3ra-345/18 — prezentarea informatiei, repararea prejudiciului

dosarul nr. 3ra-345/18

prima instanță: Judecătoria Soroca (sediul Central)

Judecătorul: Gh. Mîra

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cabinetul avocatului

„Victor Felișcan”, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul

avocatului „Victor Felișcan” împotriva Inspectoratului General al Poliției,

intervenient accesoriu Filip Veaceslav cu privire la prezentarea informației și

repararea prejudiciului,

C O N S T A T Ă:

La 12 ianuarie 2017 Cabinetul avocatului „Victor Felișcan” a depus cerere de

chemare în judecată către Inspectoratul General al Poliției, intervenient accesoriu

Filip Veaceslav solicitând obligarea pârâtului să prezinte copia autentificată a

Actului reviziei economico-financiare tematice efectuată la Întreprinderea cu

Capital Străin „Dana International” Societate cu Răspundere Limitată pe perioada

01 ianuarie 2009 – 12 iulie 2011, deținut de SUP al Inspectoratului de Poliție

Soroca, repararea prejudiciului moral în sumă de 10000 lei și compensarea

cheltuielilor de judecată din contul pârâtului.

În motivarea cererii a indicat că s-a adresat la IP Soroca în calitate de avocat,

în temeiul Legii privind accesul la informație ca să-i fie eliberată o copie autentică

de pe Actul reviziei economico-financiare tematice efectuată la Întreprinderea cu

Capital Străin „Dana International” Societate cu Răspundere Limitată în perioada

01 ianuarie 2009 – 12 iulie 2011 din cadrul cauzei penale nr. 2011328003.

1

Reclamantul relatează în cererea de chemare în judecată că de actul respectiv

are nevoie pentru acordarea asistenței juridice clientului său, Cvapil Svetlana în

scopul depunerii acțiunilor în instanța de judecată.

Menționează reclamantul că prin scrisoarea nr. 63 din 03 ianuarie 2017

recepționată la 09 ianuarie 2017 a fost informat de șeful adjunct al IP Soroca, Filip

Veaceslav că a fost emisă o ordonanță de respingere a cererii ca nefondată.

Consideră reclamantul că răspunsul l-a primit de la o persoană neîmputernicită,

pe motiv că el s-a adresat furnizorului de informație IP Soroca și nu șefului adjunct

al SUP al IP Soroca, Filip Veaceslav.

La fel apreciază eronat răspunsul oferit de către Filip Veaceslav pe motiv că

cererea de furnizare a informației nu a avut ca obiect solicitarea avocatului de a

participa la careva acțiuni procesuale prevăzute de CPP, dar pentru a dobândi o

informație potrivit legii, motiv din care răspunsul urma să fie acordat în baza

prevederilor Legii cu privire la accesul la informație și nu prin ordonanță conform

prevederilor CPP.

Reclamantul solicită constatarea ilegalității refuzului pârâtului de a prezenta

informația solicitată prin cererea prealabilă din 23 decembrie 2016, a obliga pârâtul

să prezinte copia autentificată a Actului reviziei economico-financiare tematice

efectuată la Întreprinderea cu Capital Străin „Dana International” Societate cu

Răspundere Limitată, deținut de SUP al IP Soroca, precum și a încasa de la pârât în

beneficiul reclamantului suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru

refuzul neîntemeiat de a satisface cerințele din cererea prealabilă, întemeindu-și

acțiunea în baza prevederilor art. 5 alin. (1) și (2) din Legea privind accesul la

informație, art. 53 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la avocatură, art. 53 alin. (1)

din Constituție, art. 1 alin. (2), art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului

administrativ, precum și art. 1404 alin. (1) Cod civil.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 03 iulie 2017, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul avocatului „Victor

Felișcan” împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu Filip

Veaceslav cu privire la prezentarea informației și repararea prejudiciului.

(f.d.07-108 ).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în

cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile legii.

La 02 august 2017, Cabinetul avocatului „Victor Felișcan” a depus cerere de

apel împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca (sediul central) din 03 iulie 2017

solicitând, admiterea apelului și casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea reclamantului.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2017 s-a respins apelul

declarat de către Cabinetul avocatului „Victor Felișcan” și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Soroca (sediul central) din 03 iulie 2017. (f.d.151-153)

2

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 31 ianuarie 2018 Cabinetul

avocatului „Victor Felișcan” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea cererii de

recurs, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Soroca (sediul central) din

03 iulie 2017 și a deciziei Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2017, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea reclamantului.

(f.d. 159-169).

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, ilegalitatea soluției instanței

de apel se explică prin aprecierile eronate privitor la necesitatea restricționării

liberului acces la informație.

Menționează că, instanța de apel și instanța de fond nu s-au expus asupra

circumstanțelor importante invocate, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată

și au interpretat în mod eronat legea.

La 07 martie 2018, șeful adjunct al SUP al IP Soroca, Filip Veaceslav a

depus referință asupra recursului declarat de către Cabinetul avocatului „Victor

Felișcan”, solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă din actele cauzei recursul declarat de către Cabinetul

avocatului „Victor Felișcan” la 31 ianuarie 2018 este depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Cabinetul avocatului

„Victor Felișcan” în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

3

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cabinetul avocatului „Victor

Felișcan” este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de

4

apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului

admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Cabinetul avocatului „Victor

Felișcan” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Cabinetul avocatului „Victor Felișcan”, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

5