2ra-453/18 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- dreptul la repararea prejudiciului
2ra-453/18 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: V. Hadîrca dosarul nr. 2ra-453/18
instanța de apel: L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu
D E C I Z I E
25 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea
Iurie Bejenaru, Mariana Pitic
examinând recursurile declarate de către Ministerul Justiției, Vladislav
Savin și reprezentantul acestuia, avocatul Valentin Găină,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladislav Savin
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală și ale procuraturii și obligarea prezentării scuzelor
oficiale,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, prin care
a fost respins apelul declarat de către Vladislav Savin, a fost admis apelul declarat
de către Ministerul Justiției și a fost modificată hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 03 februarie 2017,
c o n s t a t ă:
La 22 octombrie 2016, Vladislav Savin a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura
Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii.
În motivarea acțiunii a indicat că, în perioada 04 aprilie 2005 – 27 ianuarie
2015, a activat în funcția de vice-director al IMSP Spitalul Clinic Municipal
„Sfînta Treime”.
A menționat că, la 10 noiembrie 2014, în biroul directorului interimar al
IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”, în prezența acestuia și a șefului
Secției resurse umane, a fost agresat și maltratat de către administratorul-jurist al
Direcției sănătății a Consiliului municipal Chișinău, cauzându-i intenționat
vătămare medie a integrității corporale și sănătății, din motiv că a refuzat să
depună cerere de demisie, invocându-i faptul că, diploma sa de studii superioare nu
ar corespunde cerințelor și ar fi falsificată.
A susținut că, în aceeași zi, administratorul-jurist al Direcției sănătății a
Consiliului municipal Chișinău l-a informat pe șeful Direcției sănătății privitor la
faptul deținerii diplomei de studii superioare, care nu corespunde cerințelor, iar
ultimul, prin scrisoarea nr. 0701-17/377 din 10 noiembrie 2014, a solicitat
Procurorului General verificarea legalității diplomei seria ABБ nr. 0579547,
eliberată pe numele său la 10 iulie 2002 în Federația Rusă.
A afirmat că, pe faptul dat, prin ordonanța Procuraturii sect. Rîșcani,
mun.Chișinău din 20 decembrie 2014, a fost dispusă începerea urmăririi penale
1
conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2)
lit.c) din Codul penal și a fost fixat termenul de urmărire penală pînă la 20 ianuarie
2015, cauzei penale fiind atribuit nr. 2014028174 și expediată conducătorului
organului de urmărire penală, Inspectoratul de poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău
pentru organizarea exercitării urmăririi penale.
A relevat că, în perioada 20 decembrie 2014 – 03 martie 2015, ofițerul de
urmărire penală nu a efectuat careva acțiuni de urmărire penală, iar prin ordonanța
conducătorului organului de urmărire penală al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău din
03 martie 2015 cauza a fost transmisă altui ofițer, care, la fel, timp îndelungat nu a
întreprins acțiuni de urmărire penală, înaintând doar demersuri formale privind
prelungirea termenului de urmărire penală, fără a indica ce acțiuni de urmărire
penală au fost efectuate și care necesită a mai fi efectuate.
A invocat că, procurorul, care conducea și supraveghea efectuarea urmăririi
penale, prelungea de fiecare dată termenul urmăririi penale cu o lună, cu toate că,
nu se efectuau practic acțiuni de urmărire penală.
A mai invocat că, la 23 aprilie 2015, ofițerul de urmărire penală a emis
ordonanța de ridicare a diplomei nominalizate, întocmind procesul-verbal de
ridicare a acesteia.
A declarat că, la 29 aprilie 2015, la solicitarea sa, a fost audiat un martor,
care a confirmat că în perioada anilor 1998-2002, au învățat împreună, iar la 12
mai 2015, au fost audiați alți martori, angajați ai Direcției sănătății a Consiliului
municipal Chișinău și ai IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”.
