3ra-441/18 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului
- Temei legal
- temeiurile declarii recursului
3ra-441/18 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr.3ra-441/18
prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni
judecător: A. Andronache
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți
judecători: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza
Î N C H E I E R E
02 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Vamal al
Republicii Moldova,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi
Alexandru împotriva Serviciului Vamal al Republici Moldova, cu privire la
anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție și
încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, prin care a
fost admis apelul declarat de către Andrițchi Alexandru și a fost casată hotărârea
Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017 și a fost emisă o nouă
hotărâre, prin care au fost admise parțial pretențiile lui Andrițchi Alexandru,
c o n s t a t ă:
La 10 martie 2017, Andrițchi Alexandru, a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Serviciului Vamal al RM, cu privire la anularea ordinului de
aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție și încasarea prejudiciului
moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul Andrițchi Alexandru, a invocat că, a
început serviciul în organele vamale la data de 15 iunie 2009. Conform
contractului individual de muncă nr. 783 din 06 iunie 2016, emis de către Serviciul
Vamal al Republicii Moldova, Andrițchi Alexandru, a fost angajat în funcția de
inspector superior, în subdiviziunea Post vamal Grimăncăuți, Biroul vamal Briceni,
contractul fiind încheiat pe un termen de un an, începând cu 06 iunie 2016 și pînă
la 06 iunie 2017.
1
Reclamantul a indicat că, la 13 ianuarie 2017, se afla la postul vamal Criva,
potrivit graficului de serviciu și efectua controlul fizic și acordarea liberului de
vamă, pentru mijloacele de transport la intrarea în țară, conform atribuțiilor din fișa
de post.
Reclamantul Andrițchi Alexandru a indicat că, la data de 13 ianuarie 2017,
în jurul orei 10.00, la pista de intrare în țară al postului vamal Criva, s-a prezentat
automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model
XXXXX, condus de Răilean Veaceslav.
Astfel, a invocat că a efectuat verificarea saloanelor automobilelor
menționate și a compartimentului pentru bagaje, conform schemei tehnologice de
control vamal, însă careva obiecte interzise sau nedeclarate nu au fost depistate.
Prin urmare, a menționat că a permis intrarea în țară a automobilul de model
XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de
Răilean Veaceslav.
La data de 13 ianuarie 2017, în jurul orei 12:00, în apropierea s. Corlăteni,
raionul Rîșcani, de către colaboratorii Serviciului Echipe Mobile Nord al
Serviciului Vamal al RM, au fost stopate automobilul de model XXXXX, condus
de Răilean Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de Răilean
Veaceslav, care aveau câte un pasager și se deplasau din direcția Cernăuți, Ucraina.
În urma controlului fizic, în automobilul de model XXXXX, condus de Răilean
Doina, au fost depistate mărfuri fără acte de proveniență, și anume: ferestraie cu
lanț 14 bucăți, lopeți - 140 bucăți, rangă de lemn pentru lopeți - 60 bucăți, mânere
pentru lopeți din plastic - 15 bucăți.
În automobilul de model „Great Wall Hoover”, condus de Răilean
Veaceslav, au fost depistate mărfuri fără acte de proveniență, și anume: ferestraie
cu lanț în asortiment - 8 bucăți, lopeți - 10 bucăți, rangă de lemn pentru lopeți - 80
bucăți, mânere pentru lopeți - 80 bucăți, bloc motor pentru ferestrău cu lanț - 8
bucăți. Valoarea mărfurilor a fost apreciată, de colaboratorii Serviciului Vamal al
RM, în sumă de 34 407,00 lei.
La fel, la 13 ianuarie 2017, reclamantul Andrițchi Alexandru a prezentat o
explicație în formă scrisă, șefului Biroului Vamal Nord, prin care a indicat despre
legalitatea acțiunilor sale, inclusiv verificarea și controlul fizic al mijloacelor de
transport menționate și lipsa mărfurilor de larg consum în asortiment, la intrarea în
țară.
