2ra-453/18 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-453/18 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: V. Hadîrca dosarul nr. 2ra-453/18

instanța de apel: L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu

D E C I Z I E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea

Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând recursurile declarate de către Ministerul Justiției, Vladislav

Savin și reprezentantul acestuia, avocatul Valentin Găină,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladislav Savin

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală și ale procuraturii și obligarea prezentării scuzelor

oficiale,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, prin care

a fost respins apelul declarat de către Vladislav Savin, a fost admis apelul declarat

de către Ministerul Justiției și a fost modificată hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 03 februarie 2017,

c o n s t a t ă:

La 22 octombrie 2016, Vladislav Savin a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura

Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii.

În motivarea acțiunii a indicat că, în perioada 04 aprilie 2005 – 27 ianuarie

2015, a activat în funcția de vice-director al IMSP Spitalul Clinic Municipal

„Sfînta Treime”.

A menționat că, la 10 noiembrie 2014, în biroul directorului interimar al

IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”, în prezența acestuia și a șefului

Secției resurse umane, a fost agresat și maltratat de către administratorul-jurist al

Direcției sănătății a Consiliului municipal Chișinău, cauzându-i intenționat

vătămare medie a integrității corporale și sănătății, din motiv că a refuzat să

depună cerere de demisie, invocându-i faptul că, diploma sa de studii superioare nu

ar corespunde cerințelor și ar fi falsificată.

A susținut că, în aceeași zi, administratorul-jurist al Direcției sănătății a

Consiliului municipal Chișinău l-a informat pe șeful Direcției sănătății privitor la

faptul deținerii diplomei de studii superioare, care nu corespunde cerințelor, iar

ultimul, prin scrisoarea nr. 0701-17/377 din 10 noiembrie 2014, a solicitat

Procurorului General verificarea legalității diplomei seria ABБ nr. 0579547,

eliberată pe numele său la 10 iulie 2002 în Federația Rusă.

A afirmat că, pe faptul dat, prin ordonanța Procuraturii sect. Rîșcani,

mun.Chișinău din 20 decembrie 2014, a fost dispusă începerea urmăririi penale

1

conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2)

lit.c) din Codul penal și a fost fixat termenul de urmărire penală pînă la 20 ianuarie

2015, cauzei penale fiind atribuit nr. 2014028174 și expediată conducătorului

organului de urmărire penală, Inspectoratul de poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău

pentru organizarea exercitării urmăririi penale.

A relevat că, în perioada 20 decembrie 2014 – 03 martie 2015, ofițerul de

urmărire penală nu a efectuat careva acțiuni de urmărire penală, iar prin ordonanța

conducătorului organului de urmărire penală al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău din

03 martie 2015 cauza a fost transmisă altui ofițer, care, la fel, timp îndelungat nu a

întreprins acțiuni de urmărire penală, înaintând doar demersuri formale privind

prelungirea termenului de urmărire penală, fără a indica ce acțiuni de urmărire

penală au fost efectuate și care necesită a mai fi efectuate.

A invocat că, procurorul, care conducea și supraveghea efectuarea urmăririi

penale, prelungea de fiecare dată termenul urmăririi penale cu o lună, cu toate că,

nu se efectuau practic acțiuni de urmărire penală.

A mai invocat că, la 23 aprilie 2015, ofițerul de urmărire penală a emis

ordonanța de ridicare a diplomei nominalizate, întocmind procesul-verbal de

ridicare a acesteia.

A declarat că, la 29 aprilie 2015, la solicitarea sa, a fost audiat un martor,

care a confirmat că în perioada anilor 1998-2002, au învățat împreună, iar la 12

mai 2015, au fost audiați alți martori, angajați ai Direcției sănătății a Consiliului

municipal Chișinău și ai IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”.

A precizat că, la 20 decembrie 2014, a fost începută urmărirea penală, însă

abia la 08 iulie 2015, ofițerul de urmărire penală a solicitat IGP a MAI de a verifica

datele privitoare la filiala din Republica Moldova a instituției „Coвpeмeнный

Гyмaнитapнный Инcтитyт”, unde a studiat, precum și prezența în listele

studenților, eliberarea și legalizarea diplomei nominalizate.

A menționat că, expertiza tehnico-criminalistică a diplomei ridicată la 23

aprilie 2015 a fost numită abia la 06 iunie 2015.

