2ra-219/18 — Încasarea primei de asigurare

Dosarul nr. 2ra–219/18

Instanța de fond: I. Țonov

Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, D. Manole

Î N C H E I E R E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Grițcan Vladimir prin

intermediul avocatului Boris Malachi,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Compania Națională de Asigurări în Medicină către Grițcan Vladimir, cu privire la

încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Grițcan Vladimir și menținută hotărârea

Judecătoriei Căușeni din 17 noiembrie 2016 și hotărârea suplimentară din 17

noiembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 24 februarie 2016, Compania Națională de Asigurări în Medicină (în

continuare CNAM) s-a adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată către

Grițcan Vladimir, privind încasarea primei de asigurare.

În motivarea acțiunii CNAM a indicat că, achitarea primei de asigurare

obligatorie de asistență medicală are caracter obligatoriu pentru fondatorii

întreprinderilor individuale, cu excepția titularilor pensionari sau cu dezabilități

severe, accentuate ori medii, fondatorii de întreprinderi individuale, iar potrivit

anexei nr. 2 pct. 1 lit. b) al Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de

achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, fondatorii de

întreprinderi individuale au obligațiunea de a achita prima de asigurare obligatorie

de asistență medicală în sumă fixă în valoare absolută, începând cu 01 ianuarie

2004.

La fel a menționat că, în baza art. 30 al Legii cu privire la mărimea, modul și

termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală,

neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorii de asistență medicală

atrage după sine calcularea unei majorări de întârziere în proporție de 0,1% din

suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere. Totodată, pentru neplata în termenul

stabilit de legislație a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală,

asiguratul plătește o penalitate, calculată în conformitate cu legislația, pentru

perioada care începe după scadența primei de asigurare și se încheie în ziua plății

efective a acesteia.

Potrivit informației oferite de IFS Căușeni și Serviciul Informațional on-line

„Registru”, pârâtul Grițcan Vladimir este fondatorul Î.I. „Grițcan Vladimir” și se

atribuie la categoria de persoane prevăzute de pct. 1 lit. b) din anexa nr. 2 la Legea

cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală

Reclamanta a afirmat că, urmare a neachitării în termen a primei de asigurare

obligatorie de asistență medicală, pârâtului i-au fost calculate datorii în sumă fixă

în valoare absolută pentru anul 2013 în mărime de 3318 lei; pentru anul 2014 în

mărime de 4056 lei; pentru anul 2015 în mărime de 4056 lei, în total suma de

11430 lei, precum și penalitate în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare

zi de întârziere, și astfel, pentru anul 2013 i s-a calculat penalitatea în sumă de

3407,59 lei; pentru anul 2014 în sumă de 2616,12 lei; pentru anul 2015 i s-a

calculat penalitatea în sumă de 721,97 lei, iar în total suma de 6745,68 lei.

La 08 septembrie 2015, în adresa pârâtului a fost expediată înștiințarea nr.

08/26-966, cu scrisoare recomandată, însă în pofida faptului recepționării acesteia

pârâtul a ignorat cerința de plată obligatorie.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul CNAM a

sumei de 18175,68 lei, cu recalcularea ulterioară a penalității la data plății efective

a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 17 noiembrie 2016 și hotărârea

suplimentară din 17 noiembrie 2016, acțiunea înaintată de CNAM, Agenția

Teritorială Sud-Est, s-a admis și s-a încasat din contul pârâtului Grițcan Vladimir

în beneficiul CNAM primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și

penalitatea pentru anii 2013, 2014, 2015 în sumă de 18175,68 lei, iar în bugetul de

stat s-a încasat taxa de stat în mărime de 545,27 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Grițcan Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni din

17 noiembrie 2016 și hotărârea suplimentară din 17 noiembrie 2016.

La data de 08 decembrie 2017, Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului

Boris Malachi a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 15 iunie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului declarat, Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului

Boris Malachi a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că instanța de apel

la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului Boris Malachi, neîntemeiat și

care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Grițcan Vladimir prin intermediul

avocatului Boris Malachi, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu

pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Grițcan Vladimir prin intermediul

avocatului Boris Malachi.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Grițcan Vladimir prin

intermediul avocatului Boris Malachi.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu

Copia corespunde originalului

Judecător Svetlana Filincova