A menționat că, în baza raportului șefului Direcției investigarea fraudelor
vamale nr. 403 din 17 ianuarie 2017, a fost efectuată ancheta de serviciu, datată cu
31 ianuarie 2017, prin care a fost propusă aplicarea sancțiunii disciplinare -
eliberarea din serviciu în organele vamale a lui Andrițchi Alexandru. Iar, prin
2
ordinul nr. 184-p din 21 februarie 2017, reclamantului i-a fost aplicată sancțiunea
disciplinară - eliberarea din serviciu în organele vamale.
Reclamantul Andrițchi Alexandru a indicat că, la data de 03 martie 2017, a
făcut cunoștință cu ordinul nr. 184-p din 21 februarie 2017, prin care a fost
sancționat disciplinar, prin eliberarea din serviciul în organele vamale.
Prin urmare, reclamantul a indicat că la 13 ianuarie 2017, fiind la serviciu,
nu a încălcat disciplina de serviciu, a acționat conform legislației în vigoare,
respectiv în acțiunile sale nu sunt careva încălcări, sau abateri disciplinare și nici
nu a încălcat normele tehnice, privind procedura de control vamal.
Reclamantul Andrițchi Alexandru a indicat că la trecerea frontierei de stat a
automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model
XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, le-a verificat și nu a depistat mărfuri de
larg consum, fără acte de proveniență, fiind prezente bunurile, care au fost
declarate în formularele tipizate ale declarației DV-6. Totodată, a menționat că, nu
s-a probat faptul că mărfurile de larg consum, fără acte de proveniență, depistate de
către colaboratorii Serviciului Echipe Mobile Nord al Serviciului Vamal al RM, în
automobilele menționate, au fost trecute de către Răilean Doina și Răilean
Veaceslav, peste frontiera vamală.
Reclamantul Andrițchi Alexandru a considerat că, ordinul nr. 184-p din 21
februarie 2017, a fost emis cu încălcarea art. 209 alin. (1) din Codul Muncii, care
prevede că, sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea
abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în
calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii
sau în concediul medical. Astfel, a indicat că sancțiunea disciplinară urma a fi
aplicată pînă la data de 17 februarie 2017.
Reclamantul a mai indicat că, ordinul contestat, a fost întocmit cu încălcarea
prevederilor art. 210 alin. (1) din Codul Muncii, în care este stipulat că, sancțiunea
disciplinară se aplică prin ordin (dispoziție, decizie, hotărîre), în care se indică în
mod obligatoriu: temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; termenul în
care sancțiunea poate fi contestată; organul în care sancțiunea poate fi contestată.
Iar, ordinul nr. 184-p din 21 februarie 2017, nu conține termenul, în care
sancțiunea poate fi contestată și nici organul, la care sancțiunea poate fi contestată.
La fel, reclamantul a considerat că ordinul contestat, a fost întocmit cu
încălcarea prevederilor art. 206 alin. (5) și art. 8 alin. (1) Codul Muncii, deoarece la
stabilirea sancțiunii disciplinare - eliberarea din serviciu în organele vamale, nu s-a
ținut cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe
obiective și de principiul egalității în drepturi a tuturor salariaților. Mai mult, a
indicat că, pentru abateri disciplinare similare, în privința altor angajați ai
serviciului vamal, au fost aplicate sancțiuni sub formă de mustrare sau mustrare
3
aspră și ulterior a fost aplicată sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu în
organele vamale.
Reclamantul Andrițchi Alexandru, a menționat că este căsătorit și are la
întreținere doi copii minori. Soția sa nu lucrează, iar eliberarea de la serviciu,
lipsește familia sa, de un venit lunar, pe care îl primea, sub formă de salariu, premii
și sporuri. Astfel, a considerat că acțiunile ilegale ale angajatorului Serviciului
Vamal al RM, prin care a fost lipsit de unica sursă de întreținere, i-au provocat o
stare de stres și neliniște. În aceste condiții, a fost afectat de actele ilegale ale
pârâtului și de aceia consideră că, este în drept să solicite repararea prejudiciului
moral, care potrivit art. 90 alin. (3) din Codul Muncii, nu poate fi mai mic decît un
salariu mediu lunar.