A precizat că, la 20 decembrie 2014, a fost începută urmărirea penală, însă
abia la 08 iulie 2015, ofițerul de urmărire penală a solicitat IGP a MAI de a verifica
datele privitoare la filiala din Republica Moldova a instituției „Coвpeмeнный
Гyмaнитapнный Инcтитyт”, unde a studiat, precum și prezența în listele
studenților, eliberarea și legalizarea diplomei nominalizate.
A menționat că, expertiza tehnico-criminalistică a diplomei ridicată la 23
aprilie 2015 a fost numită abia la 06 iunie 2015.
A susținut că, la 30 iulie 2015, la solicitarea sa, a fost audiat un alt martor,
care, la fel, a confirmat că au învățat împreună și deține diploma aceleeași
instituții, prin urmare, a fost ridicată și diploma de studii a martorului și numită în
aceiași zi expertiza complexă suplimentară (tehnico-criminalistică a documentelor
și grafoscopică).
A afirmat că, prin rapoartele de expertiză nr. 4953 din 24 iunie 2015 și
nr.9408/9409 din 26 octombrie 2015 nu au fost constatate semne de falsificare a
diplomei seria ABБ nr. 0579547, eliberată pe numele său la 10 iulie 2002 în
Federația Rusă.
A declarat că, deși prin rapoartele de expertiză nominalizate nu au fost
constatate semne de falsificare a diplomei, cît și în lipsa unei necesități procesuale
legale și evidente, prin ordonanța organului de urmărire penală al SUP a IP Rîșcani
din 29 octombrie 2015 a fost recunoscut în calitate de bănuit în baza art. 361
alin.(2) lit. c) din Codul penal și audiat în calitate de bănuit în comiterea
infracțiunii nominalizate.
A mai declarat că, tot la 29 octombrie 2016, prin ordonanța organului de
urmărire penală, i-a fost aplicată în calitate de măsură procesuală de constrîngere -
obligația de a se prezenta la organul de urmărire penală sau instanță, fără temei
legal, deoarece s-a prezentat mereu la solicitarea organului de urmărire penală, cu
2
atât mai mult că, în acea perioadă se prezenta săptămânal și solicita de a nu fi
tergiversată urmărirea penală, de a adopta o decizie legală și de a-i elibera diploma
pentru a se angaja la serviciu, după eliberarea nelegitimă din funcția deținută de
vice-director al IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”.
A atenționat că, la 30 octombrie 2015, ofițerul de urmărire penală al IP
Rîșcani a adresat procurorului din Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău
raportul cu propunere de a-l scoate de sub urmărire penală și clasare a procesului
penal în cauza penală nr. 2014028174.
A susținut că, a fost recunoscut ilegal în calitate de bănuit în comiterea
infracțiunii enunțate, ilegal a fost audiat în această calitate și ilegal i-a fost aplicată
măsura de constrîngere.
A menționat că, prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Rîșcani,
mun. Chișinău din 02 noiembrie 2015 a fost dispusă scoaterea integrală a sa de sub
urmărire penală pe cauza nr. 2014028174, pe motiv că nu există faptul infracțiunii
prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal și a fost clasat procesul penal.
Consideră că, prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale
procuraturii, urmare a denunțurilor calomnioase, i-a fost cauzat atît prejudiciu
material, cît și moral.
În acest sens, a invocat că, la etapa urmăririi penale a încheiat cu avocatul
Roman Aronov contractul de asistență juridică nr. 12 din 20 aprilie 2015 pentru a-i
apăra interesele, achitându-i pentru serviciile prestate suma de 3000 de lei,
prejudiciu material ce urmează a fi compensat din bugetul de stat.