A susținut că, la 30 iulie 2015, la solicitarea sa, a fost audiat un alt martor,

care, la fel, a confirmat că au învățat împreună și deține diploma aceleeași

instituții, prin urmare, a fost ridicată și diploma de studii a martorului și numită în

aceiași zi expertiza complexă suplimentară (tehnico-criminalistică a documentelor

și grafoscopică).

A afirmat că, prin rapoartele de expertiză nr. 4953 din 24 iunie 2015 și

nr.9408/9409 din 26 octombrie 2015 nu au fost constatate semne de falsificare a

diplomei seria ABБ nr. 0579547, eliberată pe numele său la 10 iulie 2002 în

Federația Rusă.

A declarat că, deși prin rapoartele de expertiză nominalizate nu au fost

constatate semne de falsificare a diplomei, cît și în lipsa unei necesități procesuale

legale și evidente, prin ordonanța organului de urmărire penală al SUP a IP Rîșcani

din 29 octombrie 2015 a fost recunoscut în calitate de bănuit în baza art. 361

alin.(2) lit. c) din Codul penal și audiat în calitate de bănuit în comiterea

infracțiunii nominalizate.

A mai declarat că, tot la 29 octombrie 2016, prin ordonanța organului de

urmărire penală, i-a fost aplicată în calitate de măsură procesuală de constrîngere -

obligația de a se prezenta la organul de urmărire penală sau instanță, fără temei

legal, deoarece s-a prezentat mereu la solicitarea organului de urmărire penală, cu

2

atât mai mult că, în acea perioadă se prezenta săptămânal și solicita de a nu fi

tergiversată urmărirea penală, de a adopta o decizie legală și de a-i elibera diploma

pentru a se angaja la serviciu, după eliberarea nelegitimă din funcția deținută de

vice-director al IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”.

A atenționat că, la 30 octombrie 2015, ofițerul de urmărire penală al IP

Rîșcani a adresat procurorului din Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău

raportul cu propunere de a-l scoate de sub urmărire penală și clasare a procesului

penal în cauza penală nr. 2014028174.

A susținut că, a fost recunoscut ilegal în calitate de bănuit în comiterea

infracțiunii enunțate, ilegal a fost audiat în această calitate și ilegal i-a fost aplicată

măsura de constrîngere.

A menționat că, prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Rîșcani,

mun. Chișinău din 02 noiembrie 2015 a fost dispusă scoaterea integrală a sa de sub

urmărire penală pe cauza nr. 2014028174, pe motiv că nu există faptul infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal și a fost clasat procesul penal.

Consideră că, prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale

procuraturii, urmare a denunțurilor calomnioase, i-a fost cauzat atît prejudiciu

material, cît și moral.

În acest sens, a invocat că, la etapa urmăririi penale a încheiat cu avocatul

Roman Aronov contractul de asistență juridică nr. 12 din 20 aprilie 2015 pentru a-i

apăra interesele, achitându-i pentru serviciile prestate suma de 3000 de lei,

prejudiciu material ce urmează a fi compensat din bugetul de stat.

A mai invocat că, prin începerea urmăririi penale, recunoașterea în calitate

de bănuit, audierea în această calitate în baza art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul

penal și aplicarea măsurii procesuale de constrîngere i-au fost cauzate suferințe

fizice și psihice, manifestate prin sentimente de frică și anxietate, i-a fost

prejudiciată reputația, deoarece conducerea spitalului și Direcției Sănătății au făcut

publică situația respectivă, ajungând subiect de discuții și în alte instituții medicale

din mun. Chișinău, precum și i-a fost afectată în mod direct viața privată prin

pierderea timpului de muncă și a timpului liber, fiind nevoit să se deplaseze de

nenumărate ori din or. Bender, unde se afla în acea perioadă, suportând cheltuieli

de transport.

