2ra-1344/19 — recunoasterea nulitătii contractului de donatie

Dosarul nr. 2ra-1344/19

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) I. Barbacaru

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) Gr. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac

Î N C H E I E R E

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sajina Svetlana,

reprezentată de avocatul Babără Marian,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sajina Svetlana

împotriva lui Sajin Igor și Sajin Alexandr cu privire la revocarea parțială a

contractului de donație și restituirea bunului,

împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Sajina Svetlana și s-a menținut hotărârea din 19 martie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 04 ianuarie 2016, Sajina Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sajin Igor și Sajin Alexandr cu privire la revocarea parțială a

contractului de donație și restituirea bunului.

În motivarea acțiunii, reclamanta Sajina Valentina a menționat că în baza

contractului de donație din 27 ianuarie 2012, împreună cu Sajin Igor, în calitate de

co-proprietari, au donat lui Sajin Alexandr (fiul lui Sajin Igor) apartamentul nr. 172

situat pe bd. Moscova 20, municipiul Chișinău, evaluat la suma de 198 352 de lei.

A invocat Sajina Valentina că contractul de donație este lovit de nulitate,

deoarece a fost indusă în eroare de pârâți la semnarea acestuia, scopul fiind scoaterea

bunului din proprietatea comună în devălmășie, deoarece prin hotărârea din 08

octombrie 2015 a Judecătoriei Belgorod-Dnestrovsc (Ucraina), căsătoria încheiată cu

Sajin Igor a fost desfăcută.

A specificat de asemenea, că Sajin Alexandr nu a primit bunul și nu a intrat în

posesia acestuia.

A solicitat reclamanta Sajina Svetlana, inclusiv prin cererea de completare a

cererii de chemare în judecată, revocarea parțială a contractului de donație din 27

1

ianuarie 2012 încheiat între Sajina Svetlana, Sajin Igor și Sajin Alexandr, în privința

apartamentului nr. 172 situat pe bd. Moscova 20, municipiul Chișinău, și restituirea ½

cotă-parte din bunul donat.

Prin hotărârea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Sajina Svetlana.

La 25 martie 2018, Sajina Svetlana a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și fără plata taxei

de stat (f.d. 127 Vol. I).

Prin încheierea din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Sajina Svetlana și s-a acordat termen până la 24 mai 2018

pentru achitarea taxei de stat în mărime de 4 463 de lei și prezentarea apelului

motivat (f.d. 131-133 Vol. I).

Prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul

declarat de Sajina Svetlana ca nemotivat și netimbrat (f.d. 141-143 Vol. I).

La 16 iulie 2018, Sajina Svetlana a declarat recurs împotriva încheierii din 24

mai 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 147-149 Vol. I).

Prin decizia din 03 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Sajina Svetlana, s-a casat integral încheierea din 24 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, la faza primirii cererii de apel (f.d. 168-171 Vol. I).

Prin încheierea din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a acordat

apelantei Sajina Svetlana termen suplimentar până la data de 22 octombrie 2018

pentru achitarea taxei de stat în mărime de 4 463 de lei și prezentarea apelului

motivat (f.d. 176-178 Vol. I).

La 22 octombrie 2018, Sajina Svetlana a depus cerere de apel motivată

împotriva hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

182-187 Vol. I).

Prin încheierea din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit ca

netimbrat apelul declarat de Sajina Svetlana (f.d.189-191 Vol. I).

La 30 octombrie 2018, Sajina Svetlana a declarat recurs împotriva încheierii din

25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 194-196 Vol. II).

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Sajina Svetlana, s-a casat integral încheierea din 25 octombrie

2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, pentru judecarea apelului în fond (f.d. 205-209 Vol. I).

Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Sajina Svetlana și s-a menținut hotărârea din 19 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că prin cererea de modificare a cerințelor, Sajina Svetlana a solicitat revocarea

contractului de donație.

Astfel instanța de apel a concluzionat că nu sunt careva temeiuri de revocare a

donației, or, înscrisurile prezentate întru confirmarea temeiniciei acțiunii nu confirmă

cu certitudine faptul comiterii de către donatar – Sajin Alexandr a atentatului la viața

donatorului Sajina Svetlana sau a unei rude apropiate acesteia, sau se face vinovat de

2

o altă faptă ilicită față de donator sau o rudă apropiată a acesteia, adică nu a

demonstrat la caz existența unei situații care atestă o ingratitudine gravă.

La 13 mai 2019, Sajina Svetlana, reprezentată de avocatul Babără Marian a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă sau cu oportunitatea trimiterii cauzei spre rejudecare.

Recurenta Sajina Svetlana, în motivarea recursului a menționat că a fost indusă

în eroare de intimați la momentul semnării contractului de donație, scopul ascuns de

aceștia fiind scoaterea bunului din proprietatea comună în devălmășie pentru a nu fi

partajat între soți.

A invocat că după încheierea contractului de donație, atât Sajin Igor, cât și Sajin

Alexandr și-au schimbat comportamentul față de recurentă și au comis infracțiuni în

privința acesteia.

Astfel recurenta a specificat că la caz, se constată prezența unei ingratitudini

grave din partea donatarului – Sajin Alexandr, care se face vinovat de comiterea

infracțiunilor împotriva sa, cauzându-i leziuni corporale, fapt ce denotă că donatarul

se face vinovat de acte de violență și alte acte ilicite, ce atestă o ingratitudine gravă.

La fel, recurenta a invocat că la examinarea cauzei în instanța de fond, nu a fost

stabilit cercul de participanți la proces, iar această eroare nu poate fi corectată în

ordine de apel sau recurs.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 14 martie

2019, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la

materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 13 mai 2019, respectiv se consideră depus în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

4

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Sajina Svetlana,

reprezentată de avocatul Babără Marian, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Sajina Svetlana, reprezentată de

avocatul Babără Marian.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5