2ra-605/18 — Încasarea primei de asigurare

Dosarul nr. 2ra–605/18

Instanța de fond: V. Burduh

Instanța de apel: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Donici Alexandru prin

intermediul avocatului Pantaz Vladislav,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Teritorială Centru către

Donici Alexandru cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de

asistență medicală,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de Compania Națională de Asigurări în

Medicină, Agenția Teritorială Centru, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău

(sediul Ciocana) din 15 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre de admitere integrală a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 28 decembrie 2016 (prin intermediul oficiului poștal), Compania Națională

de Asigurări în Medicină, prin intermediul Agenției Teritoriale Centru, a depus în

instanța de judecată acțiune împotriva lui Donici Alexandru, solicitând încasarea

primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă de 12 168 lei și a

penalităților aferente în sumă de 2 758,03 lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este în drept să identifice

fondatorii de întreprinderi individuale, care se eschivează de la plata primei de

asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, cu excepția pensionarilor

și persoanelor cu dizabilități și să intenteze acțiuni în instanța de judecată

competentă pentru încasarea sumei debitoare.

Conform informației plasate pe site-ul oficial al Camerei de înregistrare de

Stat al R. Moldova, pârâtul este fondator al ÎI „Donici Alexandru”, IDNO -

1003600036388, cu sediul în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, 25, ap. (of.)

Asistență Medicală”, pe parcursul anilor 2014 - 2016, pârâtul, Donici Alexandru,

fondator al ÎI „Donici Alexandru” nu și-a onorat obligația prevăzută de legislație

de a achita prima asigurare obligatorie de asistență medicală în termenul legal

stabilit.

Reclamanta a menționat că, la 28 iunie 2016, în adresa debitorului a fost

expediată înștiințarea nr.02-01/13-1180, prin care s-a solicitat achitarea datoriei

pentru anii 2014-2016, care a fost recepționată de către pârât, însă datoria nu a fost

stinsă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 15 mai 2017,

cererea de chemare în judecată, depusă de Compania Națională de Asigurări în

Medicină, Agenția Teritorială Centru către Donici Alexandru privind încasarea

primei de asigurare obligatorie de asistență medicală a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2018, a fost admisă

cererea de apel depusă de Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția

Teritorială Centru, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 15

mai 2017 și emisă o nouă hotărâre prin care s-a încasat de la Donici Alexandru, în

beneficiul Companiei Naționale de Asigurare în Medicină prima de asigurare

obligatorie de asistență medicală pentru anii 2014-2016 în sumă de 12 168 lei.

S-a încasat de la Donici Alexandru în beneficiul Companiei Naționale de

Asigurări in Medicină majorarea de întârziere în sumă de 2 758,03 lei.

La 08 februarie 2018, Donici Alexandru prin intermediul avocatului Pantaz

Vladislav a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

10 octombrie 2017, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii instanței de

fond și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului declarat, Donici Alexandru prin intermediul

avocatului Pantaz Vladislav a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că

instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat

legea.

În acest context, recurentul a menționat că, instanța de apel nu a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, ca fiind guvernat de Legea contenciosului

administrativ, Legea privind asigurarea obligatorie de asistență medicală, cu privire

la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de

asistență medicală și prevederile Codului civil care reglementează termenele

speciale de prescripție.

La 29 martie 2018, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția

Teritorială Centru a depus o referință la cererea de recurs, solicitând respingerea

acestuia și menținerea deciziei instanței de apel.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat de către Donici Alexandru prin intermediul avocatului Pantaz Vladislav,

neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Donici Alexandru prin intermediul

avocatului Pantaz Vladislav, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea

nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile

în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Donici Alexandru prin intermediul

avocatului Pantaz Vladislav.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Donici Alexandru prin

intermediul avocatului Pantaz Vladislav.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu