2r-343/18 — contestarea actiunilor executorului

Prima instanță: D. Cristian dosarul nr. 2r-343/18 (Judecătoria Strășeni) Instanța de recurs: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila (Curtea de Apel Chișinău) Instanța de revizuire: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila (Curtea de Apel Chișinău) D E C I Z I E 25 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Oleg Sternioală Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, în cauza civilă la cererea Biroului Vamal Cahul împotriva debitorului Alexandru Neamțu cu privire la contestarea acțiunilor executorului judecătoresc, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, c o n s t a t ă : La 11 octombrie 2016, Biroul Vamal Cahul a depus cerere împotriva lui Alexandru Neamțu cu privire la contestarea acțiunilor executorului judecătoresc.

Prin cererea depusă Biroul Vamal Cahul a solicitat constatarea ilegalității acțiunilor executorului judecătoresc de refuz în primire a documentului executoriu și obligarea executorului judecătoresc Vacarov Liliana de a primi documentul spre executare și a iniția executarea documentului executoriu nr. 0155/16 din 27 mai 2016 în partea încasării contravalorii unității de transport de model „Seat Alhamabra” cu număr de înmatriculare xxxxx în mărime de 69013,38 de lei de la debitorul Neamțu Alexandru. Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 31 ianuarie 2017 a fost admisă contestația înaintată de Biroul Vamal Cahul, a fost obligat executorul judecătoresc Vacarov Liliana de a primi documentul executoriu spre executare și a iniția executarea deciziei de sancționare contravențională nr. 155/16 din 27 mai 2016 în partea confiscării contravalorii unității de transport de model „Seat Alhamabra” cu număr de înmatriculare xxxxx în mărime de 69013,38 de lei.

La 04 august 2017, Alexandru Neamțu a depus recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitînd repunerea în termen, admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea contestației, ca fiind neîntemeiată.

1 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017 a fost admisă cererea depusă de către Alexandru Neamțu cu privire la repunerea în termen a recursului, a fost repus în termen recursul împotriva încheierii Judecătoriei Strășeni din 31 ianuarie 2017, a fost respins recursul declarat de Alexandru Neamțu și a fost menținută încheierea Judecătoriei Strășeni din 31 ianuarie 2017. La 08 decembrie 2017, avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 octombrie 2017. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea ce revizuire depusă de către avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu.

La 07 martie 2018, avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018, a deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017 și a încheierii Judecătoriei Strășeni din 31 ianuarie 2017 cu dispunerea rejudecării cauzei. În motivarea recursului s-a invocat că, încheierea contestată a fost pronunțată cu interpretarea eronată a legii, nefiind indicate motivele care au determinat concluziile instanței, cît și încălcarea normelor procedurale, fapt inadmisibil. Menționează că, deoarece judecătorul Viorica Mihaila și-a expus opinia în pricina dată prin adoptarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017, nu era în drept să participe la examinarea cererii de revizuire, fiind obligată să se abțină de la judecarea cererii de revizuire.

La fel menționează că, concluziile instanțelor de judecată referitor la fondul cauzei sunt neîntemeiate, declarative și abuzive, purtînd un caracter general. Conform art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, sînt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri. Legiuitorul prevede în mod exhaustiv și imperativ, confiscarea bunurilor rezultate din infracțiune și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, interpretarea extensivă în defavoarea contravenientului fiind interzisă.

Susține că, la 27 mai 2016, a fost comisă o contravenție și nu o infracțiune, iar în al doilea rînd mijlocul de transport chiar dacă și a fost recunoscut în calitate de corp delict în cadrul procesului contravențional, nu putea fi supus confiscării speciale în baza prevederilor art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, dat fiind faptul că mijlocul de transport de model „Seat Alhamabra” număr de înmatriculare K4717BA, nu este bun ce rezultă din infracțiune (contravenție), fiind obținut pe cale legală și nu din rezultatul veniturilor obținute din infracțiune sau contravenție. Indică că, automobilul reținut aparține în mod legal lui Alexandru Neamțu, bun ce este necesar pentru viața cotidiană, fiind mijloc de transport care nu este sechestrat pentru asigurarea acțiunii și nu poate fi supus confiscării speciale.

Susține că, nu poate fi reținută concluzia instanței de judecată privind lipsa contestației contravenientului în partea confiscării speciale, dat fiind faptul că instanța de judecată este obligată de rînd cu circumstanțele cauzei să examineze cauza prin prisma prevederilor art. 458 alin. (1) Cod contravențional, să determine caracterul veridic al contravenției imputate, existența cauzelor care înlătură 2 caracterul contravențional al faptei, vinovăția persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional, existența circumstanțelor atenuante și/sau agravante, necesitatea sancționării și, după caz, caracterul sancțiunii contravenționale, alte aspecte importante pentru soluționarea justă a cauzei.