Solicită încasarea din contul Ministerului Justiției a sumei de 3000 de lei, cu

titlu de prejudiciu material, a sumei de 50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii și a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat cerințele,

solicitând încasarea din contul Ministerului Justiției prin intermediul Ministerului

Finanțelor a sumei de 3000 de lei, cu titlu de prejudiciu material, care constă din

cheltuieli de asistență juridică suportate în cadrul urmăririi penale, a sumei de 5000

de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii și a cheltuielilor de asistență juridică suportate

în prezenta cauză în mărime de 2000 de lei, precum și obligarea procurorului din

Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris, oficial, scuze pentru

acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 februarie 2017 a

fost admisă parțial acțiunea și au fost încasate de la bugetul de stat în beneficiul lui

3

Vladislav Savin cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei. În rest

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de către Vladislav Savin, a fost admis apelul declarat de către

Ministerul Justiției și a fost modificată hotărârea primei instanțe în partea admiterii

cerinței de încasare a cheltuielilor de asistență juridică, prin micșorarea sumei în

mărime de 5000 de lei până la suma de 3000 de lei. În rest hotărârea primei

instanțe a fost menținută.

La 22 ianuarie 2018, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe în partea admiterii parțiale a acțiunii și emiterea în

această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului indică faptul că, nu este de acord cu decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe în partea admiterii cerinței de încasare a

cheltuielilor de asistență juridică, deoarece a fost interpretată în mod eronat legea și

au fost apreciate arbitrar probele.

Menționează că, conform Recomandării Curții Supreme de Justiție nr. 23

privind unele aspecte ale încasării cheltuielilor de asistență juridică și

Recomandării Consiliului Uniunii Avocaților privind cuantumul onorariilor

avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență

juridică, aprobată prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012, precum practicii Curții

Europene a Drepturilor Omului, la aprecierea cheltuielilor de asistență juridică

urmează a fi constatat faptul dacă acestea au fost necesare, realmente angajate și

rezonabile în cuantum.

Susține că, reieșind din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8

din 24 decembrie 2012 cu privire la examinarea litigiilor privind repararea

prejudiciului material și moral cauzat persoanelor deținute prin violarea art. 3, 5 și

8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, reclamantul urmează să justifice cheltuielile de asistență juridică

solicite prin dări de seamă ale avocatului cu privire la asistența juridică prestată,

precum și să justifice onorariul global sau per oră perceput de către avocat În cazul

nejustificării cheltuielilor de asistență juridică, judecătorul poate respinge această

pretenție integral sau în parte.

Afirmă că, aceleași dispoziții sunt cuprinse șii în pct. 16 din Recomandarea

ConsConsideră că, în speță, cerința cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 3000 de lei este neîntemeiată.

La 02 martie 2018, Vladislav Savin și reprezentantul acestuia, avocatul

Valentin Găină au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului indică faptul că, nu sunt de acord cu decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece la emiterea acestora, au fost apreciate

eronat probele, au fost constatate eronat circumstanțele de fapt ale cauzei și au fost

aplicate eronat normele de drept material, iar concluziile instanțelor de judecată

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că, Vladislav Savin s-a

aflat sub urmărire penală doar în perioada 29 octombrie - 02 noiembrie 2015,

deoarece conform ordonanței privind pornirea urmăririi penale din 20 decembrie

4

2014, cauza penală nr. 2014028174 nu a fost pornită în privința lui Vladislav

Savin, astfel, pană la data recunoașterii acestuia în calitate de bănuit în cauza

penală, nu avea vreo calitate în dosarul penal.

În acest sens, invocă că, urmare a dispunerii începerii urmăririi penale, chiar

și în situația în care nu a fost pornită în privința recurentului, acesta a fost citat de

organul de urmărire penală de mai multe ori pentru explicații, audieri și de a

prezenta probe.

Susțin că, la soluționarea cauzei, instanțele de judecată nu au luat în

considerație faptul că procesul penal nu a fost complicat, însă a durat 11 luni,

astfel, fiind încălcat termenul rezonabil de efectuare a acțiunilor procesuale în

cadrul urmăririi penale, prevăzut de art. 20 CPP. Respectarea termenului rezonabil

la urmărirea penală este asigurată de către procuror, însă, acesta s-a limitat doar la

prelungirea neîntemeiată a urmăririi penale, fară a da indicații obligatorii ofițerului

de urmărire penală.

Afirmă că, nu sunt de acord cu concluzia instanțelor privitor la faptul că,

recurentul nu a prezentat probe, ce ar confirma suportarea suferințelor fizice sau

psihice, deoarece, anume, prin pornirea procesului penal, recurentului i-au fost

cauzate urmări și efecte negative care i-au afectat viața personală, familială,

activitatea și autoritatea profesională, i-a fost afectată în mod direct viața privată

prin pierderea timpului, a suportat cheltuieli pentru deplasări și asistență juridică,

ceea ce i-a provocat stări de stres și suferințe psihice.

