2ra-401/18 — incasarea despagubirilor de asigurare

Dosarul nr. 2ra-401/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. A. Miron) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros) Î N C H E I E R E 28 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecători Ala Cobăneanu Nina Vascan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Beleuță Alexandru și avocatul Lazari Constantin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Beleuță Alexandru împotriva CIA ”Asito” SA, intervenient accesoriu Chirtoca Dan cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare, a penalității și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 04 aprilie 2014 Beleuță Alexandru a depus în instanța de judecată cerere împotriva CIA ”Asito” SA, intervenient accesoriu Chirtoca Dan solicitând încasarea din contul pârâtului CIA ”Asito” SA în beneficiul reclamantului a prejudiciului material în sumă de 26834,06 lei; a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în mărime de 800 de lei; a cheltuielilor pentru expedierea telegramei în adresa pârâtului – 36,24 de lei, a cheltuielilor pentru autentificarea documentelor – 240 de lei; a taxei de stat în mărime de 805,30 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei; a prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei și a penalității pentru 90 de zile în sumă de 2415,87 de lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 12 decembrie 2013, aproximativ la ora 11:35, pe traseul național R-34 „Hâncești – Leova”, se deplasa autocamionul de model xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx, condus de Chirtoca Dan, care încălcând prevederile Regulamentului circulației rutiere, s-a tamponat cu automobilul de model xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx, ce-i aparține lui Beleuță Grigore, condus de Beleuță Alexandru, care la moment era staționat accidentat pe acostament.

Conform procesului-verbal nr.02099654, din 12 decembrie 2013, vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Chirtoca Dan, căruia conform art.242 alin.(1) Cod contravențional, i-a fost aplicată sancțiunea de 40 unități convenționale și 5 puncte de penalizare, iar accidentul a fost înregistrat de către Inspectoratul de Poliție Leova cu nr. 2251. Conform poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă (RCA) Seria A nr. 050289 din 26 decembrie 2012, asigurătorul „ASITO” a asigurat autovehiculul de model xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx, ce-i aparține lui 1 Chirtoca Dan. La 18 ianuarie 2014, în adresa pârâtului a fost expediată o telegramă, prin care i s-a solicitat reprezentantului companiei de asigurări să se prezinte și să participe la evaluarea automobilului de model xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx pentru stabilirea prejudiciului cauzat în urma producerii accidentului rutier.

A menționat reclamantul că, pârâtul a dat dovadă de un comportament de rea- credință, neglijând intenția și acțiunile corecte, legale ale reclamantului. Conform Raportului de evaluare a pagubei nr. 82/01 A din 22 ianuarie 2014, efectuat de către expertul evaluator Ciobanu Adrian (Licența AMMII 030241 din 26.11.2008), reprezentant al SRL ”Exauto-Plus”, automobilului de model xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx, i s-a cauzat un prejudiciu în mărime de 26843,06 lei. După efectuarea expertizei, la data de 30 ianuarie 2014, a înregistrat la CIA „ASITO” SA o solicitare privind achitarea prejudiciului cauzat în mărime de 26843,06 lei, la care a anexat: Raportul de evaluare a pagubei, autentificat notarial; Raportul de constatare medico-legală; Raportul de verificare tehnică a vehiculului; Permisul de conducere; Procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și copia telegramei de înștiințare în ce privește efectuarea examinării auto.

Prin răspunsul din 17 februarie 2017, CIA „ASITO” SA a informat reclamantul despre faptul că regularizarea daunelor s-ar fi efectuat conform normelor tehnologice, cu aplicarea coeficientului de uzură (53%), ceea ce nu este adevărat și că Raportul de evaluare a pagubei nr. 82/01 A din 22 ianuarie 2014 nu poate fi acceptat ca sursă veridică, precum că calculele nu corespund cerințelor legale. A susținut reclamantul că, la 27 martie 2014, la CIA „ASITO” SA a fost înregistrată somația prin care s-a solicitat în termen de cinci zile lucrătoare să accepte achitarea benevolă a sumei de 26843,06 lei și să fie eliberate copiile autentificate a documentelor existente în dosarul de daune și să fie informat asupra motivelor tergiversării nejustificate a achitării prejudiciului cauzat.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul a depus mai multe cereri de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând, în final, încasarea din contul pârâtului CIA ”ASITO” SA în beneficiul lui Beleuță Alexandru a prejudiciul material cauzat în mărime de 35560 de lei; a penalității pentru 90 de zile ce constituie suma de 5362,47 de lei; a cheltuielilor de judecată formate din cheltuielile pentru efectuarea expertizei - 800 de lei, 1004 de lei rezultate din scrisorile expediate de către CNEJ în adresa lui Beleuță Alexandru, expedierea telegramei în adresa pârâtului - 36,24 de lei, autentificarea documentelor - 240 de lei, iar în total suma de 3084,24 de lei și taxa de stat în mărime de 805,30 de lei.

(vol. I, f.d. 225-226) În susținerea cererii s-a indicat că, în procesul examinării prezentei cauze atât pârâtul, cât și reprezentantul său nu au acceptat concluziile evaluatorului Ciobanu Andrei și au insistat asupra numirii unei expertize auto-merceologice repetate. Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 81 din 22 februarie 2017, efectuată de către experții Rogai Alexandru și Postanciuc Vasili de la Laboratorul Expertize Judiciare Merceologice al Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției prejudiciul material cauzat automobilului avariat a constituit 35560 de lei, sumă ce urmează, în opinia reclamantului, a fi încasată de la pârât.

Prin hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Beleuță Alexandru și s-a încasat de la CIA ”Asito” SA în beneficiul reclamantului Beleuță Alexandru cu titlu de despăgubire 2 de asigurare suma de 9594 lei; în rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată s- au respins ca neîntemeiate. Prin decizia din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Beleuță Alexandru și s-a menținut hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 05 ianuarie 2018 Beleuță Alexandru și avocatul Lazari Constantin au declarat recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, încasarea cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat achitate în instanța de apel în sumă de 602,25 de și în instanța de recurs în mărime de 402,65 de lei, precum și a cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 10000 de lei. În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu a aplicat legea care trebuia a fi aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia a fi aplicată, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 noiembrie 2017. Conform materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 01 decembrie 2017 conform scrisorii de însoțire. Recursul declarat la data de 05 ianuarie 2018 se consideră a fi în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Beleuță Alexandru și avocatul Lazari Constantin, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Beleuță Alexandru și avocatul Lazari Constantin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea 3 esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Beleuță Alexandru și avocatul Lazari Constantin, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Beleuță Alexandru și avocatul Lazari Constantin împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecători Ala Cobăneanu Nina Vascan 4