Reclamantul Andrițchi Alexandru a solicitat anularea ordinului Serviciului
Vamal al RM nr. 184-p din 21 februarie 2017, cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare - eliberarea din serviciu, restabilirea în funcția deținută anterior -
inspector superior, post vamal Grimăncăuți al Biroul Vamal Nord, din cadrul
Serviciu Vamal al RM, încasarea din contul Serviciului Vamal al RM în beneficiul
său, a salariului pentru lipsa forțată de la muncă, începînd cu ziua eliberării
21 februarie 2017 și pînă la data pronunțării hotărîrii judecătorești, încasarea
cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral, în sumă de 5000 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017, cererea
de chemare în judecată depusă de Andrițchi Alexandru împotriva Serviciului
Vamal al Republicii Moldova, cu privire la anularea ordinului de aplicare a
sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca nefondată.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, a fost admis apelul
declarat de Andrițchi Alexandru, a fost casată integral, hotărârea Judecătoriei
Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017, și a fost emisă o nouă hotărâre prin care:
Au fost admise parțial pretențiile lui Andrițchi Alexandru. A fost anulat ordinul
Serviciului Vamal al RM nr. 184-p din 21 februarie 2017. A fost încasat de la
Serviciului Vamal al RM, în beneficiul lui Andrițchi Alexandru, salariul pentru
absența forțată de la serviciu, în mărime de 34 691, 68 lei, prejudiciul moral în
mărime de 10 000 lei. În rest cerințele lui Andrițchi Alexandru au fost respinse.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constat că, din
materialele cauzei, nu se atestă faptul că marfa, fără acte de proveniență, depistată
de către colaboratorii Serviciului Echipe Mobile Nord al Serviciului Vamal al RM,
13 ianuarie 2017, în automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și
automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, a fost trecută peste
frontieră vamală, de către Răilean Doina și Răilean Veaceslav. Iar, de acest fapt se
face vinovat apelantul Andrițchi Alexandru, care la 13 ianuarie 2017, se afla la
serviciu, în calitate de inspector superior, la pista de intrare în țară, de la postul
4
Vamal Grimăncăuți, Biroul Vamal Briceni. La fel, instanța de apel, a reținut că
automobile menționate, au fost stopate, de către colaboratorii Serviciului Echipe
Mobile Nord al Serviciului Vamal al RM, pe traseul Edineț – Bălți, în apropierea s.
Corlăteni r-nul Rîșcani, la o distanță de 100km, de la frontiera vamală, postul
Vamal Grimăncăuți, Biroul Vamal Briceni, unde activa Andrițchi Alexandru.
Instanța de apel a menționat că, la trecerea controlului vamal, de către
automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și automobilul de model
XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, inspectorul superior al Postului Vamal
Grimăncăuți, Andrițchi Alexandru, a efectuat toate investigațiile necesare, iar
proprietarii automobilelor au completat declarația vamală, formularul tipizat DV-6,
ulterior fiind efectuat controlul mijloacelor de transport repetat, iar alte bunuri,
decât cele declarate, nu au fost depistate.
Instanța de apel a constatat că, conform declarațiilor date de Răilean
Veaceslav și Răilean Doina, colaboratorilor vamali la momentul stopării și
verificării mijloacelor de transport, mărfurile de larg consum, fără acte de
proveniență, au fost procurate în preajma or. Rîșcani, de la persoane necunoscute.
În această ordine de idei, instanța ierarhic inferioară a reținut că nu s-a
stabilit cu certitudine, care a fost atitudinea iresponsabilă, față de exercitarea
obligațiunilor de serviciu a lui Andrițchi Alexandru, prin ignorarea fișei de post, a
inspectorului superior. Or, art. 46 lit. a) a Legii serviciului în organele vamale nr.
1150 din 20.07.2000, prevede că drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în
organul vamal sunt recunoscute următoarele acțiuni ale colaboratorului vamal:
acțiunile, care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea
legislației vamale, dacă aceste acțiuni nu atrag răspundere penală.
