3ra-441/18 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului

dosarul nr.3ra-441/18 prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni judecător: A. Andronache instanța de apel: Curtea de Apel Bălți judecători: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza Î N C H E I E R E 02 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Alexandru împotriva Serviciului Vamal al Republici Moldova, cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de către Andrițchi Alexandru și a fost casată hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017 și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care au fost admise parțial pretențiile lui Andrițchi Alexandru, c o n s t a t ă: La 10 martie 2017, Andrițchi Alexandru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM, cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul Andrițchi Alexandru, a invocat că, a început serviciul în organele vamale la data de 15 iunie 2009. Conform contractului individual de muncă nr. 783 din 06 iunie 2016, emis de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Andrițchi Alexandru, a fost angajat în funcția de inspector superior, în subdiviziunea Post vamal Grimăncăuți, Biroul vamal Briceni, contractul fiind încheiat pe un termen de un an, începând cu 06 iunie 2016 și pînă la 06 iunie 2017. 1 Reclamantul a indicat că, la 13 ianuarie 2017, se afla la postul vamal Criva, potrivit graficului de serviciu și efectua controlul fizic și acordarea liberului de vamă, pentru mijloacele de transport la intrarea în țară, conform atribuțiilor din fișa de post.

Reclamantul Andrițchi Alexandru a indicat că, la data de 13 ianuarie 2017, în jurul orei 10.00, la pista de intrare în țară al postului vamal Criva, s-a prezentat automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav. Astfel, a invocat că a efectuat verificarea saloanelor automobilelor menționate și a compartimentului pentru bagaje, conform schemei tehnologice de control vamal, însă careva obiecte interzise sau nedeclarate nu au fost depistate. Prin urmare, a menționat că a permis intrarea în țară a automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav.

La data de 13 ianuarie 2017, în jurul orei 12:00, în apropierea s. Corlăteni, raionul Rîșcani, de către colaboratorii Serviciului Echipe Mobile Nord al Serviciului Vamal al RM, au fost stopate automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, care aveau câte un pasager și se deplasau din direcția Cernăuți, Ucraina. În urma controlului fizic, în automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, au fost depistate mărfuri fără acte de proveniență, și anume: ferestraie cu lanț 14 bucăți, lopeți - 140 bucăți, rangă de lemn pentru lopeți - 60 bucăți, mânere pentru lopeți din plastic - 15 bucăți.

În automobilul de model „Great Wall Hoover”, condus de Răilean Veaceslav, au fost depistate mărfuri fără acte de proveniență, și anume: ferestraie cu lanț în asortiment - 8 bucăți, lopeți - 10 bucăți, rangă de lemn pentru lopeți - 80 bucăți, mânere pentru lopeți - 80 bucăți, bloc motor pentru ferestrău cu lanț - 8 bucăți. Valoarea mărfurilor a fost apreciată, de colaboratorii Serviciului Vamal al RM, în sumă de 34 407,00 lei. La fel, la 13 ianuarie 2017, reclamantul Andrițchi Alexandru a prezentat o explicație în formă scrisă, șefului Biroului Vamal Nord, prin care a indicat despre legalitatea acțiunilor sale, inclusiv verificarea și controlul fizic al mijloacelor de transport menționate și lipsa mărfurilor de larg consum în asortiment, la intrarea în țară.

A menționat că, în baza raportului șefului Direcției investigarea fraudelor vamale nr. 403 din 17 ianuarie 2017, a fost efectuată ancheta de serviciu, datată cu 31 ianuarie 2017, prin care a fost propusă aplicarea sancțiunii disciplinare - eliberarea din serviciu în organele vamale a lui Andrițchi Alexandru. Iar, prin 2 ordinul nr. 184-p din 21 februarie 2017, reclamantului i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu în organele vamale. Reclamantul Andrițchi Alexandru a indicat că, la data de 03 martie 2017, a făcut cunoștință cu ordinul nr. 184-p din 21 februarie 2017, prin care a fost sancționat disciplinar, prin eliberarea din serviciul în organele vamale.

Prin urmare, reclamantul a indicat că la 13 ianuarie 2017, fiind la serviciu, nu a încălcat disciplina de serviciu, a acționat conform legislației în vigoare, respectiv în acțiunile sale nu sunt careva încălcări, sau abateri disciplinare și nici nu a încălcat normele tehnice, privind procedura de control vamal. Reclamantul Andrițchi Alexandru a indicat că la trecerea frontierei de stat a automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, le-a verificat și nu a depistat mărfuri de larg consum, fără acte de proveniență, fiind prezente bunurile, care au fost declarate în formularele tipizate ale declarației DV-6.

