3ra-424/18 — anularea actelor administrative

3ra-424/18 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-424/18

Prima instanță: Judecătoria Orhei, ( sediul Central) (jud. E. Buzu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

lichidatorul Băncii Comerciale pe Acțiuni „Întreprinzbancă”, Iulian Țurcan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Banca Comercială

pe Acțiuni „Întreprinzbancă” împotriva Consiliului sătesc Peresecina, Primăriei

satului Peresecina, Oficiului Cadastral Teritorial Orhei, intervenienți accesorii Alexei

Colesnic și Elena Colesnic cu privire la contestarea actelor administrative,

înregistrarea dreptului de proprietate și obligarea emiterii actelor,

împotriva deciziei din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 iunie 2016, BCA „Întreprinzbancă” în proces de lichidare a înaintat

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sat. Peresecina, Primăriei sat.

Peresecina, OCT Orhei, intervenienți accesorii Alexei Colesnic și Elena Colesnic cu

privire la contestarea actelor administrative, înregistrarea dreptului de proprietate și

obligarea emiterii actelor.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, în conformitate cu contractul de credit din

19 iulie 1995, Cooperativa „Start” din sat. Peresecina, rl Orhei a primit de la BCA

„Întreprinzbancă” în proces de lichidare, un credit în sumă de 50000 lei pe un termen

de 6 luni.

A susținut reclamantul că, Cooperativa „Start” din sat. Peresecina, rl Orhei a

fost proprietar al încăperilor stației de reparație a automobilelor și pentru asigurarea

rambursării creditului, în conformitate cu contractul de gaj nr. 47 din 19 iulie 1995, a

pus în gaj încăperile nominalizate, precum și alte bunuri în valoare de 64475,40 lei.

Cooperativa „Start” nu și-a onorat obligațiunile de rambursare a creditului, iar prin

hotărârea din 25 aprilie 1996 a Arbitrajului RM, s-a dispus încasarea datoriilor în

sumă de 63459 lei și a taxei de stat în sumă de 1903,77 lei, din contul urmăririi averii

gajate de Cooperativa „Start”.

A afirmat reclamantul că ordinul Arbitrajului RM a fost transmis spre executare

executorului judecătoresc din cadrul judecătoriei Orhei. Astfel, executorul

1

judecătoresc a expus bunul la licitații, însă acesta nu a fost vândut. La cererea băncii,

judecătoria Orhei a dispus prin decizia din 10 septembrie 1996 transmiterea

încăperilor stației de reparație a automobilelor în proprietatea BCA

„Întreprinzbancă”.

A menționat reclamantul că în anul 1997, Banca Națională a Moldovei a retras

autorizația BCA „Întreprinzbancă” și a pornit procesul de lichidare a acesteia, însă

fosta conducere a BCA „Întreprinzbancă” nu a transmis lichidatorului decizia

judecătoriei Orhei din 10 septembrie 1996, fără de care banca nu putea efectua

anumite operațiuni. În anii 2001, 2005, 2008 banca a încercat să înregistreze dreptul

de proprietate asupra încăperilor menționate, însă judecătoria Orhei nu dispunea de

decizia din 10 septembrie 1996, deoarece aceasta se păstra numai în procedura de

executare a executorilor judecătorești, iar termenul de păstrare al procedurii expirase.

A susținut reclamantul că, la interpelările băncii nici OCT Orhei nu a prezentat

anumite răspunsuri despre proprietarul încăperilor și a terenului aferent. În anul 2013,

BCA „Întreprinzbancă” a interpelat în repetate rânduri de la Primăria sat. Peresecina

informația despre proprietarul încăperilor și a terenului aferent, însă nu a primit nici

un răspuns. În anul 2014 BCA „Întreprinzbancă” a obținut o copie a xerocopiei

deciziei judecătoriei Orhei în scopul înregistrării încăperilor, însă OCT Orhei a refuzat

înregistrarea proprietății pe motiv că banca nu dispunea de originalul copiei

autentificate a deciziei respective.

