2r-102/18 — cu privire la revocarea parțială a contractului de donație cu drept de abitație viageră și restituirea bunului donat

prima instanță: N. Iordachi dosarul nr. 2r-102/18 instanța de apel: M. Guzun, I. Țurcan, Iu. Cotruță DECIZIE 7 februarie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Nina Vascan examinând recursul declarat de Ion Buzatu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Buzatu împotriva Ludmilei Ciobanu cu privire la revocarea parțială a contractului de donație cu drept de abitație viageră și restituirea bunului donat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, prin care a fost restituită cererea de apel declarată de Ion Buzatu ca fiind depusă tardiv constată: La 6 septembrie 2016, Ion Buzatu, reprezentat de avocatul Vitalie Serbușco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Ciobanu cu privire la revocarea parțială a contractului de donație și restituirea bunului donat.

În motivarea acțiunii a invocat că la 2 octombrie 2015 a încheiat contract de donație cu drept de abitație viageră cu fiica sa Ludmila Ciobanu, prin care i-a donat ultimei ½ cotă-parte din imobilul care-i aparține cu drept de proprietate. Menționează că contractul respectiv a fost încheiat fără să-i fie adus la cunoștință dreptul de abitație viageră, cu ce el este categoric împotrivă. Susține că a încheiat contractul de donație cu scopul că va avea un sprijin garantat la bătrânețe din partea fiicei sale, însă peste puțin timp după încheierea contractului relațiile lui cu fiica s-au înrăutățit, astfel încât, dânsa nu discută cu el, nu vine în ospeție și nu-l ajută cu nimic. Mai mult, îl amenință că o să vândă imobilul și el va rămâne în drum.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 835 Cod civil, art. 5, 7, 38, 166 și 167 CPC. Solicită admiterea acțiunii, revocarea parțială a contractului de donație cu drept de abitație viageră din 2 octombrie 2015 încheiat între el și Ludmila Ciobanu, înregistrat de notarul Aliona Teleucă sub nr. 1037 și restituirea bunului donat. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 24 martie 2017, acțiunea a fost respinsă. La 25 aprilie 2017, Ion Buzatu și reprezentantul acestuia, avocatul Vitalie Serbușco au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei 1 Chișinău sediul Ciocana din 24 martie 2017, prin care solicită admiterea apelului și casarea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, a fost restituit apelul declarat de Ion Buzatu, ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen. La 22 decembrie 2017, Ion Buzatu a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat că consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că a depășit termenul de depunere a apelului, deoarece a 30 zi de termen, era o zi nelucrătoare, astfel, ultima zi de depunere a apelului este 25 aprilie 2017, respectiv el s-a încadrat în termenul legal.

Explică că nu a solicitat repunerea în termen, deoarece nu a încălcat termenul de depunere a cererii de apel. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele cauzei urmează că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părților la 30 noiembrie 2017, fapt ce se atestă prin scrisoare (f. d. 72), însă careva date despre recepționarea acesteia de către recurent lipsesc. Astfel, dat fiind faptul că la materialele dosarului lipsesc careva probe care ar confirma recepționarea copiei încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Buzatu la 22 decembrie 2017, este depus în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa încheierea instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Din materialele cauzei se constată că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 24 martie 2017 a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui Ion Buzatu. Nefiind de acord cu hotărârea emisă, la 25 aprilie 2017, Ion Buzatu și reprezentantul acestuia, avocatul Vitalie Serbușco au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 24 martie 2017, prin care solicită admiterea apelului și casarea hotărârii primei instanțe. Este cert și faptul că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, a fost restituită cererea de apel declarată de Ion Buzatu, ca fiind depus tardiv. 2 În conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Potrivit art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu prevederile art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui. Potrivit dispozițiilor art. 112 alin. (2) și (3) CPC, dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

Analizând circumstanțele speței în raport cu normele legale ce o guvernează, instanța de recurs reține că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana a fost pronunțat la 24 martie 2017, astfel termenul de 30 de zile, în care părțile au fost în drept să declare apel, a început să curgă la 25 martie 2017 și a expirat la 23 aprilie 2017. În același timp se constată că ziua de 23 aprilie 2017 a fost zi de duminică, iar 24 aprilie 2017 - ziua de luni la o săptămână după Paște (Paștele Blajinilor), care, conform art. 111 alin. (1) lit. e) Codul muncii, este zi de sărbătoare nelucrătoare.

Drept urmare, având în susținere prevederile art. art. 112 alin. (2) CPC, termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 24 martie 2017, a expirat în următoarea zi lucrătoare, care este data de 25 aprilie 2017. Astfel fiind, este indubitabil că cererea de apel nemotivată depusă de apelantul Ion Buzatu și reprezentantul acestuia avocatul Vitalie Serbușco la 25 aprilie 2017, este în interiorul termenului legal.

Drept urmare, Curtea de Apel Chișinău în mod greșit a constatat că cererea de apel a fost depusă de către Ion Buzatu peste termenul prevăzut de lege, reținând astfel tardivitatea acestei cu o zi, fapt ce indică la netemeinicia încheierii din 14 noiembrie 2017. Pe cale de consecință, instanța de recurs reiterează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către instanță și termenele – limită pentru introducerea unei acțiuni se numără printre limitările permise ale dreptului de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu restricționeze accesul unei persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează chiar esența dreptului sau când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins.

La fel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de nenumărate ori s-a expus că o interpretare deosebit de strictă a regulilor de procedură de instanțele naționale (formalism excesiv) poate priva reclamanții de dreptul lor de acces la instanță. Distinct de aceste constatări, fiind cert că cererea de apel a fost depusă de către Ion Buzatu și reprezentantul acestuia, avocatul Vitalie Serbușco în termen, se impune admiterea recursului cu casarea încheierii instanței de apel prin care s-a dispus restituirea cererii de apel a lui Ion Buzatu, ca depusă cu omiterea termenului 3 și restituirea pricinii în instanța de apel pentru rejudecare de la faza primirii cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Ion Buzatu.

Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Buzatu împotriva Ludmilei Ciobanu cu privire la revocarea parțială a contractului de donație cu drept de abitație viageră și restituirea bunului donat, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău de la faza primirii cererii de apel. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Nina Vascan 4