3ra-266/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Judecătoria Strășeni (sediul central) dosarul nr. 3ra-266/18

Judecător: S. Osoianu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și Consiliul sătesc Dolna, raionul Strășeni,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat

,,Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni - Silva” împotriva Consiliului sătesc

Dolna, raionul Strășeni, cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, prin care s-au

respins apelurile declarate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și

Consiliul sătesc Dolna, raionul Strășeni și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Strășeni (sediul central) din 10 iulie 2017,

c o n s t a t ă :

La 26 mai 2016, ÎS ,,Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni - Silva” s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Dolna, raionul

Strășeni, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 24 aprilie 2015 Consiliul sătesc Dolna a

emis decizia nr. 2/6 ,,Cu privire la recunoașterea în proprietate privată a UAT a

terenurilor”.

Menționează că terenul din litigiu a fost în permanență gestionat de ÎS

,,Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni - Silva” conform prevederilor

amenajamentelor silvice și anume: din anul 1985 terenul este amplasat în parcela

4/10, cu suprafața de 0.3 ha, neacoperit cu pădure; din anul 1997 terenul este

amplasat în u.a.39V, cu suprafața de 0.4 ha, teren pentru hrana vânatului; din anul

2010, terenul este amplasat u.a.39V, cu suprafața de 0.3 ha, teren pentru hrana

vânatului (fâneață).

1

La momentul amenajării silvice hotarele fondului forestier au fost coordonate cu

serviciile cadastrale raionale, inclusiv și raionul Strășeni.

Susține reclamantul că, terenul respectiv face parte din fondul forestier național,

fiind proprietate publică administrat de către stat prin intermediul „Agenției

Moldsilva” care la rândul ei 1-a transmis în gestiunea ÎS ,,Întreprinderea pentru

Silvicultură „Nisporeni - Silva” prin ordinele nr. 148 din 07 iulie 1999 și nr. 309-p

din 29 noiembrie 2001.

Prin demersul nr. 233 din 21 aprilie 2016 și prin cererea prealabilă nr. 238 din 27

aprilie 2016, ÎS ,,Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni - Silva” s-a adresat

către Consiliul sătesc Dolna pentru a anula decizia privind tranzacțiile de vânzare a

terenului din fondul forestier proprietate publică a statului.

La fel, prin scrisoarea nr. 232 din 21 aprilie 2016, ÎS ,,Întreprinderea pentru

Silvicultură „Nisporeni - Silva” s-a adresat către Procuratura raionului Strășeni în

scopul examinării legalității vânzării terenului din fondul forestier de stat.

Prin scrisoarea nr. 43 din 10 mai 2016, Primăria satului Dolna a informat despre

emiterea la data de 24 aprilie 2015 a deciziei nr. 2/6 cu privire la recunoașterea în

proprietate privată a UAT a terenului din fondul forestier de stat, anexând planul

geometric și actul de stabilire a hotarelor, însă care nu au fost coordonate cu ÎS

,,Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni - Silva”.

În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza prevederilor Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10.02.2000, Legii privind terenurile proprietate publică și

delimitarea lor nr. 91 din 05.04.2007, Legii privind fondul ariilor naturale protejate

de stat nr. 1538 din 25.02.1998, Codului civil și Codului silvic.

Solicită reclamantul, inclusiv în urma concretizării cerințelor, anularea deciziei

Consiliului sătesc Dolna cu nr. 2/6 din 24 aprilie 2015 și anume pct.1 cu referire la

recunoașterea terenului înregistrat cu numărul cadastral xxxxx ca proprietate privată

din domeniu public al UTA s. Dolna și anularea deciziei Consiliului sătesc Dolna

privind tranzacțiile de vânzare a terenului din fondul forestier proprietate publică a

statului.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Strășeni din 11 noiembrie 2016 în

proces în calitate de intervenient accesoriu a fost antrenat Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat (f.d.66).

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni (sediul central) din 10 iulie 2017, cererea de

chemare în judecată a fost admisă parțial, fiind anulat pct. 1 din decizia Consiliului

sătesc Dolna nr. 2/6 din 24 aprilie 2015 „Cu privire la recunoașterea în proprietate

privată a UAT terenurilor” cu referire la recunoașterea ca proprietate privată din

domeniul public a UAT satul Dolna a terenului cu număr cadastral xxxxx, suprafața

de 0.4978 ha, ca fiind emisă contrar prevederilor legii. În rest, cererea de chemare în

judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, s-au respins

apelurile declarate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și Consiliul

sătesc Dolna, raionul Strășeni și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni (sediul

central) din 10 iulie 2017.

La 17 ianuarie 2018, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat

recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile contestate,

considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost emise cu interpretarea

eronată a legii.

Susține că, Consiliul satului Dolna prin decizia nr. 2/6 din 24 aprilie 2015 a

înregistrat dreptul de proprietate al UAT asupra terenului în litigiu, ca teren agricol în

extravilanul satului și nu ca teren din fondul forestier, iar în gestiunea ÎS

,,Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni - Silva” sunt terenurile adiacente,

hotarele cărora sunt comune.

La 06 februarie 2018, Consiliul sătesc Dolna, raionul Strășeni, a declarat recurs

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă ca neîntemeiată.

În susținerea recursului s-a invocat că concluziile expuse în hotărâri sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept

material.

Relatează că, Consiliul sătesc Dolna a fost în drept să dispună de terenul litigios

în sensul scoaterii acestuia la licitație, respectând normele legislației în vigoare, pe

când instanțele de judecată greșit au concluzionat asupra admiterii pretențiilor din

acțiunea înaintată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei enunțate, Completul reține că, recursul declarat de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la 17 ianuarie 2018 împotriva deciziei din

28 noiembrie 2017, a fost depus în interiorul termenului prevăzut de lege.

Referitor la recursul declarat de Consiliul sătesc Dolna, raionul Strășeni,

Completul reține că, din materialele cauzei urmează că copia deciziei instanței de apel

din 28 noiembrie 2017 a fost expediată în adresa recurentului prin scrisoarea de

însoțire cu nr. 18940 din 29.12.2017 (f.d. 195), însă careva date privind recepționarea

acesteia de către recurent la materialele dosarului nu există.

Prin urmare, recursul declarat de Consiliul sătesc Dolna, raionul Strășeni la 06

februarie 2018, se consideră depus în termen.

3

La 09 februarie 2018, în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, în adresa

intimaților a fost expediată copia recursurilor, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței.

La 06 martie 2018, ÎS ,,Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni - Silva” și-

a valorificat dreptul procedural respectiv și a depus referință, solicitând respingerea

recursurilor ca inadmisibile.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursurile declarate de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și Consiliul sătesc Dolna, raionul Strășeni, urmează a fi declarate

inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat și Consiliul sătesc Dolna, raionul Strășeni, sunt declarative și

4

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016 ), însă în recursul

declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursurile declarate de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și Consiliul sătesc Dolna, raionul Strășeni, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile declarate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și

Consiliul sătesc Dolna, raionul Strășeni, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

5