2ra-629/18 — cu privire la înlăturarea obstacolelor, demolarea construcțiilor ilegale și repararea prejudiciului moral

2ra-629/18 — cu privire la înlăturarea obstacolelor, demolarea construcțiilor ilegale și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: S. Caitaz dosarul nr. 2ra-629/18

instanța de apel: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă

ÎNCHEIERE

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Sofia

Negru, reprezentată de avocatul Serghei Rusev și Vasile Baran, reprezentat de

avocatul Gheorghe Josu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Sofiei Negru împotriva lui

Vasile Baran cu privire la înlăturarea obstacolelor, demolarea construcției ilegale și

repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2017 prin care a fost

respins apelul declarat de Sofia Negru, prin intermediul avocatului Serghei Rusev și

apelul declarat de Vasile Baran, prin intermediul avocatului Gheorghe Josu și

menținută hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 26 ianuarie 2017, prin

care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 31 decembrie 2014, Sofia Negru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vasile Baran, intervenient accesoriu Primăria or. Cantemir cu privire la

înlăturarea obstacolelor, demolarea construcției ilegale și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a invocat că deține cu drept de proprietate bunul imobil

cu numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX or. XXXXX.

Menționează că în luna mai 2014, vecinul ei, Vasile Baran, proprietarul

bunului imobil din str. XXXXX din or. XXXXX, a început reconstrucția unor anexe

gospodărești.

Evidențiază că în lipsa acordului ei, Vasile Baran a început reconstrucția

neautorizată a casei de locuit, a unei bucătării de vară și a unei anexe gospodărești cu

depășirea limitei admise de lege pentru construcțiile efectuate de la linia de hotar

între vecini.

Susține că a solicitat lui Vasile Baran să înceteze construcțiile ilegale cu

încălcarea dreptului de proprietate și vecinătate, și să efectueze construcțiile

1

menționate cu respectarea distanței prevăzute de lege de la limita de delimitare a

hotarului, pârâtul însă a continuat să construiască anexele.

Relevă că urmare a refuzului pârâtului să înceteze construcțiile ilegale, dânsa

s-a adresat la Inspectoratul de Poliție Cantemir cu mai multe cereri privind luarea

măsurilor legale în stoparea acestor ilegalități, însă organul de poliție nu a întreprins

nicio acțiune în acest sens.

Relatează că în luna iunie 2014, a depus o cerere la Primăria or. Cantemir cu

privire la determinarea hotarului între gospodăria ei și a lui Vasile Baran, la care la

fel nu a primit niciun răspuns.

Ulterior, la 8 octombrie 2014, deoarece pârâtul a refuzat categoric să respecte

prevederile legii la construcția anexelor sale gospodărești, a depus o cerere la

Primăria or. Cantemir și la Inspecția de Stat în Construcții pentru constatarea

încălcărilor efectuate de către Vasile Baran la construcția anexelor gospodărești.

Afirmă că prin certificatul nr. 8 din 12 noiembrie 2014, arhitectul – șef al

r-lui Cantemir a confirmat faptul că Vasile Baran a efectuat construcția unor anexe

gospodărești în lipsa documentației de proiectare și cu încălcarea prevederilor legii.

Declară că faptul reconstrucției neautorizate a anexelor gospodărești de către

Vasile Baran a fost stabilit și prin procesul – verbal nr. AA 0002837 din

3 decembrie 2014 întocmit de inspectorul principal al Inspecției de Stat în Construcții

Teritorială „Sud” Cahul, prin care s-a constatat și faptul că Vasile Baran a săvârșit

contravenția prevăzută la art. 179 Cod contravențional.

Remarcă că după finisarea construcțiilor ilegale, scurgerea apei de pe casa de

locuit, bucătăria de vară și de pe anexele gospodărești au fost direcționate în așa mod

încât după precipitații apa se scurge în grădina ei, prin care îi distruge culturile

agricole și stupurile cu albini.

Actualmente, Vasile Baran a redirecționat scurgerea de pe acoperișul casei de

locuit și a bucătăriei de vară pe teritoriul gospodăriei sale, însă apa de pe acoperișul

anexei gospodărești se scurge în continuare pe teritoriul acesteia.