Relevă că, pornirea urmăririi penale pe faptul deținerii unei diplome ce nu

corespunde exigențelor a avut rezonanță în societate, iar ca urmare recurentul a fost

eliberat din funcția de vicedirector al spitalului, mai mult, conducerea spitalului și

Direcția Sănătății au făcut publică informația cu privire la pornirea urmăririi penale

în privința acestuia, fiind obiect de discuții în alte spitale, însă avînd în vedere

faptul că, aceasta a fost făcută în formă verbal, dar nu a fost difuzată în mass-media

sunt în imposibilitate de a prezenta probe în acest sens.

Declară că, la 10 noiembrie 2014, din motiv că recurentul ar deține diplomă

ce nu corespunde exigențelor și refuză să demisioneze din funcția deținută, a fost

agresat și maltratat de către Ștefan Sinigur, administrator-jurist al Direcției

sănătății a Consiliului municipal Chișinău, instituție ierarhic superioară spitalului,

care prin comportamentul său huliganic i-a cauzat intenționat vătămarea medie a

integrității corporale și sănătății, fiindu-i rupte degetele la mâini, fapt confirmat

prin certificatele de boală și expertizele medico-legale efectuate în cadrul urmăririi

penale pe cauza penală nr. 2014022889, pornită în temeiul art. 152 alin. (l) și 287

alin. (l) din Codul penal, în cadrul căreia a fost recunoscut parte vătămată.

Invocă că, prin recunoașterea ilegală în calitate de bănuit, audierii în calitate

de bănuit în baza art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal, aplicării măsurii

procesuale de constrângere, ridicării diplomei de studii în orginal și încălcării

termenului rezonabil de efectuare a urmăririi penale, recurentului i-au fost cauzate

atît prejudicii materiale, cît și morale, a trăit sentimente de frică, căci orice acțiune

întreprinsă de el nu se solda cu succes. Mai mult ca atît, a fost recunoscut în

calitate de bănuit după ce colegii săi au confirmat că au studiat împreună și prin

rapoartele de expertiză s-a constatat că diploma eliberată pe numele său

corespunde exigenților prevăzute de lege, fapte care i-au cauzat stare de stres,

discomfort, umilință, deoarece, deși, nu a comis vreo infracțiune a fost tratat ca un

5

infractor, a fost citat de mai multe ori la poliție, procuratură, a fost discreditat în

fața rudelor, vecinilor și a colegilor de serviciu.

Prin urmare, susțin că prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală

și ale procuraturii pe perioada începerii procesului penal pînă la scoaterea de sub

urmărire penală, cît și pînă în prezent recurentului i-au fost cauzate suferințe

psihice și fizice, deoarece deși există o decizie definitivă și executorie privitor la

ilegalitatea eliberării din funcția deținută anterior și eliberarea unui nou carnet de

muncă, pînă la moment aceasta nu a fost executată, fiind în imposibilitate de a se

angaja în cîmpul muncii.

În acest context și cu referire la prevederile art. 3 alin. (1) lit.c) și alin. (2) și

6 ale Legi nr. 1545-XII1 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, ale art. 1398 alin. (1) din Codul civil și

din motiv că a fost scos de sub urmărire penală, consideră că este în drept să

pretindă la repararea prejudiciul moral cauzat.

Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că, scuzele oficiale ar

putea fi aduse doar în cazul plasării în mass-media a informațiilor referitoare la

dosarul penal nominalizat sau informațiile despre acesta și recunoașterea calității

de bănuit al recurentului ar fi fost făcută în alt mod publică de către autoritățile

responsabile ale statului, deoarece reieșind din prevederile art. 12 alin. (l)-(4) al

Legii enunțate, procurorul prezintă scuzele oficiale, în formă scrisă, victimei

acțiunilor ilicite sau rudelor apropiate ale acesteia. Or, conform normei citate,

scuzele oficiale se aduc în cazul scoaterii integrale a persoanei de sub urmărire

penală și doar în cazul când acestea au fost difuzate, la solicitarea victimei, scuzele

oficiale se difuzează prin aceleași mijloace de informare în masă prin care a fost

difuzată informația despre învinuirea persoanei.