A relatat reclamantul că deoarece, procedura de executare din anul 1996 a fost

nimicită, banca a solicitat reconstituirea deciziei nominalizate. Prin hotărârile

judecătoriei Orhei din 24 decembrie 2014 și din 19 ianuarie 2016, a fost reconstituită

procedura de executare și decizia judecătoriei Orhei din 10 septembrie 1996, prin care

încăperile stației de reparație a automobilelor au fost transmise în proprietatea BCA

„Întreprinzbancă”. În anul 2016, banca s-a schimbat în alt sediu și prin materialele

fostei conduceri a BCA „Întreprinbancă” a fost depistată o xerocopie a dosarului de

inventariere tehnică, prin care se confirma că de fapt BCA „Întreprinzbancă” a fost

înregistrată ca proprietar al bunului la fostul BIT Orhei, încă în anul 1997.

La 15 aprilie 2016, reprezentantul băncii s-a adresat la OCT Orhei cu actele

privind înregistrarea proprietății asupra încăperilor după BCA „Întreprinzbancă”.

Însă, în urma examinării materialelor prezentate de registratorul OCT Orhei și

verificării Registrului bunurilor imobile s-a depistat că, în timpul în care banca căuta

documente pentru înregistrare, iar Primăria și OCT Orhei nu ofereau nici un răspuns

la interpelări, persoane necunoscute s-au ocupat cu acapararea încăperilor stației de

reparație a automobilelor, care a fost gajată la bancă.

A mai afirmat reclamantul că, la 25 aprilie 2016, banca a primit de la OCT

Orhei un extras din registru, în care a depistat că toate încăperile și terenul aferent au

fost privatizate de persoane necunoscute băncii, și anume: Elena Colesnic și Alexei

Colesnic. S-a mai depistat că fără acordul și înștiințarea BCA „Întreprinzbancă”, încă

în anul 2001 Primăria sat. Peresecina a eliberat autorizație de construcție a unei case

de locuit pe terenul pe care erau amplasate încăperile stației de reparație a

automobilelor, iar în anul 2008, persoanele menționate au privatizat tot terenul

aferent, pe care se aflau încăperile respective împreună cu toate imobilele care se aflau

pe acest teren. Din acest motiv OCT Orhei a explicat că nu poate înregistra dreptul de

proprietate al băncii asupra încăperilor stației nominalizate.

La 10 mai 2016, BCA „Întreprinzbancă” în proces de lichidare s-a adresat cu

2

cereri prealabile către Primăria sat. Peresecina și OCT Orhei, însă prin scrisorile din

23 și respectiv 25 mai 2016, cererile au fost respinse.

A solicitat reclamantul repunerea în termen a acțiunii; anularea autorizației de

construire nr. 23 din 28 mai 2001 (6401/08/25774); anularea actului de constatare pe

teren nr. 2676 din 02 decembrie 2008 (6401/08/25774); anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6453205204 din 09 decembrie 2008

(6401/08/25774); anularea dreptului de proprietate a Elenei Colesnic și Alexei

Colesnic asupra terenului cu nr. cadastral 6453205.204, care a fost înregistrat la OCT

Orhei la 10 decembrie 2008; anularea actelor administrative necunoscute privind

privatizarea de către Elena Colesnic și Alexei Colesnic a terenului și încăperii stației

de reparație a automobilelor, situată în s. Peresecina, rl Orhei, str. Eminescu 178.

Totodată, reclamantul a mai solicitat recunoașterea Primăriei sat. Peresecina ca

proprietar al terenului cu nr. cadastral 6453205.204, cu suprafața 0,1802 ha, inclusiv

prin restabilirea dreptului de proprietate al acesteia (înregistrat în Registrul bunurilor

imobile până la 19 august 2004 și până la privatizare) și prin repunerea în vigoare a

actului administrativ care a fost adoptat până la 19 august 2004 și până la privatizare,

prin care a fost aprobată documentația cadastrală de până la privatizarea terenului

nominalizat; obligarea Consiliului și Primăriei sat. Peresecina să adopte acte

administrative prin care să formeze un nou bun imobil prin separare ca obiect de drept

independent-terenul cu o suprafață de 0,1802 ha, cu nr. cadastral 645302.204, pe care

sunt situate încăperile stației de reparație a automobilelor (situată în s. Peresecina, rl

Orhei, str. Eminescu 178), care a fost alocat inițial de Primăria sat. Peresecina, rl Orhei

pentru construcția și activitatea întreprinderii respective, cu atribuirea nr. cadastral

diferențiat respectiv, în scopul comercializării bunului imobil-proprietate a BCA

„Întreprinzbancă” în proces de lichidare.