Instanța de apel a indicat că, din informația prezentată de către Serviciul
Vamal al Republicii Moldova, rezultă că salariul mediu lunar al reclamantului este
de 9911,91 lei, astfel sumă totală a salariului pentru absență forțată de la serviciu
este de 34 691,68 lei, calculat pentru perioada de 3 luni și 15 zile, bani care
urmează a fi încasați de la Serviciul Vamal al RM, în beneficiul lui Andrițchi
Alexandru.
De asemenea, instanța de apel a constatat, că lui Andrițchi Alexandru i-au
fost aduse prejudicii de ordin moral. Or, prejudiciul moral a fost cauzat prin fapte,
care atentează la drepturile personale nepatrimoniale, prin cauzarea suferințelor
psihice, care atentează la valorile nepatrimoniale ale apelantului. La caz, prin
emiterea ordinului nr.184-p din 21 februarie 2017, lui Andrițchi Alexandru i-au
fost cauzate stări de stres, dezamăgire, disperare, care i-au afectat starea psihică și
emoțională. Instanța de apel a determinat cuantumul prejudiciului moral cauzat lui
Andrițchi Alexandru, în mărime de 10000 lei.
La 20 februarie 2018, Serviciul Vamal al RM a depus recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, prin care a solicitat admiterea
5
recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, cu
menținerea hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017, prin
care cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Alexandru împotriva
Serviciului Vamal al Republicii Moldova, cu privire la anularea ordinului de
aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului
moral și a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca nefondată.
În motivarea cererii de recurs, recurentul Serviciul Vamal al RM a invocat
că, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, întrucât temeiurile cererii de
apel, declarate de către Andrițchi Alexandru împotriva hotărârii Judecătoriei
Edineț, sediul Briceni, din 30 iunie 2017, nu se încadrează în prevederile art. 386
Cod de procedură civilă.
Recurentul Serviciul Vamal al RM a invocat că instanța de apel a interpretat
în mod eronat legea, prin constatarea faptului că nu s-a stabilit, care a fost
atitudinea iresponsabilă a lui Andrițchi Alexandru, față de exercitarea
obligațiunilor de serviciu, or, instanța de apel, nu a făcut referire la prevederea
legală, pe care își întemeiază această concluzie.
În aceeași ordine de idei, recurentul a menționat că din informația deținută
de către subdiviziunile operative a Biroului Vamal Nord, cet. Railean Veaceslav și
Railean Doina, împreuna cu rudele acestora, practică transportarea ilicită a
mărfurilor de larg consum, cu eschivarea de la achitarea drepturilor de import. Mai
mult, la 13 ianuarie 2017, automobilul de model XXXXX, condus de Răilean
Doina, și automobilul de model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, au
traversat postul vamal Criva 1 (PVFI, rutier), concomitent la aceiași oră, fapt
confirmat, prin imaginele video de pe camerele de luat vederi, instalate la postul
vamal.
Recurentul a indicat că, în cadrul investigației de serviciu, s-a stabilit, că în
SI „Unipass” înregistrarea controlul fizic și acordarea liberului de vamă, pentru
automobilul de model XXXXX, cu număr de înmatriculare XXXXX și
automobilul de model XXXXX, cu număr de înmatriculare XXXXX, a fost
efectuat de către colaboratorul Biroului Vamal Nord, Andrițchi Alexandru, care
conform graficului de serviciu, la 13 ianuarie 2017, își exercita atribuțiile
funcționale la Postul vamal Criva 1, iar responsabil de activitatea turei, a fost
desemnat colaboratorul vamal Puntea Lilian.
Recurentul a mai menționat că la examinarea pricinii în prima instanță, în
cadrul ședinței de judecată au fost vizualizate minuțios înregistrările video, de pe
camerele de luat vederi instalate, în Postul vamal Criva, în urma cărora a fost
confirmat/stabilit faptul efectuării controlul superficial, asupra autoturismelor
susmenționate, admis de către colaboratorul vamal Andritchi Alexandru, acțiuni,
care au contribuit la introducerea în țară a unui lot de marfă.
6
Astfel, recurentul Serviciul Vamal al RM, a indicat că instanța de apel, nu s-
a expus asupra înregistrărilor video, prin care se confirmă că a fost efectuat un
control superficial al automobililor menționate, de către colaboratorul vamal
Andritchi Alexandru și nici nu a argumentat în decizia contestată, netemeinicia
acestei circumstanțe stabilite, prin hotărârea instanței de fond.