A mai invocat că, prin începerea urmăririi penale, recunoașterea în calitate
de bănuit, audierea în această calitate în baza art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul
penal și aplicarea măsurii procesuale de constrîngere i-au fost cauzate suferințe
fizice și psihice, manifestate prin sentimente de frică și anxietate, i-a fost
prejudiciată reputația, deoarece conducerea spitalului și Direcției Sănătății au făcut
publică situația respectivă, ajungând subiect de discuții și în alte instituții medicale
din mun. Chișinău, precum și i-a fost afectată în mod direct viața privată prin
pierderea timpului de muncă și a timpului liber, fiind nevoit să se deplaseze de
nenumărate ori din or. Bender, unde se afla în acea perioadă, suportând cheltuieli
de transport.
Solicită încasarea din contul Ministerului Justiției a sumei de 3000 de lei, cu
titlu de prejudiciu material, a sumei de 50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral
cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii și a
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 de lei.
Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat cerințele,
solicitând încasarea din contul Ministerului Justiției prin intermediul Ministerului
Finanțelor a sumei de 3000 de lei, cu titlu de prejudiciu material, care constă din
cheltuieli de asistență juridică suportate în cadrul urmăririi penale, a sumei de 5000
de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de
urmărire penală și ale procuraturii și a cheltuielilor de asistență juridică suportate
în prezenta cauză în mărime de 2000 de lei, precum și obligarea procurorului din
Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris, oficial, scuze pentru
acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 februarie 2017 a
fost admisă parțial acțiunea și au fost încasate de la bugetul de stat în beneficiul lui
3
Vladislav Savin cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei. În rest
acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 a fost respins
apelul declarat de către Vladislav Savin, a fost admis apelul declarat de către
Ministerul Justiției și a fost modificată hotărârea primei instanțe în partea admiterii
cerinței de încasare a cheltuielilor de asistență juridică, prin micșorarea sumei în
mărime de 5000 de lei până la suma de 3000 de lei. În rest hotărârea primei
instanțe a fost menținută.
La 22 ianuarie 2018, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și hotărârii primei instanțe în partea admiterii parțiale a acțiunii și emiterea în
această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului indică faptul că, nu este de acord cu decizia instanței
de apel și hotărârea primei instanțe în partea admiterii cerinței de încasare a
cheltuielilor de asistență juridică, deoarece a fost interpretată în mod eronat legea și
au fost apreciate arbitrar probele.
Menționează că, conform Recomandării Curții Supreme de Justiție nr. 23
privind unele aspecte ale încasării cheltuielilor de asistență juridică și
Recomandării Consiliului Uniunii Avocaților privind cuantumul onorariilor
avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență
juridică, aprobată prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012, precum practicii Curții
Europene a Drepturilor Omului, la aprecierea cheltuielilor de asistență juridică
urmează a fi constatat faptul dacă acestea au fost necesare, realmente angajate și
rezonabile în cuantum.
Susține că, reieșind din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8
din 24 decembrie 2012 cu privire la examinarea litigiilor privind repararea
prejudiciului material și moral cauzat persoanelor deținute prin violarea art. 3, 5 și
8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, reclamantul urmează să justifice cheltuielile de asistență juridică
solicite prin dări de seamă ale avocatului cu privire la asistența juridică prestată,
precum și să justifice onorariul global sau per oră perceput de către avocat În cazul
nejustificării cheltuielilor de asistență juridică, judecătorul poate respinge această
pretenție integral sau în parte.
Afirmă că, aceleași dispoziții sunt cuprinse șii în pct. 16 din Recomandarea
ConsConsideră că, în speță, cerința cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență
juridică în sumă de 3000 de lei este neîntemeiată.
La 02 martie 2018, Vladislav Savin și reprezentantul acestuia, avocatul
Valentin Găină au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe
și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii.
În motivarea recursului indică faptul că, nu sunt de acord cu decizia instanței
de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece la emiterea acestora, au fost apreciate
eronat probele, au fost constatate eronat circumstanțele de fapt ale cauzei și au fost
aplicate eronat normele de drept material, iar concluziile instanțelor de judecată
sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.
Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că, Vladislav Savin s-a
aflat sub urmărire penală doar în perioada 29 octombrie - 02 noiembrie 2015,
deoarece conform ordonanței privind pornirea urmăririi penale din 20 decembrie
4
2014, cauza penală nr. 2014028174 nu a fost pornită în privința lui Vladislav
Savin, astfel, pană la data recunoașterii acestuia în calitate de bănuit în cauza
penală, nu avea vreo calitate în dosarul penal.
În acest sens, invocă că, urmare a dispunerii începerii urmăririi penale, chiar
și în situația în care nu a fost pornită în privința recurentului, acesta a fost citat de
organul de urmărire penală de mai multe ori pentru explicații, audieri și de a
prezenta probe.
Susțin că, la soluționarea cauzei, instanțele de judecată nu au luat în
considerație faptul că procesul penal nu a fost complicat, însă a durat 11 luni,
astfel, fiind încălcat termenul rezonabil de efectuare a acțiunilor procesuale în
cadrul urmăririi penale, prevăzut de art. 20 CPP. Respectarea termenului rezonabil
la urmărirea penală este asigurată de către procuror, însă, acesta s-a limitat doar la
prelungirea neîntemeiată a urmăririi penale, fară a da indicații obligatorii ofițerului
de urmărire penală.
Afirmă că, nu sunt de acord cu concluzia instanțelor privitor la faptul că,
recurentul nu a prezentat probe, ce ar confirma suportarea suferințelor fizice sau
psihice, deoarece, anume, prin pornirea procesului penal, recurentului i-au fost
cauzate urmări și efecte negative care i-au afectat viața personală, familială,
activitatea și autoritatea profesională, i-a fost afectată în mod direct viața privată
prin pierderea timpului, a suportat cheltuieli pentru deplasări și asistență juridică,
ceea ce i-a provocat stări de stres și suferințe psihice.
Relevă că, pornirea urmăririi penale pe faptul deținerii unei diplome ce nu
corespunde exigențelor a avut rezonanță în societate, iar ca urmare recurentul a fost
eliberat din funcția de vicedirector al spitalului, mai mult, conducerea spitalului și
Direcția Sănătății au făcut publică informația cu privire la pornirea urmăririi penale
în privința acestuia, fiind obiect de discuții în alte spitale, însă avînd în vedere
faptul că, aceasta a fost făcută în formă verbal, dar nu a fost difuzată în mass-media
sunt în imposibilitate de a prezenta probe în acest sens.
Declară că, la 10 noiembrie 2014, din motiv că recurentul ar deține diplomă
ce nu corespunde exigențelor și refuză să demisioneze din funcția deținută, a fost
agresat și maltratat de către Ștefan Sinigur, administrator-jurist al Direcției
sănătății a Consiliului municipal Chișinău, instituție ierarhic superioară spitalului,
care prin comportamentul său huliganic i-a cauzat intenționat vătămarea medie a
integrității corporale și sănătății, fiindu-i rupte degetele la mâini, fapt confirmat
prin certificatele de boală și expertizele medico-legale efectuate în cadrul urmăririi
penale pe cauza penală nr. 2014022889, pornită în temeiul art. 152 alin. (l) și 287
alin. (l) din Codul penal, în cadrul căreia a fost recunoscut parte vătămată.
Invocă că, prin recunoașterea ilegală în calitate de bănuit, audierii în calitate
de bănuit în baza art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal, aplicării măsurii
procesuale de constrângere, ridicării diplomei de studii în orginal și încălcării
termenului rezonabil de efectuare a urmăririi penale, recurentului i-au fost cauzate
atît prejudicii materiale, cît și morale, a trăit sentimente de frică, căci orice acțiune
întreprinsă de el nu se solda cu succes. Mai mult ca atît, a fost recunoscut în
calitate de bănuit după ce colegii săi au confirmat că au studiat împreună și prin
rapoartele de expertiză s-a constatat că diploma eliberată pe numele său
corespunde exigenților prevăzute de lege, fapte care i-au cauzat stare de stres,
discomfort, umilință, deoarece, deși, nu a comis vreo infracțiune a fost tratat ca un
5
infractor, a fost citat de mai multe ori la poliție, procuratură, a fost discreditat în
fața rudelor, vecinilor și a colegilor de serviciu.
