2ra-2161/18 — Înlăturarea obstacolelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Înlăturarea obstacolelor
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-2161/18 — Înlăturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2161/18
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir, judecător: S. Caitaz
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul, judecători: G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă
ÎNCHEIERE
28 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Feodor,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae
Feodor către Ruslan Chirică și Pantelei Chirică cu privire la înlăturarea încălcărilor
care nu sunt legate de privarea de posesiune, repararea prejudiciului material și
moral,
împotriva deciziei din 22 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost
admisă cererea de apel a lui Ruslan Chirică și Pantelei Chirică, și casată hotărârea
din 23 ianuarie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir de admitere parțială a
acțiunii,
constată:
La 23 iunie 2016, Nicolae Feodor a depus cerere de chemare în judecată către
Ruslan Chirică și Pantelei Chirică, prin care a solicitat obligarea acestora să
demoleze construcția auxiliară amplasată pe terenul lor la hotarul dintre terenurile
vecine, obligarea să nu folosească încăperile auxiliare din gospodăria acestora în
calitate de atelier de reparații (ferărit, sudat) și să nu comită zgomot (muzică,
lovituri de ciocan și altele), încasarea prejudiciului material în sumă de 2100 de lei
și a prejudiciul moral în sumă de 5000 de lei.
În argumentarea acțiunii a indicat că, pârâții îi sunt vecini de când a trecut cu
traiul în casa de locuit, amplasată pe un teren cu suprafața de XXXX, ce-i aparține
în baza Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la
07.03.2007 de către Primăria XXXX.
De câțiva ani, pârâții au început să folosească construcția auxiliară din
preajma gospodăriei lor în calitate de atelier de reparații (ferărit, sudat), făcând
zgomot de lovituri de ciocan, alte instrumente manuale și electrice și din această
cauză reclamantul le-a făcut de nenumărate ori observație, însă pârâții au reacționat
neadecvat la observațiile lui, numindu-1 de mai multe ori cu cuvinte necenzurate.
În legătură cu aceasta, la plângerea lui și a soției sale Svetlana Feodor, Ruslan
Chirică a fost sancționat contravențional în baza art. 69 alin. (1), 78 alin. (2) și 354
Cod contravențional, dar încălcarea drepturilor lor nu a încetat.
Mai mult decât atât, folosind aparatele de sudat, pârâții au acționat asupra
energiei electrice din gospodăria lor, din care cauză le-au ieșit din funcțiune
frigiderul, mașina de spălat, calculatorul. S-au adresat de nenumărate ori la
Primărie, la Inspectoratul Fiscal și Inspecția Energetică Teritorială Cahul pentru a
se lua măsurile respective.
Ca urmare, pârâții au fost avertizați de către Primărie, iar prin prescripția
Inspecției Energetice Teritoriale Cahul nr. 344 din 20.11.2013, li s-a interzis
efectuarea lucrărilor de sudare și au fost pedepsiți în baza art. 2631 Cod
contravențional de către IFS Cantemir, cu toate acestea dânșii continuă să se
comporte ca și mai înainte.
La 24.05.2016, el le-a înaintat pârâților o cerere prealabilă, solicitându-le să
înceteze încălcarea drepturilor lui, însă aceștia intenționat prelungesc să se
comporte ca anterior, ba mai mult, au început edificarea unei construcții auxiliare
la hotarul terenului lui fără măcar să-1 întrebe. Au ridicat această construcție chiar
lângă hotar, fără a ține cont de faptul că pentru construcții este necesar să fie lăsată
o anumită distanță până la hotar. Posibil, că această construcție este destinată ca
duș de vară, fără organizarea scurgerii apelor, astfel încât apele se vor scurge pe
terenul lui, încălcându-i în continuare dreptul lui de proprietate.
De mai multe ori le-a atras atenția pârâților, i-a preîntâmpinat, însă pârâții i-au
relatat că nu vor îndeplini cerințele lui. În același timp, a afirmat că pentru
reparația frigiderului a cheltuit 2 100 de lei, iar reieșind din suferințele fizice și
psihice suportate, pretinde încasarea din contul pârâților a sumei de 5000 de lei
pentru prejudiciul moral cauzat.
În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza art. art. 376, 377, 379,
386, 389, 1422, 1423 Cod civil.
Prin hotărârea din 23 ianuarie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, s-a
admis parțial acțiunea înaintată de Feodor Nicolae împotriva lui Chirică Ruslan și
Chirică Pantelei.
S-a interzis pârâților Chirică Ruslan și Chirică Pantelei să folosească
încăperile auxiliare din gospodăria ce le aparține ca atelier de reparații, cu
executarea lucrărilor de fierărit, sudat, etc. și producerea ca urmare a unor zgomote
puternice.
S-a încasat de la Chirică Ruslan în beneficiul lui Feodor Nicolae 2 000 de lei
cu titlu de daune morale, 1 500 de lei cheltuieli de asistență juridică, iar în total 3
500 (trei mii cinci sute) de lei. În rest pretențiile lui Feodor Nicolae împotriva lui
Chirică Ruslan și Chirică Pantelei au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul lui
Chirică Ruslan și Chirică Pantelei, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o
hotărâre nouă prin care acțiunea a fost respinsă integral.
La 23.08.2018, Nicolae Feodor a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată, a interpretat eronat prevederile art. 378 Cod civil, deoarece
prin prezentarea probelor reclamantul a dovedit cu certitudine că influența vecină
este sistematică și semnificativă.
Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,
pronunțată o nouă hotărâre prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe și să
fie încasate cheltuielile de judecată suportate în prima instanță, instanța de apel și
instanța de recurs.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22
mai 2018, iar recursul a fost depus la 23.08.2018. Copia deciziei a fost expediată
pentru comunicare participanților la proces la 09 iulie 2018 (f. d. 117), fiind
recepționată de către recurent la 20.07.2018 (f. d. 121). Astfel, se constată că
recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva
deciziei din 22 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, în termen.
Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către
Nicolae Feodor, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Nicolae Feodor, nu pot duce la
admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al
Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra
reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției
instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de
recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs depusă de către Nicolae Feodor.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nicolae Feodor.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Mardari
Nicolae Craiu