2ra-609/18 — repararea prejudiciului material

2ra-609/18 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-609/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

Judecător: V. Hadîrcă

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

Î N C H E I E R E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Caraman Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Caraman Vasile

împotriva Alexa Andrei, cu privire la încasarea prejudiciului material suportat, în urma

prestărilor serviciilor și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Caraman Vasile, menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 10 mai 2017, prin care a respinsă cererea de chemare în judecată

depusă de Caraman Vasile,

c o n s t a t ă :

La data de 26 septembrie 2016, Caraman Vasile a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Alexa Andrei privind încasarea prejudiciului suportat în urma

prestărilor serviciilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Caraman Vasile a indicat că la începutul lunii

martie 2016, prin intermediul ziarului „Makler” la contactat pe pârâtul Alexa Andrei

pentru a-i presta servicii de repare a ușilor. La data de 09 martie 2016, Alexa Andrei

s-a deplasat la domiciliul lui Caraman Vasile, situat la adresa mun. Chișinău, str. G.

Vîrtosu, 2, a văzut ușile și le-a luat la atelier, pentru reparație.

Caraman Vasile a invocat că pentru efectuarea lucrărilor de reparație a ușilor,

Alexa Andrei i-a solicitat suma de 10 000 lei, care i-a achitat-o la data de 20 martie

2016.

Iar, la data de 24 martie 2016, pârâtul Alexa Andrei a venit la domiciliul

reclamantului Caraman Vasile, unde i-a demonstrat mai multe modele de lacăte, pentru

montarea acestora în uși, pentru ce acesta a achitat suma de 4770 lei.

A indicat că la data de 30 martie 2016, pârâtul Alexa Andrei i-a comunicat că 3

din cele 9 uși, transmise pentru reparație, nu pot fi restaurate și urmează a fi

1

confecționate altele noi, pentru ce reclamantul Caraman Vasile a achitat suma de

20 000 lei. Termenul de executare a lucrărilor de reparație a ușilor de 15 zile, expira la

data 15 aprilie 2016.

Reclamantul Caraman Vasile a menționat că, după expirarea termenului de 15

zile, pentru executarea lucrărilor, s-a adresat atît el cît și fiul acestuia, Caraman Igor

către Alexa Andrei, pentru a repara ușile, însă de fiecare dată Alexa Andrei găsea un

nou motiv pentru neprezentarea ușilor.

Astfel, a indicat că la mijlocul lunii mai, pârâtul Alexa Andrei a adus la domiciliul

reclamantului Caraman Vasile, 12 uși, dintre care 3, nu erau reparate, iar celelalte 9 uși

erau vopsite în culori diferite, cu deteriorări și fără lacăte sau mînere, deși pentru

instalarea acestora a fost achitată suma de 4770 lei.

Reclamantul Caraman Vasile a menționat că după examinarea ușilor, l-a telefonat

de nenumărate ori pe pârâtul Alexa Andrei, pentru a solicita remedierea serviciilor de

reparare și restaurare a ușilor, dar acesta a refuzat categoric de a efectua remedierile.

Reclamantul a indicat că la data de 23 mai 2016, s-a adresat cu o plîngere la

Inspectoratul de Poliție Rîșcani, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lui

Alexa Andrei pentru comiterea infracțiunii de escrocherie. Prin Ordonanța

procurorului din Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău din 23 iunie 2016, a fost

dispusă neînceperea urmăririi penale în privința lui Caraman Vasile, din motiv că sunt

relații civile.

Reclamantul Caraman Vasile a solicitat încasarea sumei de 34 770 lei, cu titlu de

prejudiciu suportat, în urma prestărilor serviciilor necalitative și a sumei de 9 000 lei,

cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 mai 2017, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Caraman Vasile împotriva lui Alexa

Andrei cu privire la încasarea prejudiciului suportat în urma prestărilor serviciilor și

încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, a fost respins apelul

declarat de Vasile Caraman și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 10 mai 2017, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Vasile Caraman împotriva lui Andrei Alexa cu privire la încasarea prejudiciului

material și încasarea cheltuielilor de judecată.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că instanța de fond

corect a ajuns la concluzia că nu pot fi reținute afirmațiile reclamantului Caraman

Vasile și a apărătorului său, care pretind că pîrîtul-intimat Alexa Andrei nu și-a onorat

obligațiunile asumate de reparare a 12 uși și nu a efectuat lucrările calitativ și în

termenul stabilit de către părți. Or, în acest sens, nu se pot verifica aceste afirmații, în

condițiile în care la materialele cauzei, lipsește un contract de prestări servicii sau un

alt contract, care ar stipula condițiile efectuării lucrărilor asumate, termenul efectuării

acestor lucrări, precum și costul lucrărilor.

2

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că din actele cauzei s-a

stabilit cu certitudine faptul că la data de 23 mai 2016, Inspectoratul de Poliție Rîscani,

mun. Chișinău a pornit procesul penal nr.20160201391, în baza plîngerii lui Caraman

Vasile, prin care acesta a solicitat organelor de poliție tragerea la răspundere, conform

legislației în vigoare, a lui Alexa Andrei Ion, care în perioada de timp 09 martie 2016

- 30 martie 2016, prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit mijloace bănești în

sumă de 34 770 lei, sub pretextul de a restaura 9 uși de lemn și pentru confecționarea

mobilei de bucătărie. Prin ordonanța procurorului în procuratura Rîscani, mun.

