2ra-450/18 — anularea actelor, înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului

2ra-450/18 — anularea actelor, înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: N. Pasecinic dosarul nr. 2ra-450/18

(Judecătoria Căușeni (sediul Buiucani)

instanța de apel: L. Bulgac, Gr. Dașchevici, V. Sîrbu

(Curtea de Apel Chișinău)

ÎNCHEIERE

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Coroma Oleg,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Coroma Oleg

împotriva lui Friptu Valentin, Friptu Nadejda, Codreanu Igor, Bordeianu Radu,

Primăria mun. Chișinău, Consiliul municipal Chișinău, Direcția privind autorizarea

construcțiilor, Pretura sectorului Buiucani mun. Chișinău, intervenienții accesorii

Oficiul Cadastral Teritorial mun. Chișinău și Codreanu Natalia, cu privire la

anularea actelor, înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului, demolarea

imobilului,

împotriva deciziei din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău prin care

a fost respins apelul declarat de Coroma Oleg și menținută hotărîrea din 27 ianuarie

2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

c o n s t a t ă:

Coroma Oleg a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Friptu

Valentin, Friptu Nadejda, Codreanu Igor, Bordeianu Radu, Primăria mun. Chișinău,

Consiliul municipal Chișinău, Direcția privind autorizarea construcțiilor, Pretura

sectorului Buiucani mun. Chișinău, intervenienții accesorii Oficiul Cadastral

Teritorial mun. Chișinău și Codreanu Natalia, solicitînd anularea certificatului de

urbanism nr.2 25i/09 din 01.04.2009 pentru construcția mansardei; autorizației de

construcție nr.149 din 15.04.2010, hotărîrii Comitetului Executiv Raional Frunze de

Deputați ai Poporului nr.9/2.1 din 30.09.1991, proiectului de reparație capitală a

apartamentului nr.2 de pe str. Șciusev, 106 mun. Chișinău din 25.02.1992, actului

de dare în exploatare a apartamentului nr.2 de pe str. Șciusev, 106 mun. Chișinău

din 06.07.1992, actului de examinare a stării tehnice a apartamentului nr.2 de pe str.

Șciusev, 106 mun. Chișinău din 04 iulie 1990, bonului de repartiție din anul 1992

eliberat lui Codreanu Igor pe încăperea de pe adresa mun. Chișinău str. Șciusev, 106

apartamentul nr.2 și refuzului Preturii Buiucani mun. Chișinău nr. C-381/16 din 08

august 2016, precum și înlăturarea obstacolelor în folosința terenului de pe lîngă

casă aflat în folosință comună, situat pe str. Șciusev, 106 mun. Chișinău, prin

restabilirea situației anterioare încălcării dreptului prin demolarea gardurilor

construite ilegal pe terenul dat cu restabilirea fostului gard și a porții, și cu privire la

demolarea unei părți din imobilul cu 2 etaje și mansardă, amplasat pe terenul situat

pe str. Șciusev, 106 mun. Chișinău, ce aparține cu drept de proprietate pîrîtului

Codreanu Igor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 23 decembrie 1994 a

cumpărat 1/6 cotă-parte din casă (apartamentul nr.3) situată pe adresa mun.

Chișinău, str. Șciusev 106, iar la 18 aprilie 1995 1/6 parte din acest imobil

(apartamentul nr.2) a fost procurat de Petru Popescu și Nionila Popescu.

La 23 august 1996 vecinele, Irina Ojoga și Tatiana Ojoga - proprietarele a 2/3

din imobilul situată pe adresa mun. Chișinău, str. Șciusev 106 (apartamentul nr.1),

au încheiat cu soții Friptu Nadejda și Valentin contract de întreținere pe viață,

aceștia înregistrînd viza de reședință în apartamentul nr.1 din adresa indicată în anul

apartamentului nr.1, ei înregistrînd dreptul de proprietate în lipsa certificatelor de

deces ale Tatianei Ojoga și Irina Ojoga.