Prin urmare, susțin că prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală
și ale procuraturii pe perioada începerii procesului penal pînă la scoaterea de sub
urmărire penală, cît și pînă în prezent recurentului i-au fost cauzate suferințe
psihice și fizice, deoarece deși există o decizie definitivă și executorie privitor la
ilegalitatea eliberării din funcția deținută anterior și eliberarea unui nou carnet de
muncă, pînă la moment aceasta nu a fost executată, fiind în imposibilitate de a se
angaja în cîmpul muncii.
În acest context și cu referire la prevederile art. 3 alin. (1) lit.c) și alin. (2) și
6 ale Legi nr. 1545-XII1 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, ale art. 1398 alin. (1) din Codul civil și
din motiv că a fost scos de sub urmărire penală, consideră că este în drept să
pretindă la repararea prejudiciul moral cauzat.
Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că, scuzele oficiale ar
putea fi aduse doar în cazul plasării în mass-media a informațiilor referitoare la
dosarul penal nominalizat sau informațiile despre acesta și recunoașterea calității
de bănuit al recurentului ar fi fost făcută în alt mod publică de către autoritățile
responsabile ale statului, deoarece reieșind din prevederile art. 12 alin. (l)-(4) al
Legii enunțate, procurorul prezintă scuzele oficiale, în formă scrisă, victimei
acțiunilor ilicite sau rudelor apropiate ale acesteia. Or, conform normei citate,
scuzele oficiale se aduc în cazul scoaterii integrale a persoanei de sub urmărire
penală și doar în cazul când acestea au fost difuzate, la solicitarea victimei, scuzele
oficiale se difuzează prin aceleași mijloace de informare în masă prin care a fost
difuzată informația despre învinuirea persoanei.
Afirmă că, recurentul este în drept să pretindă la prezentarea de către
procuror a scuzelor oficiale, în formă scrisă, în termen de 15 zile de la data
devenirii irevocabile a hotărârii judecătorești, deoarece a fost constatată ilegalitatea
recunoașterii în calitate de bănuit și a fost dispusă scoaterea integrală de sub
urmărire penală.
Califică ca eronată concluzia instanței de apel de a micșora cheltuielile de
asistență juridică de la 3000 de lei până la 1000 de lei suportate în cadrul urmăririi
penale, deoarece pentru serviciile prestate de către avocatul Roman Aronov,
recurentul a achitat suma de 3000 de lei, fapt ce se confirmă prin bonurile de plată
seria WL nr. 690594 din 23 aprilie 2015 și seria YL nr. 065461 din 07 iulie 2015.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din
3 judecători prin încheierea din 28 martie 2018 a considerat recursurile admisibile
și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
Prin referința depusă la 04 aprilie 2018 reprezentantul Procuraturii Generale,
Iuri Lealin a solicitat admiterea recursului declarat de către Ministerul Justiției și
respingerea recursului declarat de către Vladislav Savin și reprezentantul acestuia,
avocatul Valentin Găină.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de
către Ministerul Justiției neîntemeiat și care urmează a fi respins, iar recursul
6
declarat de către Vladislav Savin și reprezentantul acestuia, avocatul Valentin
Găină întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței
de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la
admiterea parțială a acțiunii din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.
Conform art. 3 din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul
de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, este reparabil prejudiciul
material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: reținerii ilegale,
aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu
părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală; condamnării
ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în
folosul comunității; efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei
penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau
suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură
care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; supunerii ilegale la arest
contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii
contravenționale de către instanța de judecată; efectuării măsurilor speciale de
investigații cu încălcarea prevederilor legislației; ridicării ilegale a documentelor
contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării
conturilor bancare. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa
persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din
procuratură și din instanțele judecătorești.