La fel, reclamantul a mai solicitat obligarea Consiliului și Primăriei sat.

Peresecina să adopte acte administrative, prin care să fie date în folosința BCA

„Întreprinzbancă” în proces de lichidare, terenul aferent nou format cu o suprafață de

0,1802 ha, pe care sunt situate încăperile stației de reparație a automobilelor, situată

în sat. Peresecina, rl Orhei, str. Eminescu 178; anularea din Registrul bunurilor

imobile a înscrierii dreptului de proprietate a Elenei Colesnic și Alexei Colesnic

asupra terenului cu nr. cadastral 6453205.204, care a fost înregistrat la OCT Orhei la

10 decembrie 2008; obligarea OCT Orhei de a restabili în Registrul bunurilor imobile

înscrierea dreptului de proprietate al Primăriei sat. Peresecina asupra terenului cu nr.

cadastral 6453205.204, cu suprafața 0,1802 ha, inclusiv, prin restabilirea dreptului de

proprietate al acesteia (înregistrat în Registrul bunurilor imobile până la 19 august

2004 și până la privatizare) și prin repunerea în vigoare a actului administrativ care a

fost adoptat până la 19 august 2004, prin care a fost aprobată documentația cadastrală

de până la privatizarea terenului; obligarea Primăriei sat. Peresecina și OCT Orhei de

a efectua lucrările de formare prin separare ca obiect de drept independent a terenului

cu o suprafață de 0,1802 ha, cu nr. cadastral 6453205.204, aferent încăperilor stației

de reparație a automobilelor, situată în sat. Peresecina, rl Orhei, str. Eminescu 178,

conform Legii formării bunurilor imobile nr. 354 din 20 octombrie 2004, în scopul

comercializării acestor încăperi; obligarea OCT Orhei să înregistreze dreptul de

proprietate al BCA „Întreprinzbancă”, în proces de lichidare, asupra încăperilor stației

de reparație a automobilelor, situată în sat. Peresecina, rl Orhei, str. Eminescu 178, cu

atribuirea nr. cadastral diferențiat respectiv; obligarea OCT Orhei de a înregistra după

3

BCA „Întreprinzbancă” în proces de lichidare, dreptul de folosință al terenului aferent

cu nr. cadastral 6453205.204, cu suprafața de 0,1802 ha, pe care sunt situate încăperile

stației de reparație a automobilelor, situată în sat. Peresecina, rl Orhei, str. Eminescu

178, care a fost alocat inițial de Primăria sat. Peresecina, rl Orhei pentru construcția

și activitatea întreprinderii respective, cu atribuirea numărului cadastral diferențiat

respectiv.

Prin hotărîrea din 12 iulie 2017 a judecătoriei Orhei, cererea de chemare în

judecată înaintată de BCA „Întreprinzbancă” împotriva Consiliului sătesc Peresecina,

Primăriei satului Peresecina, OCT Orhei, intervenienți accesorii Alexei Colesnic și

Elena Colesnic cu privire la contestarea actelor administrative, înregistrarea dreptului

de proprietate și obligarea emiterii actelor, a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de BCA ”Întreprinzbancă” și a fost menținută hotărîrea din 12 iulie 2017

a judecătoriei Orhei (sediul central).

La data de 15 februarie 2018, lichidatorul Băncii Comerciale pe Acțiuni

„Întreprinzbancă”, Iulian Țurcan, a declarat recurs împotriva deciziei din 21

decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat în

mod eronat legea, nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, aplicând o lege care nu

trebuia să fie aplicată și a aplicat eronat normele dreptului material.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 21 decembrie 2017.

Conform materialelor cauzei, decizia instanței de apel a fost expediată participanților

la proces la data de 24 ianuarie 2018, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

Recursul declarat la data de 15 februarie 2018 se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de lichidatorul Băncii Comerciale pe

Acțiuni „Întreprinzbancă”, Iulian Țurcan, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de lichidatorul Băncii Comerciale

pe Acțiuni „Întreprinzbancă”, Iulian Țurcan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de lichidatorul Băncii Comerciale pe Acțiuni

„Întreprinzbancă”, Iulian Țurcan, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

5

Se consideră inadmisibil recursul declarat de lichidatorul Băncii Comerciale pe

Acțiuni „Întreprinzbancă”, Iulian Țurcan, împotriva deciziei din 21 decembrie 2017

a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători: Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6