2rh-79/18 — cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral

prima instanță: E. Palanciuc dosarul nr. 2rh-79/18

instanța de apel: L. Bulgac, V. Pruteanu, M. Anton

instanța de recurs: D. Visternicean, S. Moldovan, A. Cobăneanu

ÎNCHEIERE

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Visternicean

Judecătorii Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de către Tudor Cojocaru

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Jechiu împotriva

Departamentului de Executare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu

privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 9 aprilie 2008, prin care

recursul declarat de către Vasile Tarnovschi reprezentantul Tamarei Jechiu a fost

considerat inadmisibil

constată:

La 8 februarie 2007, Tamara Jechiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Departamentului de Executare al Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din

26 aprilie 2006 a fost admisă acțiunea împotriva ÎCS „RED Centru” și a fost încasat

în beneficiul ei 158 lei cu titlu de prejudiciu material și 50000 lei cu titlu de

prejudiciu moral în legătură cu incendierea casei.

Menționează că în acest proces a fost reprezentată de către Tudor Cojocaru în

baza procurii nr. 841 din 12 octombrie 2004, iar la 23 mai 2006 fără știrea ei Tudor

Cojocaru a înaintat spre executare silită Oficiului de Executare Râșcani titlul

executoriu nr. 2a-553/2006 emis de Curtea de Apel Chișinău la 26 aprilie 2006 cu

privire la încasarea din contul ÎCS „RED Centru” SA în beneficiul ei a sumei de

208000 lei.

Indică că la 16 iunie 2006 la solicitarea lui Tudor Cojocaru ea a eliberat

procura nr. 3776, pentru ca ultimul să-și poată primi banii de la instanțele

judecătorești, ca greșit achitați din numele ei în vederea achitării taxei de stat.

Explică că în legătură cu neîncrederea ei în Tudor Cojocaru, la 30 iunie 2006 a

anulat procura nr. 841 din 12 octombrie 2004 și procura nr. 3776 din 16 iunie 2006

1

eliberate pe numele lui, fapt despre care la 3 iulie 2006 a informat Curtea Supremă de

Justiție și pe Tudor Cojocaru, care nu a dorit să-i restituie procurile anulate.

Remarcă că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 1 noiembrie 2006 a fost

menținută decizia instanței de apel în partea încasării în beneficiul ei a prejudiciului

material și moral în sumă totală de 208000 lei. La 08 decembrie 2006 s-a prezentat la

Oficiul de Executare Râșcani pentru a primi banii, însă a fost informată că acești bani

au fost primiți de Tudor Cojocaru în baza procurii nr. 3776 din 16 iunie 2006, care a

fost anulată la 3 iulie 2006.

Consideră că procurile eliberate de ea nu-i acordau lui Tudor Cojocaru dreptul

de a primi bani de la Oficiul de Executare Râșcani, astfel ultimul a eliberat mijloacele

bănești în sumă de 208000 lei lui Tudor Cojocaru, fără ca acesta să aibă împuterniciri

în acest sens.

Solicită încasarea prejudiciului material în sumă de 208000 lei și repararea

prejudiciului moral în mărime de 200000 lei.

În cadrul dezbaterilor judiciare Vasile Tarnovschi reprezentantul Tamarei

Jechiu a depus cerere de concretizare a prejudiciului efectiv, menționând că la ziua de

6 iulie 2007 prejudiciul efectiv cauzat reclamantei constituie 208000 lei – suma

prejudiciului material, 10816 lei ce constituie nivelul inflației pentru perioada

1 decembrie 2006 – 1 iunie 2007 și 27906 lei, ce constituie dobânzile de întârziere

pentru aceiași perioadă.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 6 iulie 2007 acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2007 apelanta Tamara

Jechiu a fost scutită de la plata taxei de stat la depunerea apelului, a fost respins

apelul declarat de către Tamara Jechiu și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 9 aprilie 2008 recursul declarat de

către Vasile Tarnovschi reprezentantul Tamarei Jechiu a fost considerat inadmisibil.

La 13 octombrie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Tudor Cojocaru a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din

9 aprilie 2008.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că instanța de recurs refuză să

execute cererile înaintate de către Tudor Cojocaru în ceea ce ține de soluționarea

litigiului dat.

Menționează că conform ordonanței de învinuire din 30 august 2007, banii au

fost sustrași nu de la Tamara Jechiu, dar de la Oficiul de Executare Rîșcani și de la

Departamentul de Executare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

respectiv, părțile au fost confundate.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează

a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) CPC după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

2

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în

care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă,

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii,

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces,

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere,

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că

prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale

în domeniul drepturilor omului,

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova,

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, este cert că cererea de

revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în norma dată, care

poartă un caracter exhaustiv și nu pot fi completate.

Drept urmare, declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în

această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

La caz, se va remarca că temeiurile invocate în cererea de revizuire de către

revizuentul Tudor Cojocaru nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în

baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ori ultimul, în susținerea cererii de

revizuire, a oferit împrejurări ce constituie în sine niște susțineri ce țin de fondul

cauzei.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar

contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6

din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

3

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și

reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit

căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea

lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95,

§61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare

de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs.

Moldova).

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tudor

Cojocaru împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 9 aprilie 2008, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Jechiu împotriva Departamentului

de Executare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Visternicean

Judecătorii Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

4