Totodată, a menționat că, nu s-a probat faptul că mărfurile de larg consum, fără acte de proveniență, depistate de către colaboratorii Serviciului Echipe Mobile Nord al Serviciului Vamal al RM, în automobilele menționate, au fost trecute de către Răilean Doina și Răilean Veaceslav, peste frontiera vamală. Reclamantul Andrițchi Alexandru a considerat că, ordinul nr. 184-p din 21 februarie 2017, a fost emis cu încălcarea art. 209 alin. (1) din Codul Muncii, care prevede că, sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical.

Astfel, a indicat că sancțiunea disciplinară urma a fi aplicată pînă la data de 17 februarie 2017. Reclamantul a mai indicat că, ordinul contestat, a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 210 alin. (1) din Codul Muncii, în care este stipulat că, sancțiunea disciplinară se aplică prin ordin (dispoziție, decizie, hotărîre), în care se indică în mod obligatoriu: temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; termenul în care sancțiunea poate fi contestată; organul în care sancțiunea poate fi contestată. Iar, ordinul nr. 184-p din 21 februarie 2017, nu conține termenul, în care sancțiunea poate fi contestată și nici organul, la care sancțiunea poate fi contestată.

La fel, reclamantul a considerat că ordinul contestat, a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 206 alin. (5) și art. 8 alin. (1) Codul Muncii, deoarece la stabilirea sancțiunii disciplinare - eliberarea din serviciu în organele vamale, nu s-a ținut cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective și de principiul egalității în drepturi a tuturor salariaților. Mai mult, a indicat că, pentru abateri disciplinare similare, în privința altor angajați ai serviciului vamal, au fost aplicate sancțiuni sub formă de mustrare sau mustrare 3 aspră și ulterior a fost aplicată sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu în organele vamale. Reclamantul Andrițchi Alexandru, a menționat că este căsătorit și are la întreținere doi copii minori.

Soția sa nu lucrează, iar eliberarea de la serviciu, lipsește familia sa, de un venit lunar, pe care îl primea, sub formă de salariu, premii și sporuri. Astfel, a considerat că acțiunile ilegale ale angajatorului Serviciului Vamal al RM, prin care a fost lipsit de unica sursă de întreținere, i-au provocat o stare de stres și neliniște. În aceste condiții, a fost afectat de actele ilegale ale pârâtului și de aceia consideră că, este în drept să solicite repararea prejudiciului moral, care potrivit art. 90 alin. (3) din Codul Muncii, nu poate fi mai mic decît un salariu mediu lunar.

Reclamantul Andrițchi Alexandru a solicitat anularea ordinului Serviciului Vamal al RM nr. 184-p din 21 februarie 2017, cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare - eliberarea din serviciu, restabilirea în funcția deținută anterior - inspector superior, post vamal Grimăncăuți al Biroul Vamal Nord, din cadrul Serviciu Vamal al RM, încasarea din contul Serviciului Vamal al RM în beneficiul său, a salariului pentru lipsa forțată de la muncă, începînd cu ziua eliberării 21 februarie 2017 și pînă la data pronunțării hotărîrii judecătorești, încasarea cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral, în sumă de 5000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017, cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Alexandru împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, a fost admis apelul declarat de Andrițchi Alexandru, a fost casată integral, hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017, și a fost emisă o nouă hotărâre prin care: Au fost admise parțial pretențiile lui Andrițchi Alexandru. A fost anulat ordinul Serviciului Vamal al RM nr. 184-p din 21 februarie 2017. A fost încasat de la Serviciului Vamal al RM, în beneficiul lui Andrițchi Alexandru, salariul pentru absența forțată de la serviciu, în mărime de 34 691, 68 lei, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei.

În rest cerințele lui Andrițchi Alexandru au fost respinse. În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constat că, din materialele cauzei, nu se atestă faptul că marfa, fără acte de proveniență, depistată de către colaboratorii Serviciului Echipe Mobile Nord al Serviciului Vamal al RM, 13 ianuarie 2017, în automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, a fost trecută peste frontieră vamală, de către Răilean Doina și Răilean Veaceslav. Iar, de acest fapt se face vinovat apelantul Andrițchi Alexandru, care la 13 ianuarie 2017, se afla la serviciu, în calitate de inspector superior, la pista de intrare în țară, de la postul 4 Vamal Grimăncăuți, Biroul Vamal Briceni.

