2rh-90/18 — partajarea în natură a bunurilor

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, dosarul nr. 2rh-90/2018

judecător: O. Parfeni

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție

judecători: Iu. Sîrcu, I. Druță, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Serghei Șolohov, prin

intermediul avocatului Tatiana Gaeva,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Elena Candu

și Svetlana Covaliova împotriva Inessei Șolohova cu privire la partajarea în natură

a proprietății comune pe cote părți,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 ianuarie 2018 prin

care s-a declarat inadmisibil recursul declarat de Inessa Șolohov, prin intermediul

avocatului Tatiana Gaeva,

c o n s t a t ă :

La 09 octombrie 2015, Elena Candu și Svetlana Covaliova au depus în

instanță cererea de chemare în judecată împotriva Inessei Șolohova cu privire la

partajarea în natură a proprietății comune pe cote-părți.

În motivarea acțiunii au indicat că, Elena Candu este proprietara a ½ cotă-

parte din imobilul situat pe adresa XXXXX în baza contractului de înstrăinare a

bunului cu condiția întreținerii pe viață încheiat la 07 mai 2015 cu Svetlana

Covaliova, contractul fiind înregistrat la OCT la 07 mai 2015, iar Inessa Șolohova

deține ½ cotă-parte din imobilul indicat mai sus în baza certificatului de

moștenitor din 09 septembrie 2005.

Au mai indicat precum că, imobilul situat în XXXXX este compus din

terenul cu suprafața de 0,06 ha, înregistrat cu nr. XXXXX estimat la 459 648 lei,

casa de locuit înregistrată cu nr. XXXXX, estimată la 487 583 lei și construcție

accesorie cu nr. XXXXX estimată la 50 568 lei.

De asemenea, au indicat că, în privința casei de locuit nu sunt careva

divergențe, fiecare proprietar folosindu-se de partea sa și anume Elena Candu se

folosește de încăperea nr. 1 cu suprafața de 3,7 m.p., încăperea nr. 6 cu suprafața

de 5 m.p., încăperea nr. 7 cu suprafața de 5,3 m.p., încăperea din lit. a1 cu

suprafața de 5,9m.p., iar Inessa Șolohova se folosește de încăperea nr. 2 cu

suprafața de 7,5 m.p., încăperea nr. 3 cu suprafața de 8,6 m.p., încăperea nr. 8 cu

1

suprafața de 18,5 m.p., încăperea nr. 9 cu suprafața de 10,5 m.p., încăperea nr. 10

cu suprafața de 2,9 m.p., încăperea nr. 11 cu suprafața de 3,9 m.p. și încăperea nr.

12 cu suprafața de 5,5 m.p., însă în privința terenului și a construcției accesorii

apar mai multe probleme.

Au susținut reclamantele că, construcția accesorie reprezintă un garaj, iar

asupra garajului este amenajată o terasă, intrarea fiind atât din ogradă cât și din

stradă, doar că intrarea din ogradă aduce multe neplăceri, deoarece pârâta și

membrii familiei ei invită prieteni cu care fac petreceri aproape zilnic, consumă

băuturi tari, fac zgomot mare, au loc certuri, își fac veceu în jurul construcției,

fiind la terasă aruncă gunoi, scuipă și toate acestea se întâmplă în fața lor și a

copiilor minori.

Reclamantele au menționat precum că, toate încercările de a conviețui în

bună vecinătate nu au avut efect și încercarea de a partaja terenul în mod benevol

nu s-au soldat cu succes.

Au solicitat reclamantele partajarea în natură proprietatea comună a

terenului cu suprafața de 0,06 ha, amplasat pe str. Ion Callimachi 15, mun.

Chișinău proporțional cotelor din imobil.

Prin hotărârea din 19 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani s-a admis acțiunea depusă de Elena Candu și Svetlana Covaliova, s-a

împărțit în natură terenul de pământ situat în XXXXX, care este proprietate

comună pe cote-părți a coproprietarilor Svetlana Covaliova și Inessa Șolohova,

conform variantei II stabilită prin raportul de expertiză nr. 337 din 31 octombrie

2016, întocmit de expertul judiciar Anatolie Achimov, după cum urmează: s-a

atribuit Svetlanei Covaliova partea II, hașurat în galben – sectorul de teren marcat

de punctele 2-19-18-17-16-15-14-13-12-11-10-9-8-7-2, cu suprafața de 300 m.p.;

s-a atribuit Inessei Șolohova partea I, hașurat în portocaliu – sectorul de teren

marcat de punctele 6-5-4-16-15-14-13-12-11-10-9-8-7-1; 17-3-19-18-17, cu

suprafața de 300 m.p..

