3ra-366/18 — anularea ordinului restabilirea in functie

prima instanță: A. Andronic dosarul nr. 3ra-366/18

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Dumitru Mardari, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Andrei Lavric,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Lavric

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea ordinului și

restabilirea în funcție,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de către Serviciul Vamal, a fost casată hotărârea

Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 16 iulie 2015 și a fost emisă o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 04 decembrie 2014 Andrei Lavric a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, solicitând anularea ordinului

nr.1528-p din 20 noiembrie 2014, emis de directorul general al Serviciului Vamal al

Republicii Moldova și restabilirea lui Andrei Lavric în funcția de inspector superior

al Biroului Vamal Chișinău, post vamal Criuleni nr.14, nr.18.

În motivarea acțiunii a indicat că la 20 noiembrie 2014 Serviciul Vamal al

Republicii Moldova a emis ordinul nr.1528-p „Cu privire la sancționarea unor

colaboratori ai Biroului Vamal Chișinău”, prin care Andrei Lavric a fost eliberat din

serviciu. În ordinul dat s-a constatat că, la 07 noiembrie 2014, în jurul orei 17:30,

colaboratorii de poliție ai serviciului de protecție internă și anticorupție al MAI au

stopat în s. Zolonceni, r-nul Criuleni, mijlocul de transport Mercedes Sprinter cu nr/î

CRX197. Unitatea de transport menționată transporta mărfuri de larg consum, în

valoare de aproximativ 200 000 lei, fără acte de proveniență. În conformitate cu

scrisoarea șefului serviciului de protecție internă și anticorupție al MAI, mărfurile

depistate în mijlocul de transport nominalizat au fost introduse prin regiunea

transnistreană din or. Odesa, Ucraina. Acesta a traversat postul vamal intern de

control Criuleni nr.14 și nu a fost oprit de nimeni, nu a fost verificat nici de

colaboratorii de poliție, nici de colaboratorii serviciului vamal.

A indicat Andrei Lavric că nu este de acord cu ordinul emis și a susținut că

mijlocul de transport Mercedes Sprinter cu nr/î CRX197 circula din direcția or.

Chișinău, virând în zona de control a postului vamal, astfel, o bănuială rezonabilă că

1

la momentul trecerii postului vamal ar transporta marfă fără acte de proveniență nu

exista la acel moment.

A mai indicat că, conform atribuțiilor conferite, nu avea obligația de a stopa

vehiculele care trec prin postul vamal menționat.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 16 iulie 2015, a fost

admisă integral acțiunea și a fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr.1528-p din 20

noiembrie 2014 „Cu privire la sancționarea unor colaboratori ai Biroului Vamal

Chișinău” în partea ce ține de eliberarea din serviciu a reclamantului Andrei Lavric.

A fost obligat Serviciul Vamal să-l restabilească pe Andrei Lavric în funcția de

inspector superior al Biroului Vamal Chișinău, postul intern Criuleni, numărul 14,

începând cu 20 noiembrie 2014.

Întru motivarea soluției, instanța de fond a reținut că ordinul de sancționare

contestat este ilegal, în partea ce ține de eliberarea din serviciu a lui Andrei Lavric,

deoarece Andrei Lavric a fost sancționat disciplinar cu eliberarea din serviciu pe

motiv că nu a efectuat controlul fizic al mijlocului de transport Mercedes Sprinter cu

n/î CRX197, fapt ce s-a soldat cu introducerea în țară a mărfurilor în valoare de 200

000 de lei fără achitarea drepturilor de import, or, reclamantul nu avea de unde

cunoaște că mijlocul de transport ar fi efectuat o manevră de întoarcere și că de fapt

mărfurile care le transporta au fost introduse prin regiunea transnistreană. Imaginile

video confirmă faptul că mijlocul de transport se deplasa din direcția mun. Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015 a fost admisă

cererea de apel depusă de Serviciul Vamal, a fost casată hotărârea Judecătoriei

sectorului Centru, municipiul Chișinău din 16 iulie 2015 și a fost adoptată o nouă

hotărâre, de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 aprilie 2016 a fost admis recursul

declarat de Andrei Lavric, a fost casată integral decizia Curții de Apel Chișinău din

08 decembrie 2015 și a fost restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău (f.d.190-196, Vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 a fost restituită

cererea de apel depusă de Corneliu Trofăilă, în interesele Serviciului Vamal, ca fiind

depus de o persoană care nu este în drept să declare apel (f.d.218-224, Vol. I).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 decembrie 2016 a fost admis

recursul declarat de Serviciul Vamal, a fost casată încheierea Curții de Apel Chișinău

din 24 noiembrie 2016, și a fost restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, pentru examinarea cererii de apel (f.d.253-256, Vol. I).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 martie 2017 a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Andrei Lavric împotriva deciziei Curții

Supreme de Justiție din 28 decembrie 2016 (f.d.23-25, Vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 a fost admisă

cererea de apel depusă de Serviciul Vamal, a fost casată hotărârea Judecătoriei

Centru, municipiul Chișinău din 16 iulie 2015 și a fost adoptată o nouă hotărâre, de

respingere a acțiunii (f.d.49-56, Vol. II).

Întru motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, la efectuarea anchetei de

serviciu, comisia de disciplină a ținut cont de gravitatea abaterii comise, precum și de

toate circumstanțele expuse, iar acțiunile colaboratorului vamal au avut drept rezultat

introducerea ilegală în țară a unui lot de marfă de larg consum, or, potrivit

2

prevederilor Legii Serviciului în organele vamale, acțiunile care contribuie la trecerea

bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației vamale, sunt considerate

încălcare gravă a disciplinei de serviciu, pentru ce și s-a aplicat sancțiunea

disciplinară de eliberare din serviciu din organul vamal.

La data de 25 ianuarie 2018, în termenul prevăzut de lege, Andrei Lavric a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural,

nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei în fond.

Prin referința depusă la data de 02 aprilie 2018 Serviciul Vamal a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

3

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Andrei Lavric nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Andrei Lavric asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial și

de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul lui Andrei Lavric ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Andrei Lavric se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecători Dumitru Mardari

Mariana Pitic

4