La fel, instanța de apel, a reținut că automobile menționate, au fost stopate, de către colaboratorii Serviciului Echipe Mobile Nord al Serviciului Vamal al RM, pe traseul Edineț – Bălți, în apropierea s. Corlăteni r-nul Rîșcani, la o distanță de 100km, de la frontiera vamală, postul Vamal Grimăncăuți, Biroul Vamal Briceni, unde activa Andrițchi Alexandru. Instanța de apel a menționat că, la trecerea controlului vamal, de către automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, inspectorul superior al Postului Vamal Grimăncăuți, Andrițchi Alexandru, a efectuat toate investigațiile necesare, iar proprietarii automobilelor au completat declarația vamală, formularul tipizat DV-6, ulterior fiind efectuat controlul mijloacelor de transport repetat, iar alte bunuri, decât cele declarate, nu au fost depistate.

Instanța de apel a constatat că, conform declarațiilor date de Răilean Veaceslav și Răilean Doina, colaboratorilor vamali la momentul stopării și verificării mijloacelor de transport, mărfurile de larg consum, fără acte de proveniență, au fost procurate în preajma or. Rîșcani, de la persoane necunoscute. În această ordine de idei, instanța ierarhic inferioară a reținut că nu s-a stabilit cu certitudine, care a fost atitudinea iresponsabilă, față de exercitarea obligațiunilor de serviciu a lui Andrițchi Alexandru, prin ignorarea fișei de post, a inspectorului superior. Or, art. 46 lit. a) a Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000, prevede că drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în organul vamal sunt recunoscute următoarele acțiuni ale colaboratorului vamal: acțiunile, care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației vamale, dacă aceste acțiuni nu atrag răspundere penală.

Instanța de apel a indicat că, din informația prezentată de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, rezultă că salariul mediu lunar al reclamantului este de 9911,91 lei, astfel sumă totală a salariului pentru absență forțată de la serviciu este de 34 691,68 lei, calculat pentru perioada de 3 luni și 15 zile, bani care urmează a fi încasați de la Serviciul Vamal al RM, în beneficiul lui Andrițchi Alexandru. De asemenea, instanța de apel a constatat, că lui Andrițchi Alexandru i-au fost aduse prejudicii de ordin moral. Or, prejudiciul moral a fost cauzat prin fapte, care atentează la drepturile personale nepatrimoniale, prin cauzarea suferințelor psihice, care atentează la valorile nepatrimoniale ale apelantului.

La caz, prin emiterea ordinului nr.184-p din 21 februarie 2017, lui Andrițchi Alexandru i-au fost cauzate stări de stres, dezamăgire, disperare, care i-au afectat starea psihică și emoțională. Instanța de apel a determinat cuantumul prejudiciului moral cauzat lui Andrițchi Alexandru, în mărime de 10000 lei. La 20 februarie 2018, Serviciul Vamal al RM a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, prin care a solicitat admiterea 5 recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Alexandru împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca nefondată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Serviciul Vamal al RM a invocat că, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, întrucât temeiurile cererii de apel, declarate de către Andrițchi Alexandru împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017, nu se încadrează în prevederile art. 386 Cod de procedură civilă. Recurentul Serviciul Vamal al RM a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, prin constatarea faptului că nu s-a stabilit, care a fost atitudinea iresponsabilă a lui Andrițchi Alexandru, față de exercitarea obligațiunilor de serviciu, or, instanța de apel, nu a făcut referire la prevederea legală, pe care își întemeiază această concluzie.

În aceeași ordine de idei, recurentul a menționat că din informația deținută de către subdiviziunile operative a Biroului Vamal Nord, cet. Railean Veaceslav și Railean Doina, împreuna cu rudele acestora, practică transportarea ilicită a mărfurilor de larg consum, cu eschivarea de la achitarea drepturilor de import. Mai mult, la 13 ianuarie 2017, automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, au traversat postul vamal Criva 1 (PVFI, rutier), concomitent la aceiași oră, fapt confirmat, prin imaginele video de pe camerele de luat vederi, instalate la postul vamal.