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Inessa Șolohova la 14

februarie 2017 a declarat apel împotriva hotărârii din 19 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani solicitând admiterea acestuia cu

modificarea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Inessa Șolohova și s-a menținut hotărârea din 19 ianuarie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 14 noiembrie 2017, Inessa Șolohova, prin intermediul avocatului

Tatiana Gaeva a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 ianuarie 2018 s-a

declarat inadmisibil recursul declarat de Inessa Șolohova, prin intermediul

avocatului Tatiana Gaeva.

La 19 februarie 2018, Serghei Șolohov, prin intermediul avocatului

Tatiana Gaeva a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de

2

Justiție din 24 ianuarie 2018 solicitând admiterea acesteia și casarea încheierii

instanței de recurs.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, prin încheierea instanței de

recurs nu a fost asigurat dreptul tuturor persoanelor interesate de a participa în

proces.

Susține revizuentul că, prin emiterea încheierii i-au fost încălcate atât

drepturile sale cât și a copiilor săi minori, deoarece ei locuiesc pe aceiași adresă

cu părțile din dosar.

Revizuentul la înaintarea cererii de revizuire a invocat temeiul prevăzut de

art. 449, lit. c) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Potrivit art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii

de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților

la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă

de Serghei Șolohov, prin intermediul avocatului Tatiana Gaeva neîntemeiată și

care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte

de dispoziție încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Revizuentul a indicat drept temei de revizuire faptul, că prin încheierea

instanței de recurs nu a fost asigurat dreptul tuturor persoanelor interesate de a

participa în proces, nefiind atras în proces Serghei Șolohov, împreună cu copii săi

minori, prin ce susține că a fost direct lezat în drepturi.

Astfel, potrivit art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Din analiza textului legal enunțat rezultă că redeschiderea procesului în

temeiul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, poate fi posibilă doar cu condiția

că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor

persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în

drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea

probelor.

3

Cu referire la prevederile citate, Colegiul reține că deși revizuentul a

invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă,

ultimul nu a adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanțele

au emis hotărârile, revizuirea căror se solicită în speță, cu privire la drepturile

persoanei care nu au fost implicată în proces.

Se va reține la caz și incidența art. 447 lit. b) Cod de procedură civilă, care

indică că sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au

participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau

decizia judecătorească.

Pornind de la prevederile acestei norme legale, Colegiul reține că pentru a

fi în posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că

hotărârea a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale.

Mai mult, revizuentul considerând că îi sunt încălcate drepturile, nu a fost

lipsit de dreptul, prin prisma art. 67 Cod de procedură civilă, să intervină în el

alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima

instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile

lor, fapt însă nerealizat de acesta în cadrul examinării cauzei în fond.

Sub acest aspect, circumstanțele descrise de revizuent nu corespund

exigențelor art. 449 lit. c) al Cod de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei

de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 ianuarie 2018, respectiv,

împrejurările invocate de revizuent nu pot influența soluția adoptată.

Astfel, Colegiul conchide că revizuentul nu a confirmat instanței de

judecată existența temeiurilor prevăzute în art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă,

faptul că prin hotărârile judecătorești adoptate în litigiul dedus judecării a fost

lezat în careva drepturi, or, simplul fapt al domicilierii acestuia la adresa bunului

imobil în litigiu nu denotă încălcarea cărorva drepturi ale sale.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele

invocate de revizuent se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de instanța de

recurs prin încheierea a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art.

449 Cod de procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

4

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire

nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Reieșind din cele expuse, în conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serghei

Șolohov, prin intermediul avocatului Tatiana Gaeva, împotriva încheierii Curții

Supreme de Justiție din 24 ianuarie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată înaintată de Elena Candu și Svetlana Covaliova împotriva Inessei

Șolohova cu privire la partajarea în natură a proprietății comune pe cote părți.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

5