2ra-662/18 — cu privire la revocarea prin ingratitudine a contractului de donație

prima instanță: Gh. Burdujan dosarul nr. 2ra-662/18

instanța de apel: L. Bulgac, D. Manole, Gr. Dașchevici

ÎNCHEIERE

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ludmila

Prohnițchi, reprezentată de avocatul Teodor Cașu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Prohnițchi împotriva

lui Tudor Prohnițchi cu privire la revocarea prin ingratitudine a contractului de donație

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de către Tudor Prohnițchi, reprezentat de avocatul Harlampi

Cîrboba, casată integral hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 29 iunie 2016 și emisă

o nouă hotărâre de respingere a acțiunii

constată:

La 26 februarie 2016, Ludmila Prohnițchi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Tudor Prohnițchi cu privire la revocarea prin ingratitudine a contractului

de donație.

În motivarea acțiunii a invocat că a încheiat căsătoria cu Tudor Prohnițchi la 14

noiembrie 1999, care a fost înregistrată de către Primăria satului Sadaclia r-nul

Basarabeasca cu nr. 31, iar din căsătorie s-au născut copiii XXXXX și XXXXX.

Menționează că la 26 decembrie 2001, a devenit proprietara casei de locuit și a

anexelor cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX și a terenului aferent cu

numărul cadastral XXXXX din satul XXXXX str. XXXXX r-nul XXXXX, iar la

5 noiembrie 2007 a donat bunurile imobile indicate soțului ei Tudor Prohnițchi.

Susține că după încheierea contratului de donație, Tudor Prohnițchi a început să

o șantajeze, iar în anul 2012 acesta din proprie inițiativă a depus cerere de chemare în

judecată la Judecătoria Basarabeasca pentru a desface căsătoria cu ea și a o lăsa fără

locuință și fără niciun drept asupra casei donate.

1

Indică că ulterior divorțului, la inițiativa ei de a contacta copiii și de a veni la

fosta sa casă, dânsa era agresată de către Tudor Prohnițchi atât fizic și moral, prin

îmbrânciri și înjurături în fața copiilor, iar respectivele acțiuni din partea lui Tudor

Prohnițchi s-au răsfrîns negativ asupra relației ei cu copiii.

Notează că la 20 decembrie 2015, a avut loc un conflict în procesul căruia Tudor

Prohnițchi a comis acțiuni de injurie în adresa ei, fiind pornit un proces contravențional

în privința lui Tudor Prohnițchi în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional și

sancționat contravențional.

Subliniază că relațiile dintre donator și donatar au depășit limita moralității dar și

limita prevederilor legislației în vigoare.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 827, 835 Cod civil, art. 5, 38,

40, 81, 119, 138, 166-167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, revocarea donației pentru ingratitudine și restituirea

bunului donat în baza contractului de donație.

Prin hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 29 iunie 2016, acțiunea a fost

admisă.

A fost revocat pentru ingratitudine contractul de donație nr. 3095 autentificat

notarial la 5 noiembrie 2007, încheiat între Ludmila Prohnițchi și Tudor Prohnițchi prin

care au fost donate bunurile imobile casa de locuit și anexele cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX și lotul de teren aferent cu nr. cadastral XXXXX.

A fost obligat Tudor Prohnițchi să restituie Ludmilei Prohnițchi bunurile imobile

donate în baza contractului de donație nr. 3095, autentificat notarial la 5 noiembrie

2007.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, a fost admis apelul

declarat de către Tudor Prohnițchi, reprezentat de avocatul Harlampi Cîrboba, casată

integral hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 29 iunie 2016 și emisă o nouă hotărâre

prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 12 februarie 2018, Ludmila Prohnițchi, reprezentată de avocatul Teodor Cașu

a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.

Obiectează că instanța de apel a interpretat eronat legea materială, a neglijat

mijloacele probatorii pertinente cauzei, a administrat selectiv și a apreciat arbitrar

mijloacele probatorii.

Subliniază că însuși instanța de apel prin afirmația manifestată prin acțiuni de

injurie, confirmă faptul că Tudor Prohnițchi a comis o acțiune imorală injuria, care în

accepțiunea prevederilor art. 835 alin. (1) Cod civil, prezintă o ingratitudine gravă, însă

aceasta contesă mijlocul probator sub forma înregistrării audio.

