețelor de teren autentificate persoanei vizate în decizie. În opinia reclamantului este ilegală autentificarea dreptului de proprietate lotului de pe lângă casă efectuată prin decizia contestată. Dat fiind faptul că actul administrativ în temeiul căruia a fost autentificat dreptul deținătorilor de teren, este ilegal, odată cu anularea acestuia urmează a fi anulate și efectele juridice ulterioare a actului administrativ contestat în temeiul art. 29, alin. 2) al Legii contenciosului administrativ.

Reclamantul a solicitat în instanța de judecată anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 1/16-4 din 31.03.2016 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pămînt din str. XXXX dlui Serghei Cataranciuc”. Prin hotărârea din 20 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău privind anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1/16-4 din 31.03.2016 „Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pămînt din str. XXXX lui Serghei Cataranciuc”, a fost admisă integral. A fost anulată decizia Consiliului Municipal Chișinău nr. 1/16-4 din 31.03.2016 “Cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pămînt din str. XXXX, lui Serghei Cataraniuc”.

Prin decizia din 05 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Cataranciuc Serghei și menținută hotărârea din 20 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). La 21 martie 2018, Consiliul mun. Chișinău și Cataranciuc Serghei au declarat recurs împotriva deciziei din 05 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a aplicat o lege care trebuia să fie aplicată. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Consiliul mun.

Chișinău și de către Cataranciuc Serghei, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în 2 care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de Consiliul mun.

Chișinău și de către Cataranciuc Serghei, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Consiliul mun. Chișinău și de către Cataranciuc Serghei. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al 3 Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Consiliul mun. Chișinău și de către Cataranciuc Serghei. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh 4