Recurentul a indicat că, în cadrul investigației de serviciu, s-a stabilit, că în SI „Unipass” înregistrarea controlul fizic și acordarea liberului de vamă, pentru automobilul de model XXXXX, cu număr de înmatriculare XXXXX și automobilul de model XXXXX, cu număr de înmatriculare XXXXX, a fost efectuat de către colaboratorul Biroului Vamal Nord, Andrițchi Alexandru, care conform graficului de serviciu, la 13 ianuarie 2017, își exercita atribuțiile funcționale la Postul vamal Criva 1, iar responsabil de activitatea turei, a fost desemnat colaboratorul vamal Puntea Lilian.

Recurentul a mai menționat că la examinarea pricinii în prima instanță, în cadrul ședinței de judecată au fost vizualizate minuțios înregistrările video, de pe camerele de luat vederi instalate, în Postul vamal Criva, în urma cărora a fost confirmat/stabilit faptul efectuării controlul superficial, asupra autoturismelor susmenționate, admis de către colaboratorul vamal Andritchi Alexandru, acțiuni, care au contribuit la introducerea în țară a unui lot de marfă. 6 Astfel, recurentul Serviciul Vamal al RM, a indicat că instanța de apel, nu s- a expus asupra înregistrărilor video, prin care se confirmă că a fost efectuat un control superficial al automobililor menționate, de către colaboratorul vamal Andritchi Alexandru și nici nu a argumentat în decizia contestată, netemeinicia acestei circumstanțe stabilite, prin hotărârea instanței de fond.

Recurentul Serviciul Vamal al RM a menționat că instanța de fond corect și legal a constatat că colaboratorul Biroului Vamal Nord, Andrițchi Alexandru, a manifestat о atitudine iresponsabilă față de exercitarea obligațiunilor de serviciu, ignorând Fișa de post, normele tehnice privind procedura de control vamal în postul vamal Criva 1(PVFI, rutier), a efectuat superficial controlul vamal a automobilului de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și a automobilului de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, la 13 ianuarie 2017, prin ce a încălcat prevederile pct. (5) lit. a), c), g), j) din Codul de etică și conduită a colaboratorului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20 octombrie 2016, art. art. 15 alin. (1) lit. a), c), d), h) și i) și 46 lit. (a) al Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000.

La fel, recurentul a indicat că, la emiterea deciziei contestate, instanța apel nu a luat în considerare și nu s-a expus asupra argumentelor invocate de către Serviciul Vamal al RM, în cererea de apel, și anume, că colaboratorul vamal Andritchi Alexandru, a fost sancționat disciplinar cu "mustrare", pentru acțiuni similare, prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 587-p din 08 iunie 2016, fapt ce confirmă atitudinea iresponsabila a acestuia, asupra îndeplinirii obligațiunilor de serviciu. Recurentul Serviciul Vamal al RM a considerat că instanța de apel a stabilit suma despăgubirilor prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, fără a respecta criteriile prevăzute de art. 1423 Cod Civil.

De asemenea, recurentul Serviciul Vamal al RM a indicat că reclamantul/intimatul nu a prezent nici о proba în vederea motivării pretențiilor din cererea de chemare în judecată, nu a justificat/probat cauzarea suferințelor psihice, care ar putea fi reparate, prin încasarea echivalent bănesc, iar instanța de apel, fără a indica un calcul, a încasat suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral, deși Andritchi Alexandru a solicitat doar suma de 5000 lei. Recurentul Serviciul Vamal al RM a mai invocat că instanța de apel, stabilind suma de 34691,68 lei, în calitate de salariu, pentru absența forțată de la serviciu, nu a făcut trimitere la nicio prevedere legală, nu a indicat calculul după, care s-a condus, or, о hotărâre a instanțe de judecată, urmează a fi bazată pe prevederile legislației în vigoare și nicidecum pe careva dubii sau presupuneri, care nu au la bază probe și suport legal.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 7 După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate a Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, a fost expediată participanților la proces, la 05 februarie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 2876 (f. d. 193), fiind recepționată de către recurentul Serviciul Vamal al RM, la data 08 februarie 2018, fapt confirmat prin dovada trimiterii poștale nr. DS3121040805AR (f.d. 196). În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de Serviciul Vamal al RM, la data de 20 februarie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 Cod de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului declarat Serviciul Vamal al RM, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs depusă de Serviciul Vamal al RM, nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia acesteia în fapt. Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de 8 recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de Procedură Civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Vamal al RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de Procedură Civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

9 În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : A considera inadmisibil recursul declarat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Alexandru împotriva Serviciului Vamal al Republici Moldova, cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 10