2r-327/18 — incasarea penalitatii

prima instanță: S. Tizu dosarul nr. 2r-327/18

instanța de apel: M. Guzun, I. Cotruță, L. Pruteanu

D E C I Z I E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către reprezentantul lui Serghei Novac,

avocatul Ion Sîmboteanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Novac

împotriva lui Vadim Demeanciuc cu privire la încasarea penalității și dobânzii de

întârziere, și acțiunea reconvențională înaintată de Vadim Demeanciuc împotriva

lui Serghei Novac cu privire la recunoașterea nulității tranzacției de împăcare,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2017, prin

care nu a fost dat curs cererii de apel depusă de către Vadim Demeanciuc,

c o n s t a t ă:

La 18 iulie 2016 Serghei Novac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Demeanciuc cu privire la încasarea penalității și dobânzii de

întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 24 noiembrie 2015

a încheiat cu Vadim Demeanciuc o tranzacție de împăcare potrivit căruia ultimul

s-a obligat sa-i transmită datoria în sumă de 14 000 dolari SUA.

A menționat că obligația urma a fi executată până la data de 01 mai 2016, în

caz contrar părțile au convenit asupra aplicării penalității în mărime de 0,033 % din

suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, iar în caz de neexecutare începând cu

02 mai 2016 s-a convenit asupra dreptului creditorului de a se adresa în instanța de

judecată în vederea încasării datoriei și a penalității calculate.

A susținut că Vadim Demeanciuc în vederea executării obligațiilor

contractuale a transmis suma de 14 000 dolari SUA, însă sumele transmise după

data de 01 mai 2016, constituie o executare necorespunzătoare, cu întârziere,

pentru care i-a fost calculată penalitate, la situația din 01 iulie 2016, în sumă de

159, 22 dolari SUA și dobânda de întârziere în sumă de 302,64 dolari SUA pe care

pârâtul refuză să le achite benevol.

A solicitat încasarea din contul lui Vadim Demeanciuc în beneficiul său a

sumei de 159,22 dolari SUA cu titlu de penalitate, a sumei de 302,64 dolari SUA

1

cu titlu de dobânda de întârziere și a sumei de 6284,30 de lei cu titlu de cheltuieli

de judecată.

La data de 21 septembrie 2016 Vadim Demeanciuc a depus cerere

reconvențională împotriva lui Serghei Novac cu privire la declararea nulității

tranzacției de împăcare.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 14 septembrie 2017 a

fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Vadim Demeanciuc și a fost

admisă acțiunea inițială înaintată de Serghei Novac.

La data 28 septembrie 2017 reprezentantul lui Vadim Demeanciuc, avocatul

Viorel Sîrghi, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău sediul Centru din 14 septembrie 2017, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire admiterea

acțiunii reconvenționale și respingerea acțiunii înaintate de Serghei Novac.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2017 nu a fost dat

curs cererii de apel depusă de către Vadim Demeanciuc și a fost comunicat

apelantului despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de

321, 23 de lei, până la data de 06 februarie 2018, ora 11:00.

La data de 05 februarie 2018 reprezentantul lui Vadim Demeanciuc,

avocatul Viorel Sîrghi, a depus cerere de apel motivată și a anexat ordinul de

încasare a taxei de stat din data de 05 februarie 2018 în sumă de 321,23 de lei.

La 07 martie 2018 reprezentantul lui Serghei Novac, avocatul Ion

Sîmboteanu, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15

decembrie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel

Chișinău din 15 decembrie 2017 și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de

apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată care urmează a fi casată cu restituirea pricinii

spre rejudecare în alt complet de judecată, deoarece instanța de apel eronat a

aplicat normele de drept material în vederea stabilirii cuantumului taxei de stat ce

urmează a fi achitată la depunerea cererii de apel.