Susține că intenționează să desfășoare construcția unei anexe gospodărești în

gospodăria ce-i aparține, în acest sens dispunând și de decizia nr. 05/7-XXV din

8 octombrie 2014 a Consiliului orășenesc Cantemir, prin care i s-a permis efectuarea

acestor construcții, însă nu poate începe aceste lucrări, deoarece Vasile Baran îi

încalcă dreptul de proprietate și creează obstacole în vederea exercitării acestui drept.

Menționează că prin acțiunile ilicite ale pârâtului, i-a fost cauzat un prejudiciu

moral în mărime de 5000 lei, caracterizat prin suferințe pe care le-a suportat în

legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților ei.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 29, 46, 55 din Constituția

RM, art. 376 alin. (1), 377, 379 alin. (1), 386, 389 alin. (1), 391 alin. (1), 1422 Cod

civil, art. 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea lui Vasile Baran să înlăture încălcările pe

care le-a admis și obstacolele create în folosirea terenului, demolarea parțială a casei

de locuit, a bucătăriei de vară și anexelor gospodărești construite cu încălcarea

prevederilor legii, obligarea lui Vasile Baran să direcționeze scurgerea apei de pe

construcțiile sale pe teritoriul ce-i aparține, repararea prejudiciului moral în mărime

de 5000 lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 26 ianuarie 2017 a fost

admisă parțial acțiunea înaintată de Sofia Negru, obligat Vasile Baran să organizeze

scurgerea apelor de pe acoperișul construcțiilor sale, amplasate la hotar cu terenul

Sofiei Negru, în exclusivitate pe teritoriul său, în rest, au fost respinse pretențiile ca

neîntemeiate.

A fost încasat de la Vasile Baran în beneficiul Sofiei Negru întru compensarea

cheltuielilor de judecată 3000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2017 a fost respins apelul

declarat de Sofia Negru, prin intermediul avocatului Serghei Rusev și apelul declarat

de Vasile Baran, prin intermediul avocatului Gheorghe Josu și menținută hotărârea

primei instanțe.

La 8 februarie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Sofia Negru,

reprezentată de avocatul Serghei Rusev a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

recurate, în partea ce ține de respingerea pretențiilor Sofiei Negru, cu adoptarea unei

noi hotărâri prin care să fie dispusă înlăturarea de către Vasile Baran a încălcărilor

admise, precum și a obstacolelor create în folosirea terenului, demolarea parțială a

casei de locuit, a bucătăriei de vară și anexelor gospodărești construite cu încălcarea

prevederilor legale și nerespectându-se distanța minimă la hotar, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o

neîntemeiată, deoarece instanța de apel a admis o încălcare esențială și o aplicare

eronată a normelor de drept material stabilite la art. 432 alin. (2) lit. a) și c) CPC.

Susține că probele anexate la materialele dosarului și cercetate în cadrul

ședinței de judecată demonstrează cu certitudine faptul că Vasile Baran îi încalcă

dreptul de vecinătate, creează obstacole în folosirea propriului ei teren și îi aduce

atingere dreptului de proprietate, iar instanța de fond a stabilit în mod eronat anumite

circumstanțe.

Menționează că referitor la perioada reconstrucțiilor neautorizate, în special a

bucătăriei de vară, au fost prezentate instanței plângerile depuse de ea și membrii

familiei acesteia la organele competente. Faptul că reconstrucțiile au început anume

în anul 2014 se demonstrează și prin procesul – verbal nr. AA 0002837 din

3 decembrie 2014 întocmit de inspectorul principal al Inspecției de Stat în Construcții

Teritorială „Sud” Cahul, certificatul nr.05-5 1273 din 13 octombrie 2014 eliberat de

Primăria or. Cantemir, precum și prin declarațiile reprezentantului intervenitului

accesoriu Corina Graur, dar și a martorului V. Andoni.

Relevă că concluziile instanței în acest sens sunt diametral opuse probelor

prezentate și existente la materialele cauzei.

Obiectează că a solicitat lui Vasile Baran să înceteze construcțiile ilegale, a

sesizat organele competente în acest sens, deci obiecțiile și sesizările au fost efectuate

de ea nemijlocit în momentul construcțiilor și chiar la etapa incipientă a acestora.