Consideră că contestația depusă de Biroul Vamal Cahul împotriva acțiunilor executorului judecătoresc urma a fi respinsă ca fiind depusă peste termenul prevăzut de lege. Deci, refuzul executorului judecătoresc privind intentarea procedurii de executare a fost emis la 22 august 2016, iar contestația a fost depusă la 11 octombrie 2016, peste 50 de zile. Iar, conform prevederilor art. 66 alin. (2) Cod de executare, încheierea executorului judecătoresc este executorie de drept din momentul emiterii și poate fi contestată, în termen de 10 zile de la data comunicării, în instanța de judecată în a cărei rază teritorială biroul executorului judecătoresc își are sediul.

Cît privește repunerea în termen și examinarea cauzei în lipsa debitorului, menționează că, instanțele de judecată au încălcat normele procedurale, examinînd cauza în lipsa debitorului Alexandru Neamțu, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, iar la actele cauzei lipsesc probe în confirmarea faptului dat. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 19 februarie 2018. Conform materialelor cauzei copia încheierii instanței de apel a fost expediată participanților la proces la 19 februarie 2018, însă, la actele dosarului lipsesc probe în confirmarea datei recepționării încheierii contestate de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 05 martie 2018 se consideră a fi depus în termen. În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă. Din recursul declarat rezultă că recurentul își exprimă dezacordul cu actul judecătoresc adoptat de către instanța de revizuire prin care a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017. 3 Colegiul menționează că instanța de revizuire în concluzia soluției adoptate a indicat că circumstanțele menționate de către revizuent nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În contextul normelor de drept precitate supra, Colegiul reține că instanța de revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de către avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017 este lipsită de temei juridic stabilit expres în prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, or, rezultând din prevederile art. 449 Cod de procedură civilă revizuirea se declară în condițiile concret stabilite de lege.

Concomitent, instanța de revizuire just a reținut și faptul că nerespectarea dispozițiilor imperative prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă coroborate cu art. 447 Cod de procedură civilă denotă caracterul abuziv al cererii de revizuire, iar admiterea unei astfel de cereri ar contravine principiului securității raportului juridic. Pornind de la premisa că avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, a invocat ca temei de revizuire art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de revizuire privind inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Or, circumstanțele noi - descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Din textul recursului nu se conturează careva argumente sau temeiuri ce ar reflecta încălcarea normelor de drept de către instanța de revizuire la adoptarea încheierii contestate prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, or de către avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, nu expun decât actele procedurale efectuate, cât și cererile depuse împotriva acestor dispoziții judecătorești, care au fost adoptate în cadrul procesului dat și a circumstanțelor cauzei, care în opinia sa, confirmă netemeinicia actelor judecătorești contestate. În astfel de circumstanțe, Colegiul relevă ca fiind corectă ipoteza instanței de revizuire precum că nu au fost stabilite temeiuri de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017, or, recurentul nu a justificat și nu a confirmat existența temeiurilor de revizuire a acesteia.

De asemenea, Colegiul notează că prin recursul declarat, recurentul nu și-a exprimat decât dezacordul cu actele de dispoziție adoptate de instanțele 4 judecătorești, însă careva circumstanțe esențiale și convingătoare care să determine redeschiderea procesului civil întru corectarea unei erori judiciare ce ar fi fost admisă la momentul judecării cauzei, nu au fost invocate și probate. De altfel, revizuirea nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire în cazul existenței temeiurilor în acest sens. În caz contrar, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic. Mai mult, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii și nu de reformare.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe necunoscute instanței la momentul judecării cauzei.

Totodată, Colegiul menționează că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 Cod de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă, conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire depuse de către avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. De asemenea, Colegiul remarcă că recurentul în recursul declarat a invocat și încălcarea de către instanța de revizuire a art. 50 și 52 alin. (1) Codul de procedură civilă, pe motiv că judecătorul Viorica Mihaila urma să se abțină de la examinarea cererii de revizuire, deoarece a participat la examinarea recursului împotriva încheierii primei instanțe.

La capitolul dat, Colegiul va respinge ca fiind lipsit de suport juridic argumentul recurentului indicat supra, or, în conformitate cu art. 448 alin. (2) CPC, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre. Astfel, temeiul de recurs invocat de avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, nu și-a găsit confirmare în speță.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 5 d e c i d e : Se respinge recursul declarat de avocatul Vladimir Spoială, în interesele lui Alexandru Neamțu. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018, în cauza civilă la cererea Biroului Vamal Cahul împotriva debitorului Alexandru Neamțu cu privire la contestarea acțiunilor executorului judecătoresc . Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală judecătorul Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 6