Conform art. 6 lit. b) din Legea enunțată, dreptul la repararea prejudiciului,
în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de
sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.
Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin ordonanța procurorului în
Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău din 20 decembrie 2014 a fost dispusă
începerea urmăririi penale conform elementelor constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal, fiind inițiată cauza penală
nr.2014028174, în baza sesizării șefului Direcției sănătății a Consiliului municipal
Chișinău, în care a fost indicat că, din anul 2005 pînă în present, vice-directorul pe
logistică a IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”, Vladislav Savin deține
și folosește diploma seria ABБ nr. 0579547 din 10 iulie 2002, eliberată în
Federația Rusă, care nu corespunde echivalenței studiilor superioare și nu a fost
legalizată de către Ministerul Justiției din Federația Rusă.
Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală al SUP a IP Rîșcani,
mun.Chișinău din 06 iunie 2016 a fost dispusă efectuarea expertizei tehnico-
criminalistice a documentului de către experții din cadrul Centrului tehnic-
criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției, iar prin
ordonanța ofițerului de urmărire penală al SUP a IP Rîșcani, mun. Chișinău din 30
iulie 2016 a fost dispusă efectuarea expertizei compexe suplimentare (tehnico-
criminalistică a documentelor și grafoscopică) de către experții din cadrul
Centrului tehnic-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al
Poliției.
7
Prin rapoartele de expertiză nr. 4953 din 24 iunie 2015 și nr. 9408/9409 din
26 octombrie 2015, întocmite de către Centrul tehnic-criminalistic și expertize
judiciare al Inspectoratului General al Poliției nu au fost constatate semne de
falsificare a diplomei seria ABБ nr. 0579547, eliberată pe numele lui Vladislav
Savin la 10 iulie 2002 în Federația Rusă.
De asemenea, s-a constatat că, prin ordonanța organului de urmărire penală
reprezentat de către ofițerul superior de urmărire penală al SUP a IP Rîșcani din 29
octombrie 2015 Vladislav Savin a fost recunoscut în calitate de bănuit în baza
art.361 alin. (2) lit. c) din Codul penal și audiat în calitate de bănuit în comiterea
infracțiunii nominalizate.
Tot la 29 octombrie 2016, prin ordonanța organului de urmărire penală
reprezentat de ofițerul de urmărire penală al Secției urmărire penală a
Inspectoratului de poliție Rîșcani, mun. Chișinău, a fost aplicată față de Vladislav
Savin în calitate de măsură procesuală de constrîngere - obligația de a se prezenta
la organul de urmărire penală sau instanță.
Ulterior, la 30 octombrie 2015, organul de urmărire penală reprezentat de
ofițerul de urmărire penală al IP Rîșcani a adresat procurorului din Procuratura
sect. Rîșcani, mun. Chișinău raportul cu propunere de scoatere a lui Vladislav
Savin de sub urmărirea penală și clasare a procesului penal în cauza penală
nr.2014028174.
Prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău din
02 noiembrie 2015 a fost dispusă scoaterea integrală a lui Vladislav Savin de sub
urmărire penală pe cauza penală nr. 2014028174, pe motiv că nu există faptul
infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal și a fost clasat
procesul penal.
Înaintînd prezenta cerere de chemare în judecată, Vladislav Savin a solicitat
încasarea din contul Ministerului Justiției prin intermediul Ministerului Finanțelor
a sumei de 3000 de lei, cu titlu de prejudiciu material, care constă din cheltuieli de
asistență juridică suportate în cadrul urmăririi penale, a sumei de 5000 de lei, cu
titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire
penală și ale procuraturii și a cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta
cauză în mărime de 2000 de lei, precum și obligarea procurorului din Procuratura
sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris, oficial, scuze pentru acțiunile
ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.
Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la
concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, încasând de la bugetul de stat în beneficiul
lui Vladislav Savin cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, în
rest respingând acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de
către Vladislav Savin și Ministerul Justiției, a ajuns la concluzia netemeiniciei
apelului declarat de către Vladislav Savin și temeiniciei apelului declarat de către
Ministerul Justiției, modificând hotărârea primei instanțe în partea admiterii
cerinței de încasare a cheltuielilor de asistență juridică, prin micșorarea sumei în
mărime de 5000 de lei până la suma de 3000 de lei. În rest hotărârea primei
instanțe a fost menținută.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu
8
legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,
soluțiile date de către instanțele judecătorești sunt greșite.
Conform art. 7 lit. e) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești, în cazurile menționate la art. 3, persoanei fizice sau
juridice i se compensează sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistența
juridică.
Din materialele dosarului rezultă că, în baza contractului de asistență
juridică nr. 12 din 20 aprilie 2015, avocatul Roman Aronov a acordat servicii
juridice lui Vladislav Savin pe cauza penală nr. 2014028174, pentru care ultimul a
achitat suma de 3000 de lei, fapt confirmat prin bonurile de plată nr. 690594 din 23
aprilie 2015 și nr. 065461 din 07 iulie 2015 (f. d. 50-53). Aceste cheltuieli au fost
reale, necesare și cu un cuantum rezonabil, care corespund prevederilor art. 96
CPC.
Ținând cont de aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a
încasa din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor, prin intermediul
Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin cheltuielile de asistență
juridică suportate în cauza penală în sumă de 3000 de lei, iar argumentele invocate
de către recurentul-pârât în acest sens nu pot fi reținute ca întemeiate.
Art. 6 lit. b) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești prevede expres că, dreptul la repararea prejudiciului apare în cazul
scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri
de reabilitare.
Iar art. 10 din această Lege stipulează că, dreptul persoanei fizice la
repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege
apare în cazurile specificate la art. 6.
Astfel, Legea nominalizată reglementează nu doar dreptul persoanei la
repararea prejudiciului moral în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire
penală, dar și dreptul de a cere compensații pentru reabilitare în urma pornirii
urmăririi penale și ulterior scoaterii de sub urmărire penală, nefiind constatată
întrunirea elementelor infracțiunii.
În acest sens, se rețin și prevederile art. 64 alin. (2) pct. 23) din Codul de
procedură penală, conform cărora bănuitul are dreptul să fie reabilitat în cazul în
care bănuiala nu a fost confirmată.
Conform art. 11 alin. (1) din Legea enunțată, mărimea compensației pentru
repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată în modul
prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se determină luîndu-
se în considerare gravitatea infracțiunii de a cărei săvîrșire a fost învinuită persoana
respectivă; caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea
penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată; rezonanța pe care a
avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale,
precum și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată; natura dreptului
personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferințele fizice,
caracterul și gradul suferințelor psihice; măsura în care compensația bănească
poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate; durata aflării nelegitime a
persoanei în detenție.
9
Or, conform art. 1423 din Codul civil, mărimea compensației pentru
prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul
și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul
de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii,
și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei
vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază
instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat
prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.
Actele cauzei denotă faptul că, la 20 decembrie 2014, a fost începută
urmărirea penală și în cadrul acesteia, recurentul-reclamant, Vladislav Savin a fost
recunoscut și audiat în calitate de bănuit.
De asemenea, actele cauzei denotă faptul că, la 29 octombrie 2016,
recurentului-reclamant i-a fost aplicată în calitate de măsură procesuală de
constrângere - obligația de a se prezenta la organul de urmărire penală sau instanță.
În speță, se reține că, prin ridicarea diplomei de studii în orginal,
recunoașterea în calitate de bănuit, audierea în calitate de bănuit și aplicarea
măsurii procesuale de constrângere, recurentului-reclamant Vladislav Savin i-au
fost cauzate suferințe fizice și psihice, care s-au exprimat prin jignire, rușine și
stare de discomfort.
