2ra-219/18 — Încasarea primei de asigurare

Dosarul nr. 2ra–219/18 Instanța de fond: I. Țonov Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, D. Manole Î N C H E I E R E 07 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului Boris Malachi, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Compania Națională de Asigurări în Medicină către Grițcan Vladimir, cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Grițcan Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 17 noiembrie 2016 și hotărârea suplimentară din 17 noiembrie 2016, c o n s t a t ă: La 24 februarie 2016, Compania Națională de Asigurări în Medicină (în continuare CNAM) s-a adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată către Grițcan Vladimir, privind încasarea primei de asigurare.

În motivarea acțiunii CNAM a indicat că, achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală are caracter obligatoriu pentru fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția titularilor pensionari sau cu dezabilități severe, accentuate ori medii, fondatorii de întreprinderi individuale, iar potrivit anexei nr. 2 pct. 1 lit. b) al Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, fondatorii de întreprinderi individuale au obligațiunea de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în valoare absolută, începând cu 01 ianuarie 2004. La fel a menționat că, în baza art. 30 al Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorii de asistență medicală atrage după sine calcularea unei majorări de întârziere în proporție de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere.

Totodată, pentru neplata în termenul stabilit de legislație a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală, asiguratul plătește o penalitate, calculată în conformitate cu legislația, pentru perioada care începe după scadența primei de asigurare și se încheie în ziua plății efective a acesteia. Potrivit informației oferite de IFS Căușeni și Serviciul Informațional on-line „Registru”, pârâtul Grițcan Vladimir este fondatorul Î.I.

„Grițcan Vladimir” și se atribuie la categoria de persoane prevăzute de pct. 1 lit. b) din anexa nr. 2 la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală Reclamanta a afirmat că, urmare a neachitării în termen a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală, pârâtului i-au fost calculate datorii în sumă fixă în valoare absolută pentru anul 2013 în mărime de 3318 lei; pentru anul 2014 în mărime de 4056 lei; pentru anul 2015 în mărime de 4056 lei, în total suma de 11430 lei, precum și penalitate în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere, și astfel, pentru anul 2013 i s-a calculat penalitatea în sumă de 3407,59 lei; pentru anul 2014 în sumă de 2616,12 lei; pentru anul 2015 i s-a calculat penalitatea în sumă de 721,97 lei, iar în total suma de 6745,68 lei.

La 08 septembrie 2015, în adresa pârâtului a fost expediată înștiințarea nr. 08/26-966, cu scrisoare recomandată, însă în pofida faptului recepționării acesteia pârâtul a ignorat cerința de plată obligatorie. Reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul CNAM a sumei de 18175,68 lei, cu recalcularea ulterioară a penalității la data plății efective a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 17 noiembrie 2016 și hotărârea suplimentară din 17 noiembrie 2016, acțiunea înaintată de CNAM, Agenția Teritorială Sud-Est, s-a admis și s-a încasat din contul pârâtului Grițcan Vladimir în beneficiul CNAM primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și penalitatea pentru anii 2013, 2014, 2015 în sumă de 18175,68 lei, iar în bugetul de stat s-a încasat taxa de stat în mărime de 545,27 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, a fost respinsă cererea de apel depusă de Grițcan Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 17 noiembrie 2016 și hotărârea suplimentară din 17 noiembrie 2016. La data de 08 decembrie 2017, Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului Boris Malachi a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului declarat, Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului Boris Malachi a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului Boris Malachi, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului Boris Malachi, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului Boris Malachi. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Grițcan Vladimir prin intermediul avocatului Boris Malachi. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu Copia corespunde originalului Judecător Svetlana Filincova