Remarcă că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și

anume, la caz urmau să fie aplicate prevederile art. 389 alin. (1) Cod civil și

prevederile pct. 2.12 din Principiile și metodologia reglementării în construcții,

3

aprobat prin Ordinul nr. 6 din 11 aprilie 2008 al Ministerului Construcției și

Dezvoltării Regionale a RM.

Consideră că aceste prevederi legale sunt aplicabile cauzei, deoarece

reconstrucția bucătăriei de vară a fost făcută în primăvara anului 2014, fiind încălcat

dreptul de vecinătate și de amplasare a construcției de la hotar cu vecinul.

Afirmă că nici instanța de fond, nici instanța de apel nu au aplicat nici

prevederile art. 1398 Cod civil.

Totodată, susține că instanța de apel făcând referire și aplicând prevederile

art. 21 Cod funciar la cazul dat, a interpretat în mod eronat legea, deoarece acestei

prevederi legal i s-a atribuit un mai mare grad de abstracție, iar aplicând norma

respectivă, instanța a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică.

La 19 februarie 2018, Sofia Negru a declarat recurs suplimentar împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei recurate.

În motivarea acestuia a invocat că prin interpretarea eronată a circumstanțelor

de fapt și de drept a prevederilor art. 373 alin. (1) CPC, nu au fost aplicate prevederile

art. 386 alin. (1) CPC, au fost ignorate și nu au fost aplicate prevederile art. 90 și 373

alin. (5) CPC.

La 5 martie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Vasile Baran, reprezentat

de avocatul Gheorghe Josu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul

din 24 octombrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că a ridicat construcțiile în exclusivitate pe

teritoriul ce-i aparține conform titlului de proprietate asupra terenului, iar scurgerea

apei de pe acoperișurile construcțiilor este organizată pe hotar, dar nu pe terenul ce

aparține Sofiei Negru.

Reține că potrivit legii, pentru executarea acestor lucrări de construcție, dânsul

nu a avut nevoie de autorizație în construcții, fapt confirmat prin hotărârea

Judecătoriei Cantemir din 24 decembrie 2014 prin care a fost încetat procesul

contravențional în baza art. 179 Cod contravențional, deoarece nu există faptul

contravenției.

Notează că normele în construcții aprobate în anul 2008, la care face referire

intimata, nu sunt aplicabile construcțiilor ridicate până în anul 2008.

Menționează că un act de stabilire a hotarelor fixe între vecinii Sofia Negru și

Vasile Baran nu a fost întocmit niciodată, deși trebuia întocmit până la întocmirea

titlurilor de proprietate.

Consideră că în cazul dat trebuie aplicate prevederile art. 19 din Legea

cadastrului bunurilor imobile.

Evidențiază că atât prima instanță, cât și instanța de apel au făcut concluzii

contradictorii prin admiterea parțială a acțiunii, menționând că din actele dosarului și,

în special, din pozele anexate la dosar, se vede că scurgerea apelor de pe acoperișul

construcțiilor amplasate la hotar cu terenul ce aparține Sofiei Negru, nu este

organizată până la capăt.

Remarcă că instanța de fond incorect a aplicat prevederile art. 96 CPC, deși

urmau a fi aplicate prevederile art. 94 alin. (1) CPC, deoarece acțiunea a fost admisă

4

parțial și se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate a fost expediată în

adresa părților la 4 ianuarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 70

Vol. II), careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 24 octombrie 2017, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Sofia Negru, reprezentată de

avocatul Serghei Rusev și Vasile Baran, reprezentat de avocatul Gheorghe Josu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

5

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile

declarate de Sofia Negru, reprezentată de avocatul Serghei Rusev și Vasile Baran,

reprezentat de avocatul Gheorghe Josu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de Sofia Negru, reprezentată de avocatul Serghei Rusev și

Vasile Baran, reprezentat de avocatul Gheorghe Josu ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Sofia Negru, reprezentată de avocatul Serghei Rusev

și Vasile Baran, reprezentat de avocatul Gheorghe Josu se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

6