2ra-378/18 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi, repearea prejudiciului moral si material

dosarul nr. 2ra – 378/18

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani

Judecătorul: O. Cojocaru,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc,

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Alexandru

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Mațarin Anatolie cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii, repararea prejudiciului

moral și material,

C O N S T A T Ă:

La 21 decembrie 2015, Radu Alexandru prin intermediul reprezentantului,

avocatul Silivestru Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Mațarin Anatolie, privind constatarea încălcării dreptului la

executare în termen rezonabil a documentului executoriu cu nr. 2-243/08,

repararea din contul bugetului de stat a prejudiciului material în sumă de 5196,94

dolari USD a prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei cauzat prin

încălcarea dreptului reclamantului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

În susținerea cererii de chemare în judecată indică că, prin încheierea

Judecătoriei Anenii Noi din 19 martie 2008 s-a confirmat tranzacția de împăcare

1

dintre Radu Alexandru și Bojescu Victor, prin care ultimul s-a obligat să achite

datoria în sumă de 4687,89 dolari USD și a cheltuielilor de judecată compuse din

taxa de stat în mărime de 140,64 dolari USD sau 1580,30 lei la data achitării

plăților și serviciilor juridice în sumă de 500 lei, iar în total suma de 2080,30 lei

până la 30 iulie 2008.

Comunică că pârâtul nu și-a executat obligația, în rezultatul la ce, la

04 decembrie 2008 a depus la executare la OE Anenii Noi a DEDJ titlul

executoriu nr. 2-243/08 privind încasarea datoriei de 4687,89 dolari, a

cheltuielilor de judecată în sumă de 2080,30 lei și penalitățile în sumă de 0,1 %

din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere. La data de 24 februarie 2011,

s-au efectuat achitări de către Bojescu Victor, suma datoriei diminuându-se cu

33950 lei.

În continuare susține că documentul executoriu până în prezent nu a fost

executat, încălcându-se dreptul la executare în termen rezonabil și cauzându-i

prejudiciu moral și material.

Solicită reclamantul, admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea

că prin neexecutarea documentului executoriu cu nr. 2-243/08, Republica

Moldova a încălcat dreptul reclamantului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciului

material cauzat prin încălcarea dreptului reclamantului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești , în sumă de 5196,94 de dolari USD și a

prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 februarie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial, s-a constatat încălcarea dreptului lui Radu

Alexandru la executarea în termen rezonabil a hotărârii, încasându-se din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul lui Radu Alexandru prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei. (f.d.78)

În susținerea soluției date, instanța de fond a reținut că, cerințele

reclamantului ce ține de constatarea încălcării termenului de excutare a

documentului executoriu și perceperea prejudiciului moral, se încadrează în

Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

La 22 februarie 2016 Ministerul Justiției al Republicii Moldova reprezentat

de Găinaru Iulian a depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 05 februarie 2016 solicitând, admiterea apelului,

casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să

fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Radu Alexandru ca

neîntemeiată, sau subsidiar, modificarea hotărârii în sensul constatării încălcării

dreptului ca fiind o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral acordat sau

2

modificarea hotărârii judecătoriei Buiucani mun. Chișinău nr. 2-1221/16 din

05 februarie 2016, în sensul diminuării sumelor dispuse spre încasare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016 s-a dispus de a

nu da curs cererii de apel depusă de apelantul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova prin intermediul reprezentantului, Găinaru Iulian împotriva hotărârii

Judecătoriei Buiucani din 05 februarie 2016 și s-a acordat termen apelantului

până la 18 mai 2016 pentru a prezenta apelul motivat cu indicarea motivelor de

fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.(f.d.101).

La 06 mai 2017 Ministerul Justiției al Republicii Moldova prin intermediul

reprezentantului, Găinaru Iulian a depus cererea de apel motivată împotriva

hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 februarie 2016 solicitând,

admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Radu

Alexandru ca neîntemeiată, sau subsidiar, modificarea hotărârii în sensul

constatării încălcării dreptului ca fiind o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul

moral acordat sau modificarea hotărârii judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

nr. 2-1221/16 din 05 februarie 2016, în sensul diminuării sumelor dispuse spre

încasare. (f.d.102-105)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017 s-a admis apelul

declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova reprezentat de

Găinaru Iulian. S-a modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

05 februarie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Radu Alexandru către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Mațarin Anatolie, privind constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin această încălcare, s-a micșorat

cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral încasat din contul bugetului de

stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul

reclamantului de la 15 000 lei la suma de 3000 lei, în rest hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 05 februarie 2016 s-a menținut.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 15 septembrie 2017

Ministerul Justiției al Republicii Moldova reprezentat de Găinaru Iulian a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În susținerea recursului recurentul a indicat, că instanța de apel verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe eronat a interpretat dreptul

material prevăzut de Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Mai indică că, din materialele cauzei se constată faptul că autoritatea

responsabilă de executarea hotărârii judecătorești a depus diligența necesară în

3

vederea executării documentului executoriu, care a fost executat parțial.

Menționează că, legătura de cauzalitate între încălcare și prejudiciu urmează

a fi probată de către intimat/reclamant, însă din materialele cauzei se constată că

nu au fost prezentate probe veridice, admisibile, pertinente și concludente care să

confirme faptul prejudicierii considerabile a acestuia.

Consideră recurentul că, prejudiciul moral urmează a fi privit ca o

compensare și nicidecum ca obținerea unor foloase necuvenite. Respectiv instanța

de judecată are ca sarcină exclusivă de a analiza dacă măsurile adoptate de

autoritățile naționale au fost adecvate și suficiente și apoi a dispune după caz

încasarea prejudiciului din bugetul de stat.

La 01 martie 2018 Radu Alexandru prin intermediul avocatului Silivestru

Mihail a depus referință la cererea de recurs împotriva Deciziei Curții de Apel

Chișinău din 04 iulie 2017 în care menționează că nu este de acord cu recursul

înaintat și solicită declararea acestuia ca fiind inadimisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

04 iulie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova reprezentat de Găinaru Iulian în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil,

din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

4

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

5

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova este declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie

temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6