2ra-742/18 — încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral

Prima instanța: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani Dosarul 2ra-742/18

Judecător: C. Vârlan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

Î N C H E I E R E

02 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat, Ion Druță

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Traista Nadejda,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gaiduc Irina

împotriva Nadejdei Traista și Ion Traista cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, prin care

s-a respins apelul declarat de către Traista Nadejda și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 iunie 2017,

c o n s t a t ă:

La 21 aprilie 2016, Irina Gaiduc a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Nadejdei Traista și Ion Traista cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că este proprietara apartamentului nr.xx situat

pe str. X nr.yy. mun. Chișinău, astfel în luna ianuarie și februarie anul 2016,

Traista Nadejda, în calitate de proprietar și locatar al apartamentului nr.xx din str.

X nr.yy, mun. Chișinău, a inundat apartamentul nr. xx ce-i aparține cu drept de

proprietate și în care locuiește, fapt ce se confirmă prin actul nr.899-A din

11.01.2016 și Actul nr.905 din 17.02.2016, ambele întocmite de către inginerul-șef

a ÎMGFL-22, , inginerul specialist și maistrul de gestionare.

Mai indică că conform actelor nominalizate, în urma inundațiilor au avut de

suferit următoarele încăperi din ap. xx, și anume odaia mică - tavanul, pereții,

antreul - tavanul, pereții, baia - tavanul, pereții.

Menționează că potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.172

din 21.03.2016, paguba materială cauzată acesteia din cauza inundației din

apartamentul nr.xx, constituie 10 875,57 lei, iar pentru efectuarea expertizei a

suportat cheltuieli în sumă de 1500 lei.

1

Susține că inundația din luna februarie 2016, nu a fost prima și ultima, fapt

ce se confirmă prin actele nr.693 din 19.03.2013, nr.760 din 11.02.2014, nr.748/1

din 20.12.2014 și nr.913 din 28.03.2016, iar în afara de prejudiciul material cauzat

în urma inundației apartamentului, de către Traista Nadejda i-au fost cauzate și

suferințe psihice și fizice considerabile, care în sine constituie un prejudiciu moral.

Invocă că prejudiciul moral cauzat de către pârâta Traista Nadejda în urma

inundației apartamentului, ținând cont de gradul de vinovăție al pârâtei, de

multiplele cazuri de inundare a apartamentului, de refuzul categoric al pârâtei de a-

i compensa cheltuielile pentru reparația apartamentului ca urmare a inundării, le

evaluează la suma de 10 000 lei.

Afirmă că s-a adresat de mai multe în adresa pârâtei, cu rugămintea de a-i

achita prejudiciul cauzat în urma inundației apartamentului, însă pârâta de fiecare

dată, în mod categoric, îi refuză în plata despăgubirilor.

La 30 ianuarie 2017, reclamanta Gaiduc Irina a depus o cerere privind

concretizarea pretențiilor inițiale, solicitând încasarea în mod solidar din contul

Nadejdei Traista și Traista Ion a prejudiciului material cauzat în urma inundării

apartamentului în sumă de 10 875,57 lei și a prejudiciului moral în sumă de 10 000

lei, precum și cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 1 500 lei și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 iunie 2017, cererea

de chemare în judecată depusă de Irina Gaiduc, a fost admisă parțial, s-a încasat în

mod solidar din contul Nadejdei Traista și Traista Ion în beneficiul Irinei Gaiduc

cu titlu de prejudiciu material suma de 10 875,57 lei, cheltuielile pentru efectuarea

expertizei în sumă de 1500 lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3000 lei

și taxa de stat în sumă de 371,26 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, s-a respins apelul

declarat de către Traista Nadejda și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 05 iunie 2017, totodată, s-a încasat din contul Nadejdei Traista

în beneficiul Irinei Gaiduc suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.

La 12 februarie 2018, în termenul legal, Traista Nadejda a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 05 iunie 2017 și emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea înaintată de către Gaiduc Irina să fie respinsă integral.

În motivarea cererii de recurs a invocat că hotărârile instanțelor judecătorești

ierarhic inferioare sunt unele ilegale și neîntemeiate deoarece au fost emise cu

încălcarea esențială a normelor de drept material, prin aplicarea eronată a normelor

de drept material.

La 10 aprilie 2018, Gaiduc Irina, prin intermediul avocatului Petrușca Sergiu

a depus referință la recursul declarat de către Traista Nadejda, solicitând

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

2

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Traista Nadejda nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a

formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4)

CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect

procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.

130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

3

recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării

cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Traista Nadejda ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Traista Nadejda se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

4