Afirmă că, recurentul este în drept să pretindă la prezentarea de către

procuror a scuzelor oficiale, în formă scrisă, în termen de 15 zile de la data

devenirii irevocabile a hotărârii judecătorești, deoarece a fost constatată ilegalitatea

recunoașterii în calitate de bănuit și a fost dispusă scoaterea integrală de sub

urmărire penală.

Califică ca eronată concluzia instanței de apel de a micșora cheltuielile de

asistență juridică de la 3000 de lei până la 1000 de lei suportate în cadrul urmăririi

penale, deoarece pentru serviciile prestate de către avocatul Roman Aronov,

recurentul a achitat suma de 3000 de lei, fapt ce se confirmă prin bonurile de plată

seria WL nr. 690594 din 23 aprilie 2015 și seria YL nr. 065461 din 07 iulie 2015.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 28 martie 2018 a considerat recursurile admisibile

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Prin referința depusă la 04 aprilie 2018 reprezentantul Procuraturii Generale,

Iuri Lealin a solicitat admiterea recursului declarat de către Ministerul Justiției și

respingerea recursului declarat de către Vladislav Savin și reprezentantul acestuia,

avocatul Valentin Găină.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Ministerul Justiției neîntemeiat și care urmează a fi respins, iar recursul

6

declarat de către Vladislav Savin și reprezentantul acestuia, avocatul Valentin

Găină întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

admiterea parțială a acțiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Conform art. 3 din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, este reparabil prejudiciul

material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: reținerii ilegale,

aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu

părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală; condamnării

ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în

folosul comunității; efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei

penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau

suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură

care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; supunerii ilegale la arest

contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii

contravenționale de către instanța de judecată; efectuării măsurilor speciale de

investigații cu încălcarea prevederilor legislației; ridicării ilegale a documentelor

contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării

conturilor bancare. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa

persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din

procuratură și din instanțele judecătorești.

Conform art. 6 lit. b) din Legea enunțată, dreptul la repararea prejudiciului,

în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de

sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin ordonanța procurorului în

Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău din 20 decembrie 2014 a fost dispusă

începerea urmăririi penale conform elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal, fiind inițiată cauza penală

nr.2014028174, în baza sesizării șefului Direcției sănătății a Consiliului municipal

Chișinău, în care a fost indicat că, din anul 2005 pînă în present, vice-directorul pe

logistică a IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”, Vladislav Savin deține

și folosește diploma seria ABБ nr. 0579547 din 10 iulie 2002, eliberată în

Federația Rusă, care nu corespunde echivalenței studiilor superioare și nu a fost

legalizată de către Ministerul Justiției din Federația Rusă.

Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală al SUP a IP Rîșcani,

mun.Chișinău din 06 iunie 2016 a fost dispusă efectuarea expertizei tehnico-

criminalistice a documentului de către experții din cadrul Centrului tehnic-

criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției, iar prin

ordonanța ofițerului de urmărire penală al SUP a IP Rîșcani, mun. Chișinău din 30

iulie 2016 a fost dispusă efectuarea expertizei compexe suplimentare (tehnico-

criminalistică a documentelor și grafoscopică) de către experții din cadrul

Centrului tehnic-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al

Poliției.

7

Prin rapoartele de expertiză nr. 4953 din 24 iunie 2015 și nr. 9408/9409 din

26 octombrie 2015, întocmite de către Centrul tehnic-criminalistic și expertize

judiciare al Inspectoratului General al Poliției nu au fost constatate semne de

falsificare a diplomei seria ABБ nr. 0579547, eliberată pe numele lui Vladislav

Savin la 10 iulie 2002 în Federația Rusă.

De asemenea, s-a constatat că, prin ordonanța organului de urmărire penală

reprezentat de către ofițerul superior de urmărire penală al SUP a IP Rîșcani din 29

octombrie 2015 Vladislav Savin a fost recunoscut în calitate de bănuit în baza

art.361 alin. (2) lit. c) din Codul penal și audiat în calitate de bănuit în comiterea

infracțiunii nominalizate.

Tot la 29 octombrie 2016, prin ordonanța organului de urmărire penală

reprezentat de ofițerul de urmărire penală al Secției urmărire penală a

Inspectoratului de poliție Rîșcani, mun. Chișinău, a fost aplicată față de Vladislav

Savin în calitate de măsură procesuală de constrîngere - obligația de a se prezenta

la organul de urmărire penală sau instanță.