Chișinău Beșliu Liliana din 23 iunie 2016, a fost refuzat în pornirea urmăririi penale,

în privința lui Alexa Andrei, din motivul lipsei în acțiunile acestuia, a elementelor

constitutive ale infracțiunii, prevăzute de art. 190 Cod Penal RM, cu clasarea

procesului penal nr. XXXXX. Prin ordonanța procurorului, adjunct al procurorului

sectorului Rîscani, mun. Chișinău, Pascal Mihail din 21 iulie 2016, a fost respinsă

plîngerea lui Caraman Vasile, în ordinea 2991 – 2992 Cod de procedura penală,

împotriva ordonanței din 23 iunie 2016, ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 septembrie 2016, a fost respinsă ca

neîntemeiată plîngerea, depusă de către avocatul Salcuțan Andrei împotriva ordonanței

procurorului în procuratura Rîșcani, mun. Chișinău, Beșliu Liliana, din 23 iunie 2016,

ca fiind neîntemeiată.

De asemenea, instanța de apel a menționat că nu poate fi reținut argumentul

apelantului Caraman Vasile, precum că prima instanță la judecarea pricinii nu a ținut

cont de din Legea nr. 105-XV din 13 martie 2013 privind protecția consumatorilor,

care în opinia sa, urma a fi aplicată, deoarece la caz nu s-a stabilit cu certitudine

încheierea contractului de prestări servicii.

Or, conform art. 18 alin. alin. (1) și (2) din Legea nr. 105-XV din 13 martie 2013

privind protecția consumatorului, remedierea gratuită a deficiențelor apărute la produs,

serviciu, înlocuirea gratuită sau restituirea contravalorii produsului, serviciului

necorespunzător în cadrul termenului de garanție sau termenului de valabilitate,

deficiențe care nu sînt imputabile consumatorului, se face necondiționat de către

vînzător, prestator într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării

reclamației de către consumator sau în termenul stabilit prin contract. Dacă vînzătorul,

prestatorul refuză să satisfacă reclamația consumatorului conform prevederilor alin.

(1), ei sînt obligați să dovedească vina consumatorului în ceea ce privește deficiențele

apărute la produsul vîndut, serviciul prestat prin expertiza tehnică efectuată de o terță

parte competentă în domeniu, abilitată în conformitate cu legislația, într-un termen de

cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenției de către consumator, în

caz contrar, ei sînt obligați să îndeplinească cerințele prevăzute la alin. (l).

Astfel, instanța de apel a reținut că nu au fost prezentate probe, ce ar confirma

costul lucrărilor pretinse, a fi efectuate de pîrît, or, deși la materialele cauzei se

regăsește o anexă la un contract, în care se indică careva sume, această anexă, corect

nu a fost luată în considerare de prima instanță. Ori, la materialele dosarului nu a fost

3

prezentat vreun contract întocmit și semnat în modul prevăzut de legislația în vigoare,

fiind prezentată doar o xerocopie a acestei anexe. Mai mult, această anexă la contract,

este încheiată între reclamantul Caraman Vasile și compania „Tovicano” SRL, care

nici nu este vizată, în cererea de chemare în judecată, cît și nici în alte înscrisuri,

anexate la dosar.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, prima instanță just a considerat

drept probe nepertinente fotocopiile, anexate la dosar de către reclamantul Caraman

Vasile, deoarece nu pot fi puse la baza unei hotărâri judecătorești datele, care au fost

obținute dintr-o sursă, care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată.

La 08 februarie 2018, Caraman Vasile, a depus recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că instanțele de judecată la

emiterea hotărârilor, nu au luat în considerare prevederile Legii nr. 105-XV din 13

martie 2013 privind protecția consumatorului.

Recurentul Caraman Vasile a considerat că instanțele de judecată, la adoptarea

hotărârilor a dat o apreciere greșită probelor prezentate și neîntemeiat i-au fost respinse

pretențiile din cererea de chemare în judecată.

A invocat că sunt supuse criticii, concluziile instanțelor de judecată că existența

relațiilor contractuale, nu pot fi confirmate în lipsa unui contract în formă scrisă,

deoarece pentru prestarea serviciilor nu este obligatorie încheierea unui contract în

formă scrisă. A menționat că în cadrul ședințelor de judecată, prin materialele

procesului penal și declarațiile intimatului Alexa Andrei, a fost confirmat faptul

existenței contractului de prestări servicii, executarea necalitativă a acestora, cu

depășirea termenilor stabiliți.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate a Curții de Apel

Chișinău din 14 noiembrie 2017, a fost expediată participanților la proces la 08

decembrie 2017, prin scrisoarea de expediere nr. 17484 (f.d. 120), însă dovada

recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de

către Caraman Vasile, la data de 08 februarie 2018, cu respectarea termenului indicat

la art. 434 Cod de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului declarat de Caraman Vasile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

4

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs depusă

de Caraman Vasile, nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de Procedură Civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

5

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991,

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către Caraman Vasile, prin intermediul avocatului Andrei Salcuțan, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de Procedură

Civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

A considera inadmisibil recursul declarat de Caraman Vasile, prin intermediul

avocatului Andrei Salcuțan, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

14 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Caraman Vasile împotriva Alexa Andrei, cu privire la încasarea prejudiciului material

suportat, în urma prestărilor serviciilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

6