A afirmat că instanța de apel eronat a indicat că pretențiile invocate în

acțiunea reconvențională ar avea un caracter nepatrimonial dispunând în această

parte achitarea de către apelant a taxei de stat la depunerea apelului în sumă de 75

de lei.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține că, recursul declarat se consideră a fi depus în termen, deoarece

din materialele dosarului nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării

recurentului cu încheierea contestată.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

2

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea

încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii este în drept să

respingă recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul

Centru din 14 septembrie 2017 a fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată

de Vadim Demeanciuc împotriva lui Serghei Novac cu privire la recunoașterea

nulității tranzacției de împăcare și a fost admisă acțiunea inițială înaintată de

Serghei Novac împotriva lui Vadim Demeanciuc cu privire la încasarea penalității

și dobânzii de întârziere.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 28 septembrie 2017

reprezentantul lui Demeanciuc Vadim, avocatul Viorel Sîrghi, a depus cerere de

apel nemotivată și netimbrată.

Urmare, prin încheierea din 15 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu

s-a dat curs cererii de apel depusă de către Vadim Demeanciuc și s-a comunicat

apelantului despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de

321, 23 de lei, până la data de 06 februarie 2018, ora 11:00.

Serghei Novac prin intermediul avocatului Ion Sîmboteanu contestă

legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2017, invocând

caracterul patrimonial al acțiunii reconvenționale.

În conformitate cu art. 83 Cod de procedură civilă, taxa de stat reprezintă o

sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în

beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele

procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe

documente din dosar.

În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și

valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege,

în proporții fixe, conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu art. 84 Codul de procedură civilă, se impune cu taxă de

stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea

de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității,

cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale,

cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor

(duplicatelor) de pe actele judecătorești.

Conform art. 87 alin. (1), lit. k) Cod de procedură civilă, valoarea acțiunii se

determină din valoarea fiecărei pretenții aparte – în acțiunile care constau din mai

multe pretenții de sine stătătoare.

Colegiul consideră încheierea instanței de apel ca fiind legală și adoptată în

strictă conformitate cu prevederile legii.

3

Criticile formulate de recurent în partea ce ține de ilegalitatea aplicării de

către instanța de apel a legii privind stabilirea cuantumului taxei de stat la

depunerea cererii de apel, instanța de recurs le consideră neîntemeiate și lipsite de

suport juridic, reieșind din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) a Legii taxei de stat pentru cererile de

chemare în judecată, privitor la litigiile cu caracter patrimonial, taxa de stat se

stabilește în cuantum de 3% din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai

puțin de 150 lei și nu mai mult de 25000 lei de la persoanele fizice și nu mai puțin

de 270 lei și nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice.

Iar, alin. (1) lit. j) al normei enunțate supra, prevede că pentru cererile de

apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești se achită 75% din taxa ce

urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată, sau altei cereri

(plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din

suma contestată.

Cu referire la prevederile citate, instanța de recurs consideră că soluția

instanței de apel cu privire la stabilirea cuantumului taxei de stat în sumă de 246,23

de lei pentru cererea de chemare în judecată inițială și a sumei de 75 de lei

cuantumul taxei de stat stabilit pentru cererea reconvențională, este corectă. Or,

prin prisma art. 87 alin (1) lit (k) Cod de procedură civilă, valoarea acțiunii se

determină din valoarea fiecărei pretenții aparte – în acțiunile care constau din mai

multe pretenții de sine stătătoare.

Prin urmare, deoarece cererea de chemare în judecată inițială denotă

caracterul patrimonial al litigiului, taxa de stat rezultând din valoarea acțiunii, iar

solicitările indicate în cererea reconvențională denotă caracterul nepatrimonial,

cuantumul taxei de stat stabilindu-se în proporții fixe, instanța de apel corect a

aplicat normele de drept material și procedural și just a dispus încasarea din contul

lui Vadim Demeanciuc a sumei de 321,23 de lei, cu titlu de taxa de stat la

depunerea apelului.

Instanța de recurs conchide că urmează a fi respinse și celelalte argumente

invocate în recursul declarat de Serghei Novac, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural

de către Curtea de Apel Chișinău, respectiv nu constituie temei pentru casarea

încheierii recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către

recurent sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către, reprezentantul lui Serghei Novac,

avocatul Ion Sîmboteanu.

4

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2017 în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Novac împotriva lui

Vadim Demeanciuc cu privire la încasarea penalității și dobânzii de întârziere, și

acțiunea reconvențională înaintată de Vadim Demeanciuc împotriva lui Serghei

Novac cu privire la recunoașterea nulității tranzacției de împăcare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5