Ulterior, la 30 octombrie 2015, organul de urmărire penală reprezentat de

ofițerul de urmărire penală al IP Rîșcani a adresat procurorului din Procuratura

sect. Rîșcani, mun. Chișinău raportul cu propunere de scoatere a lui Vladislav

Savin de sub urmărirea penală și clasare a procesului penal în cauza penală

nr.2014028174.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău din

02 noiembrie 2015 a fost dispusă scoaterea integrală a lui Vladislav Savin de sub

urmărire penală pe cauza penală nr. 2014028174, pe motiv că nu există faptul

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c) din Codul penal și a fost clasat

procesul penal.

Înaintînd prezenta cerere de chemare în judecată, Vladislav Savin a solicitat

încasarea din contul Ministerului Justiției prin intermediul Ministerului Finanțelor

a sumei de 3000 de lei, cu titlu de prejudiciu material, care constă din cheltuieli de

asistență juridică suportate în cadrul urmăririi penale, a sumei de 5000 de lei, cu

titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire

penală și ale procuraturii și a cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta

cauză în mărime de 2000 de lei, precum și obligarea procurorului din Procuratura

sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris, oficial, scuze pentru acțiunile

ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, încasând de la bugetul de stat în beneficiul

lui Vladislav Savin cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, în

rest respingând acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de

către Vladislav Savin și Ministerul Justiției, a ajuns la concluzia netemeiniciei

apelului declarat de către Vladislav Savin și temeiniciei apelului declarat de către

Ministerul Justiției, modificând hotărârea primei instanțe în partea admiterii

cerinței de încasare a cheltuielilor de asistență juridică, prin micșorarea sumei în

mărime de 5000 de lei până la suma de 3000 de lei. În rest hotărârea primei

instanțe a fost menținută.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

8

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,

soluțiile date de către instanțele judecătorești sunt greșite.

Conform art. 7 lit. e) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, în cazurile menționate la art. 3, persoanei fizice sau

juridice i se compensează sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistența

juridică.

Din materialele dosarului rezultă că, în baza contractului de asistență

juridică nr. 12 din 20 aprilie 2015, avocatul Roman Aronov a acordat servicii

juridice lui Vladislav Savin pe cauza penală nr. 2014028174, pentru care ultimul a

achitat suma de 3000 de lei, fapt confirmat prin bonurile de plată nr. 690594 din 23

aprilie 2015 și nr. 065461 din 07 iulie 2015 (f. d. 50-53). Aceste cheltuieli au fost

reale, necesare și cu un cuantum rezonabil, care corespund prevederilor art. 96

CPC.

Ținând cont de aceste circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

încasa din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin cheltuielile de asistență

juridică suportate în cauza penală în sumă de 3000 de lei, iar argumentele invocate

de către recurentul-pârât în acest sens nu pot fi reținute ca întemeiate.

Art. 6 lit. b) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești prevede expres că, dreptul la repararea prejudiciului apare în cazul

scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri

de reabilitare.

Iar art. 10 din această Lege stipulează că, dreptul persoanei fizice la

repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege

apare în cazurile specificate la art. 6.

Astfel, Legea nominalizată reglementează nu doar dreptul persoanei la

repararea prejudiciului moral în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire

penală, dar și dreptul de a cere compensații pentru reabilitare în urma pornirii

urmăririi penale și ulterior scoaterii de sub urmărire penală, nefiind constatată

întrunirea elementelor infracțiunii.

În acest sens, se rețin și prevederile art. 64 alin. (2) pct. 23) din Codul de

procedură penală, conform cărora bănuitul are dreptul să fie reabilitat în cazul în

care bănuiala nu a fost confirmată.

Conform art. 11 alin. (1) din Legea enunțată, mărimea compensației pentru

repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată în modul

prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se determină luîndu-

se în considerare gravitatea infracțiunii de a cărei săvîrșire a fost învinuită persoana

respectivă; caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea

penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată; rezonanța pe care a

avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale,

precum și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată; natura dreptului

personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferințele fizice,

caracterul și gradul suferințelor psihice; măsura în care compensația bănească

poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate; durata aflării nelegitime a

persoanei în detenție.