Recurentul Serviciul Vamal al RM a menționat că instanța de fond corect și
legal a constatat că colaboratorul Biroului Vamal Nord, Andrițchi Alexandru, a
manifestat о atitudine iresponsabilă față de exercitarea obligațiunilor de serviciu,
ignorând Fișa de post, normele tehnice privind procedura de control vamal în
postul vamal Criva 1(PVFI, rutier), a efectuat superficial controlul vamal a
automobilului de model XXXXX, condus de Răilean Doina, și a automobilului de
model XXXXX, condus de Răilean Veaceslav, la 13 ianuarie 2017, prin ce a
încălcat prevederile pct. (5) lit. a), c), g), j) din Codul de etică și conduită a
colaboratorului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20
octombrie 2016, art. art. 15 alin. (1) lit. a), c), d), h) și i) și 46 lit. (a) al Legii
serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000.
La fel, recurentul a indicat că, la emiterea deciziei contestate, instanța apel nu
a luat în considerare și nu s-a expus asupra argumentelor invocate de către
Serviciul Vamal al RM, în cererea de apel, și anume, că colaboratorul vamal
Andritchi Alexandru, a fost sancționat disciplinar cu "mustrare", pentru acțiuni
similare, prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 587-p din 08 iunie 2016, fapt ce
confirmă atitudinea iresponsabila a acestuia, asupra îndeplinirii obligațiunilor de
serviciu.
Recurentul Serviciul Vamal al RM a considerat că instanța de apel a stabilit
suma despăgubirilor prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, fără a respecta
criteriile prevăzute de art. 1423 Cod Civil.
De asemenea, recurentul Serviciul Vamal al RM a indicat că
reclamantul/intimatul nu a prezent nici о proba în vederea motivării pretențiilor din
cererea de chemare în judecată, nu a justificat/probat cauzarea suferințelor psihice,
care ar putea fi reparate, prin încasarea echivalent bănesc, iar instanța de apel, fără
a indica un calcul, a încasat suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral, deși
Andritchi Alexandru a solicitat doar suma de 5000 lei.
Recurentul Serviciul Vamal al RM a mai invocat că instanța de apel,
stabilind suma de 34691,68 lei, în calitate de salariu, pentru absența forțată de la
serviciu, nu a făcut trimitere la nicio prevedere legală, nu a indicat calculul după,
care s-a condus, or, о hotărâre a instanțe de judecată, urmează a fi bazată pe
prevederile legislației în vigoare și nicidecum pe careva dubii sau presupuneri, care
nu au la bază probe și suport legal.
Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
7
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate a Curții de
Apel Bălți din 19 decembrie 2017, a fost expediată participanților la proces, la
05 februarie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 2876 (f. d. 193), fiind
recepționată de către recurentul Serviciul Vamal al RM, la data 08 februarie 2018,
fapt confirmat prin dovada trimiterii poștale nr. DS3121040805AR (f.d. 196).
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus
de Serviciul Vamal al RM, la data de 20 februarie 2018, cu respectarea
termenului indicat la art. 434 Cod de procedură civilă.
Examinând temeiurile recursului declarat Serviciul Vamal al RM, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului
presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu
temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.
La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de
recurs depusă de Serviciul Vamal al RM, nu se încadrează în limitele stabilite de
norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Subsidiar se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia acesteia în fapt.
Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din
Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de
8
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă
se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de Procedură Civilă, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat
arbitrar probele.
În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la
instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai
reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective. Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten
împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, §
39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers
împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,
asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și
nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat de Serviciul Vamal al RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de Procedură Civilă și, drept urmare, este
inadmisibil.
9
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1)
Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
A considera inadmisibil recursul declarat de către Serviciul Vamal al
Republicii Moldova, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din
19 decembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Andrițchi Alexandru împotriva Serviciului Vamal al Republici Moldova, cu
privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în
funcție și încasarea prejudiciului moral.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nina Vascan
10