2ra-401/18 — incasarea despagubirilor de asigurare

Dosarul nr. 2ra-401/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. A. Miron)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Ala Cobăneanu

Nina Vascan

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Beleuță

Alexandru și avocatul Lazari Constantin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Beleuță Alexandru

împotriva CIA ”Asito” SA, intervenient accesoriu Chirtoca Dan cu privire la încasarea

despăgubirilor de asigurare, a penalității și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 aprilie 2014 Beleuță Alexandru a depus în instanța de judecată cerere

împotriva CIA ”Asito” SA, intervenient accesoriu Chirtoca Dan solicitând încasarea

din contul pârâtului CIA ”Asito” SA în beneficiul reclamantului a prejudiciului

material în sumă de 26834,06 lei; a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în mărime

de 800 de lei; a cheltuielilor pentru expedierea telegramei în adresa pârâtului – 36,24

de lei, a cheltuielilor pentru autentificarea documentelor – 240 de lei; a taxei de stat în

mărime de 805,30 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei; a

prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei și a penalității pentru 90 de zile în sumă

de 2415,87 de lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 12 decembrie 2013, aproximativ la ora

11:35, pe traseul național R-34 „Hâncești – Leova”, se deplasa autocamionul de model

xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx, condus de Chirtoca Dan, care încălcând

prevederile Regulamentului circulației rutiere, s-a tamponat cu automobilul de model

xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx, ce-i aparține lui Beleuță Grigore, condus de

Beleuță Alexandru, care la moment era staționat accidentat pe acostament.

Conform procesului-verbal nr.02099654, din 12 decembrie 2013, vinovat de

comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Chirtoca Dan, căruia conform art.242

alin.(1) Cod contravențional, i-a fost aplicată sancțiunea de 40 unități convenționale și

5 puncte de penalizare, iar accidentul a fost înregistrat de către Inspectoratul de Poliție

Leova cu nr. 2251. Conform poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto

internă (RCA) Seria A nr. 050289 din 26 decembrie 2012, asigurătorul „ASITO” a

asigurat autovehiculul de model xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx, ce-i aparține lui

1

Chirtoca Dan. La 18 ianuarie 2014, în adresa pârâtului a fost expediată o telegramă,

prin care i s-a solicitat reprezentantului companiei de asigurări să se prezinte și să

participe la evaluarea automobilului de model xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx

pentru stabilirea prejudiciului cauzat în urma producerii accidentului rutier.

A menționat reclamantul că, pârâtul a dat dovadă de un comportament de rea-

credință, neglijând intenția și acțiunile corecte, legale ale reclamantului. Conform

Raportului de evaluare a pagubei nr. 82/01 A din 22 ianuarie 2014, efectuat de către

expertul evaluator Ciobanu Adrian (Licența AMMII 030241 din 26.11.2008),

reprezentant al SRL ”Exauto-Plus”, automobilului de model xxxxx, cu nr. de

înmatriculare xxxxx, i s-a cauzat un prejudiciu în mărime de 26843,06 lei. După

efectuarea expertizei, la data de 30 ianuarie 2014, a înregistrat la CIA „ASITO” SA o

solicitare privind achitarea prejudiciului cauzat în mărime de 26843,06 lei, la care a

anexat: Raportul de evaluare a pagubei, autentificat notarial; Raportul de constatare

medico-legală; Raportul de verificare tehnică a vehiculului; Permisul de conducere;

Procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și copia telegramei de

înștiințare în ce privește efectuarea examinării auto. Prin răspunsul din 17 februarie

2017, CIA „ASITO” SA a informat reclamantul despre faptul că regularizarea daunelor

s-ar fi efectuat conform normelor tehnologice, cu aplicarea coeficientului de uzură

(53%), ceea ce nu este adevărat și că Raportul de evaluare a pagubei nr. 82/01 A din

22 ianuarie 2014 nu poate fi acceptat ca sursă veridică, precum că calculele nu

corespund cerințelor legale.

A susținut reclamantul că, la 27 martie 2014, la CIA „ASITO” SA a fost

înregistrată somația prin care s-a solicitat în termen de cinci zile lucrătoare să accepte

achitarea benevolă a sumei de 26843,06 lei și să fie eliberate copiile autentificate a

documentelor existente în dosarul de daune și să fie informat asupra motivelor

tergiversării nejustificate a achitării prejudiciului cauzat.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul a depus mai multe cereri de

concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând, în final, încasarea din contul pârâtului

CIA ”ASITO” SA în beneficiul lui Beleuță Alexandru a prejudiciul material cauzat în

mărime de 35560 de lei; a penalității pentru 90 de zile ce constituie suma de 5362,47

de lei; a cheltuielilor de judecată formate din cheltuielile pentru efectuarea expertizei -

800 de lei, 1004 de lei rezultate din scrisorile expediate de către CNEJ în adresa lui

Beleuță Alexandru, expedierea telegramei în adresa pârâtului - 36,24 de lei,

autentificarea documentelor - 240 de lei, iar în total suma de 3084,24 de lei și taxa de

stat în mărime de 805,30 de lei. (vol. I, f.d. 225-226)

În susținerea cererii s-a indicat că, în procesul examinării prezentei cauze atât

pârâtul, cât și reprezentantul său nu au acceptat concluziile evaluatorului Ciobanu

Andrei și au insistat asupra numirii unei expertize auto-merceologice repetate.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 81 din 22 februarie 2017, efectuată de

către experții Rogai Alexandru și Postanciuc Vasili de la Laboratorul Expertize

Judiciare Merceologice al Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lângă

Ministerul Justiției prejudiciul material cauzat automobilului avariat a constituit 35560

de lei, sumă ce urmează, în opinia reclamantului, a fi încasată de la pârât.

Prin hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Beleuță Alexandru și s-a încasat de la

CIA ”Asito” SA în beneficiul reclamantului Beleuță Alexandru cu titlu de despăgubire

2

de asigurare suma de 9594 lei; în rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată s-

au respins ca neîntemeiate.

Prin decizia din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Beleuță Alexandru și s-a menținut hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani.

La 05 ianuarie 2018 Beleuță Alexandru și avocatul Lazari Constantin au declarat

recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând

casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii, încasarea cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat achitate în instanța

de apel în sumă de 602,25 de și în instanța de recurs în mărime de 402,65 de lei, precum

și a cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 10000 de lei.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată este neîntemeiată și

pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu a aplicat legea

care trebuia a fi aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia a fi aplicată, fapt ce a dus la

soluționarea greșită a cauzei.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 noiembrie 2017. Conform

materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces la

data de 01 decembrie 2017 conform scrisorii de însoțire. Recursul declarat la data de

05 ianuarie 2018 se consideră a fi în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Beleuță Alexandru și avocatul Lazari

Constantin, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Beleuță Alexandru și avocatul

Lazari Constantin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

3

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile

declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Beleuță Alexandru și avocatul Lazari Constantin, ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Beleuță Alexandru și avocatul

Lazari Constantin împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Ala Cobăneanu

Nina Vascan

4