Relevă că circumstanțele demonstrate prin înregistrarea audio contestată de către

instanța de apel, se demonstrează și prin alte 2 mijloace probatorii prezentate în cadrul

primei instanțe și anume procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03169637

2

din 28 decembrie 2015 prin care Tudor Prohnițchi a fost sancționat anume pentru fapta

de injurie, constatată de către agentul constatator din materialele acumulate în cadrul

procesului contravențional, cât și declarațiile lui Tudor Prohnicțhi și a avocatului lui

prin care au recunoscut fapta de injurie, fapt constatat și înregistrat audio în ședința

primei instanțe.

Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că înregistrarea audio cu

privire la conflictul apărut la 20 decembrie 2015, a fost ascunsă și nu a fost efectuată

într-un loc public, motiv pentru care efectuarea acesteia putea fi realizată doar în

conformitate cu dispozițiile legislației procesual penale, adică cu autorizația

judecătorului de instrucție, motiv pentru care această ingratitudine nu poate fi admisă în

calitate de probă în prezenta speță, cu atât mai mult cu cât intimata nu a indicat persoana

care a efectuat înregistrarea, timpul și condițiile înregistrării.

Obiectează că conform prevederilor Codului de procedură penală este prevăzută

procedura de înregistrare efectuată într-o cauză penală sau în legătură cu o cauză penală

unde sunt subiecți speciali.

Examinând argumentele recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul declarat de către Ludmila Prohnițchi, reprezentată de

avocatul Teodor Cașu ca inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.

434 CPC.

Conform art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că recursul declarat de către Ludmila Prohnițchi,

reprezentată de avocatul Teodor Cașu urmează a fi considerat inadmisibil din motiv că

este depus cu omiterea termenului de declarare.

Astfel, după cum denotă actele cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău contestată

cu recurs de către Ludmila Prohnițchi, reprezentată de avocatul Teodor Cașu, prin care a

fost admis apelul declarat de către Tudor Prohnițchi, reprezentat de avocatul Harlampi

Cîrboba, casată integral hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 29 iunie 2016 și emisă

o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, a fost emisă și

pronunțată la 19 ianuarie 2017, în prezența reprezentantului Ludmilei Prohnițchi,

avocatului Teodor Cașu, fapt ce se oglindește direct din procesul-verbal al ședinței

instanței de apel din 19 ianuarie 2017 (f. d. 104-107).

Tot din materialele cauzei rezultă că copia deciziei motivate a instanței de apel a

fost expediată în adresa părților, inclusiv și a recurentei, la 10 mai 2017, fapt confirmat

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 113).

Cu toate acestea, recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

19 ianuarie 2017, a fost depus de către Ludmila Prohnițchi, reprezentată de avocatul

3

Teodor Cașu numai la 12 februarie 2018, adică peste un termen de 12 luni 23 zile, prin

urmare cu omiterea excesivă a termenului de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC.

Pe cale de consecință se va menționa că potrivit alin. (2) art. 434 CPC, termenul

de 2 luni de declarare a recursului, este unul de decădere și nu poate fi restabilit, acesta

urmând a fi respectat întocmai de către recurenta Ludmila Prohnițchi.

Față de cele relevate, nu pot fi luate în considerație argumentele recurentei

Ludmilei Prohnițchi precum că la 28 decembrie 2017 s-a adresat la Judecătoria Cimișlia

sediul Basarabeasca, iar la 25 ianuarie 2018 a primit decizia motivată a Curții de Apel

Chișinău din 19 ianuarie 2017.

Or, în acest aspect se va nota că, Ludmila Prohnițchi, fiind cea interesată în

soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și

proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă, ignorat de ultima, ce a generat

omiterea termenului de declarare a recursului.

Mai mult că la caz au relevanță și prevederile art. 75 alin. (4) CPC, care expres

stipulează că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor

sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost

efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

La acest segment se va reitera că o astfel de soluție este compatibilă și cu

respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată,

chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica

rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești

emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor

juridice.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din 3 aprilie 2008,

definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță nu era vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei

căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare

de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o

soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod

similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurenta a depus

cererea de recurs cu omiterea evidentă a termenului de declarare a recursului, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) CPC, recursul declarat de către Ludmila

Prohnițchi, reprezentată de avocatul Teodor Cașu urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. b), art. 440

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

4

dispune:

Recursul declarat de către Ludmila Prohnițchi, reprezentată de avocatul Teodor

Cașu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

5