2rac-166/18 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-166/18

Prima instanță - (Judecătoria Centru, mun. Chișinău) A. Gafton

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Negru, I. Secrieru, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Alsa Cosmetica”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Zirconiu” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Alsa

Cosmetica” privind încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Alsa Cosmetica” și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 martie 2016,

c o n s t a t ă :

La 17 decembrie 2015, Societatea cu Răspundere Limitată „Zirconiu” s-a

adresat în instanța de judecată, cu cerere de chemare în judecată împotriva Societății

cu Răspundere Limitată „Alsa Cosmetica” solicitând încasarea datoriei în mărime de

29575 lei, penalitate în mărime de 5323,50 lei, dobânda de întârziere în mărime de

10196,52 lei, cheltuieli de plata taxei de stat în mărime de 1352,85 lei, în total suma

de 46447,87 lei.

În argumentarea acțiunii a reiterat că în temeiul contractului de locațiune din 17

iunie 2009, încheiat între Societatea cu Răspundere Limitată „Zirconiu” și Societatea

cu Răspundere Limitată „Alsa Cosmetica”, locatorul s-a obligat să transmită în

folosință temporară locatarului, spațiul comercial cu suprafața de 180 m.p., situat pe

adresa, mun. Chișinău, str. Uzinelor, 198. La rândul său, locatarul s-a obligat să

achite prețul și modalitatea de plată în termenul stabilit de părțile contractuale.

Reclamanta relatează că în termenul stabilit, Societatea cu Răspundere Limitată

„Alsa Cosmetica” nu și-a onorat obligațiunile de plată și astfel s-a format o datoriei

în mărime de 29 575 lei.

Potrivit prevederilor contractuale, pentru perioada de neachitare a datoriei,

1

pârâtei i-au fost calculate penalități în mărime de 0,1% din suma datorată, pentru

fiecare zi de întârziere (29575 lei *0,1%=29,5757*180=5323,50 lei).

La fel, pentru perioada de neachitare a datoriei, în temeiul art.619 alin.(2) Cod

civil a fost calculată și dobânda de întârziere pentru perioada 11 martie 2013-20

decembrie 2015, în mărime de 10196,52 lei.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 27 ianuarie 2015, în adresa

pârâtului a fost expediată somația, prin care i s-a solicitat achitarea datoriei. Însă

reclamației nu i s-a dat curs.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 martie 2016, cererea

de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Zirconiu”, a

fost admisă integral.

S-a încasat din contul Societății cu Răspundere Limitată „Alsa Cosmetica” în

beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Zirconiu” datoria în mărime de 29575

lei, penalitate în mărime de 5323,50 lei, dobânda de întârziere în mărime de 10196,52

lei și cheltuieli de plata taxei de stat în mărime de 1352,85 lei, în total suma de

46447,87 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că contractul de locațiune a

fost încheiat pentru perioada 17 iunie 2009-09 iunie 2012, însă având în vedere că

pârâtul a acceptat facturile fiscale pentru perioada 28 februarie 2013-30 aprilie 2014,

rezultă că ambele părți au convenit întru prelungirea contractului de locațiune, pentru

o perioada nedeterminată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 iunie 2016, Societatea cu

Răspundere Limitată „Alsa Cosmetica” a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 martie 2016, solicitând, repunerea în

termenul de declararea a apelului, casarea hotărârii menționate și respingerea cererii

de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Zirconiu”.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016, a fost admisă

cererea privind repunerea în termen a apelului.

S-a repus Societatea cu Răspundere Limitată „Alsa Cosmetica”, în termenul de

atac împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 martie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, s-a respins apelul

declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Alsa Cosmetica” și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 martie 2016.

La 27 februarie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Alsa Cosmetica” a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017 și a

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 martie 2016, solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și transmiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de fond.

În motivare, a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, instanța a

apreciat arbitrat probele prezentate, eronat a interpretat legea materială și procesuală.

Cu referire la aplicarea eronată a legii materiale recurentul a menționat că la

materialele cauzei lipsesc careva probe veridice și pertinente care ar confirma cu

certitudine argumentele intimatului referitoare la existența datoriei.

Cu referire la aplicarea eronată a legii procesual civilă, recurentul a indicat că în

instanța de fond cauza a fost examinat în lipsa acestuia, chiar dacă plicul cu citațiile

au fost returnate instanței fără a fi recepționate, instanța a considerat că pârâtul este

2

citat legal și astfel dispus examinarea cauzei în lipsa sa.

Apelantul a solicitat instanței schimbarea datei examinării apelului din motivul

imposibilității prezentării la data stabilită de instanța de apel, în acest sens fiind

anexate documente justificative.

Recurentul consideră că prin ignorarea cererii de schimbare a datei examinării

apelului, instanța de apel nu a asigurat contradictorialitatea procesului, a lipsit

apelantul de dreptul la apărare și dreptul al un proces echitabil și astfel ultimul nu a

avut posibilitatea de a formula observațiile sale.

A exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pe care le consideră neîntemeiate și emise cu încălcarea normelor de drept material și

procesual.

Prin referința depusă la 17 aprilie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată

„Zirconiu” a relatat că recurentul nu a invocat nici o circumstanță de fapt și de drept

care nu ar fi fost supusă examinării de către instanța de fond sau apel. Temeiurile

recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

A pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 17 ianuarie 2017.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Prin scrisoarea de comunicare, instanța de apel a expediat copia deciziei

motivate la 01 februarie 2017, doar intimatului și reprezentantului intimatului.

(f.d.73).

Potrivit cererii atașată la materialele dosarului, Societatea cu Răspundere

Limitată „Alsa Cosmetica” a recepționat decizia motivată a instanței de apel abia la

30 ianuarie 2018.

Recurentul a declarat recurs la 27 februarie 2018, respectiv în termenul prevăzut

de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

3

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Societatea cu

Răspundere Limitată „Alsa Cosmetica” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Alsa Cosmetica”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecători

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

5