Mai mult ca atît, Vladislav Savin, activând în funcția de vice-director al
IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”, i-a fost lezată reputația
profesională.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție, avînd în vedere principiile compensării echitabile și
rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și
retrăirile suportate de către recurentul-reclamant, consideră necesar de a încasa din
bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor, prin intermediul
Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin suma de 5000 de lei, în
vederea reparării prejudiciului moral, sumă care poate fi considerată ca o
compensare ce ar aduce satisfacție persoanei vătămate, la caz recurentului-
reclamant.
Din materialele dosarului rezultă că, Vladislav Savin a achitat avocatului
Valentin Găină pentru acordarea asistenței juridice în prezenta cauză suma de 2000
de lei, fapt confirmat prin bonul de plată nr. 598220 din 25 ianuarie 2017 (f. d. 85).
În conformitate cu art. 96 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă
partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză
cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare
și rezonabile.
Ținînd cont de prevederile legale enunțate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a
încasa din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor, prin intermediul
Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin cheltuielile de asistență
juridică în sumă de 2000 de lei, care sunt reale, necesare și în cuantum rezonabil.
În ceea ce privește pretenția recurentului-reclamant cu privire la obligarea
procurorului din Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris,
oficial, scuze pentru acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale
procuraturii, se reține că, conform art. 12 alni. (1) din Legea privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
10
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, procurorul care a condus sau
a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în
numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale.
Totodată, se mai reține că, poate să revendice ori să respecte apărarea unui
drept al reclamantului doar persoana care este parte la proces, iar partea împotriva
căreia a fost înaintată acțiunea este pârât.
Prin urmare, Vladislav Savin nu este în drept să solicite obligarea
procurorului din Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris,
oficial, scuze pentru acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale
procuraturii, deoarece Procuratura RM are calitatea de intervenient accesoriu, pârât
în prezenta cauză fiind Ministerul Justiției.
În contextual celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge
pretenția recurentului-reclamant cu privire la obligarea procurorului din
Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris, oficial, scuze pentru
acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a respinge recursul declarat de către Ministerul Justiției, de a admite recursul
declarat de către Vladislav Savin și reprezentantul acestuia, avocatul Valentin
Găină, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de
a emite o nouă hotărâre, prin care acțiunea lui Vladislav Savin împotriva
Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la
repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală și ale procuraturii și obligarea prezentării scuzelor oficiale de
admis parțial, cu încasarea din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul
Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin
a sumei de 3000 de lei, cu titlu de prejudiciu material, care constă din cheltuieli de
asistență juridică suportate în cauza penală, a sumei de 5000 de lei, cu titlu de
prejudiciu moral și a sumei de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică, iar în rest de respins acțiunea.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Ministerul Justiției.
Se admite recursul declarat de către Vladislav Savin și reprezentantul
acestuia, avocatul Valentin Găină.
Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 și
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 februarie 2017 în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladislav Savin împotriva
Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la
repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală și ale procuraturii și obligarea prezentării scuzelor oficiale și se
emite o nouă hotărâre, prin care:
Se admite parțial acțiunea lui Vladislav Savin împotriva Ministerului
Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea
11
prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală și ale procuraturii și obligarea prezentării scuzelor oficiale.
Se încasează din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor,
prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin suma de
3000 (trei mii) de lei, cu titlu de prejudiciu material, care constă din cheltuieli de
asistență juridică suportate în cauza penală și suma de 5000 (cinci mii) de lei, cu
titlu de prejudiciu moral.
Se încasează din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor,
prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin suma de
2000 (două mii) de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În rest acțiunea a fost respinsă.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, Oleg Sternioală
judecătorul
Judecătorii Ala Cobăneanu
Iuliana Oprea
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
12