9

Or, conform art. 1423 din Codul civil, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul

și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul

de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii,

și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei

vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază

instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Actele cauzei denotă faptul că, la 20 decembrie 2014, a fost începută

urmărirea penală și în cadrul acesteia, recurentul-reclamant, Vladislav Savin a fost

recunoscut și audiat în calitate de bănuit.

De asemenea, actele cauzei denotă faptul că, la 29 octombrie 2016,

recurentului-reclamant i-a fost aplicată în calitate de măsură procesuală de

constrângere - obligația de a se prezenta la organul de urmărire penală sau instanță.

În speță, se reține că, prin ridicarea diplomei de studii în orginal,

recunoașterea în calitate de bănuit, audierea în calitate de bănuit și aplicarea

măsurii procesuale de constrângere, recurentului-reclamant Vladislav Savin i-au

fost cauzate suferințe fizice și psihice, care s-au exprimat prin jignire, rușine și

stare de discomfort.

Mai mult ca atît, Vladislav Savin, activând în funcția de vice-director al

IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime”, i-a fost lezată reputația

profesională.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, avînd în vedere principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și

retrăirile suportate de către recurentul-reclamant, consideră necesar de a încasa din

bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin suma de 5000 de lei, în

vederea reparării prejudiciului moral, sumă care poate fi considerată ca o

compensare ce ar aduce satisfacție persoanei vătămate, la caz recurentului-

reclamant.

Din materialele dosarului rezultă că, Vladislav Savin a achitat avocatului

Valentin Găină pentru acordarea asistenței juridice în prezenta cauză suma de 2000

de lei, fapt confirmat prin bonul de plată nr. 598220 din 25 ianuarie 2017 (f. d. 85).

În conformitate cu art. 96 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă

partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile.

Ținînd cont de prevederile legale enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

încasa din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 2000 de lei, care sunt reale, necesare și în cuantum rezonabil.

În ceea ce privește pretenția recurentului-reclamant cu privire la obligarea

procurorului din Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris,

oficial, scuze pentru acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale

procuraturii, se reține că, conform art. 12 alni. (1) din Legea privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

10

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, procurorul care a condus sau

a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în

numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale.

Totodată, se mai reține că, poate să revendice ori să respecte apărarea unui

drept al reclamantului doar persoana care este parte la proces, iar partea împotriva

căreia a fost înaintată acțiunea este pârât.

Prin urmare, Vladislav Savin nu este în drept să solicite obligarea

procurorului din Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris,

oficial, scuze pentru acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale

procuraturii, deoarece Procuratura RM are calitatea de intervenient accesoriu, pârât

în prezenta cauză fiind Ministerul Justiției.

În contextual celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

pretenția recurentului-reclamant cu privire la obligarea procurorului din

Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău de a prezinta în scris, oficial, scuze pentru

acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge recursul declarat de către Ministerul Justiției, de a admite recursul

declarat de către Vladislav Savin și reprezentantul acestuia, avocatul Valentin

Găină, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de

a emite o nouă hotărâre, prin care acțiunea lui Vladislav Savin împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală și ale procuraturii și obligarea prezentării scuzelor oficiale de

admis parțial, cu încasarea din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul

Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin

a sumei de 3000 de lei, cu titlu de prejudiciu material, care constă din cheltuieli de

asistență juridică suportate în cauza penală, a sumei de 5000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și a sumei de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică, iar în rest de respins acțiunea.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Ministerul Justiției.

Se admite recursul declarat de către Vladislav Savin și reprezentantul

acestuia, avocatul Valentin Găină.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 și

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 februarie 2017 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladislav Savin împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală și ale procuraturii și obligarea prezentării scuzelor oficiale și se

emite o nouă hotărâre, prin care:

Se admite parțial acțiunea lui Vladislav Savin împotriva Ministerului

Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea

11

prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală și ale procuraturii și obligarea prezentării scuzelor oficiale.

Se încasează din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor,

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin suma de

3000 (trei mii) de lei, cu titlu de prejudiciu material, care constă din cheltuieli de

asistență juridică suportate în cauza penală și suma de 5000 (cinci mii) de lei, cu

titlu de prejudiciu moral.

Se încasează din bugetul de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor,

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Vladislav Savin suma de

2000 (două mii) de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest acțiunea a fost respinsă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iuliana Oprea

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

12