A reiterat reclamantul că conform extrasului cadastral din 06 iulie 2004,

proprietarii a 1/6 cotă-parte din imobilul deja demolat de pe adresa indicată, cu

spațiul locativ de 101,30 m.p., erau Petru Popescu și Nionila Popescu (fosta soție),

în conformitate cu contractul de vînzare-cumpărare din 18 aprilie 1995 și a

procesului-verbal de dare în exploatare nr.342 din 23 ianuarie 2001, conform căruia

1/6 formează o vilă cu 2 etaje.

De asemenea, Friptu Nadejda și Friptu Valentin erau proprietarii a 2/3 cotă-

parte din casă (apartamentul nr. 1) în temeiul contractului nr.2-3832 din 23 august

1996 de întreținere pe viață.

A afirmat reclamantul că Popescu Petru, după ce a cumpărat în anul 1995 o

parte din casa situată pe str. Șciusev 106 ( apartamentul nr. 2), a primit în anul 1996

autorizația de construcție a unei anexe – verande, la partea lui de 1/6 cotă din casă.

Primind autorizația la construirea verandei, Popescu Petru, fără a avea autorizația de

demolare și fără acordul vecinilor, a demolat în anul 1996 încăperile auxiliare,

saraiul, o parte de gard, veceul, iar alături, în ograda casei de pe str. Șciusev 106,

ilegal și-a construit o vilă, înstalînd garduri și poartă, care apoi a donat-o lui

Bordeianu Radu.

La rîndul său, soții Friptu pe data de 18 aprilie 1997 s-au adresat la Primăria

mun. Chișinău cu cererea de eliberare a autorizației pentru reconstrucția

apartamentului nr. 1 cu adăugarea unei anexe. Primind pe data de 29 ianuarie 1998

autorizația Primăriei mun. Chișinău la reconstrucția casei și construirea unei anexe

în mărime de 9x10 metri, soții Friptu au demolat cea mai mare parte a casei situate

pe str.Șciusev, 106, unde trăia reclamantul, distrugînd și o parte din proprietatea

acestuia. Iar mai tîrziu au construit pe acest teren vilă cu 2 etaje, saună și garaj, în

timp ce reclamantul a rămas să trăiască în partea avariată rămasă din casa legală și

unde pînă în prezent este înregistrat ca coproprietar împreună cu pîrîții.

A susținut reclamantul că sauna construită creează condiții de umiditate în

locuința sa , iar vila cu 2 etaje a fost ridicată ocupînd o parte a ogrăzii comune. Din

rămășițele porții de lemn inițiale au făcut reclamantului o portiță și i-au lăsat o

trecere pe care este posibil de mers doar pe jos.

2

A declarat reclamantul că a pierdut litigiile de judecată cu vecinii Friptu,

deoarece aceștia dispuneau de autorizație pentru construcție și de acordul vecinilor.

În acest sens, a relatat reclamantul că acordul vecinilor pentru efectuarea

construcției a fost dat soților Friptu de către Codreanu Igor, care se pretinde a fi

vecinul său și care avea viză de reședință pe str. Șciusev 106, mun. Chișinău, ap. 2.

La fel, Codreanu Igor a dat acordul și ca locuitor al apartamentului nr. 3, conform

certificatului SEL, adică al apartamentului său.

A menționat reclamantul că prin ordonanța Procurorului Procuraturii sect.

Buiucani din 07 noiembrie 2012 s-a stabilit că certificatul SEL Buiucani nr.6 din 04

mai 1997 eliberat lui Codreanu Igor a fost falsificat și exista componența de

infracțiune prevăzută de art. 361 alin. (2) Cod penal, dar expirase termenul de

tragere la răspundere penală.

Potrivit certificatului de urbanism al Primăriei mun. Chișinău nr.746i din 04

decembrie 2000 și a procesului-verbal de recepție finală a casei nr.342 din 23

ianuarie 2001 prima casă construită ilegală pe str. Șciusev 106, cu suprafața de

construcție mărită, a fost legalizată de funcționarii Primăriei fără careva documente

prevăzute de lege, fără acordul, semnătura și ștampila Inspecției de Stat în

Construcții și cu încălcarea regulilor SNiP 2.07.01-89.

A mai indicat reclamantul că imobilul vecinului Codreanu Igor se află pe str.

Lăpușneanu, 9, însă o jumătate din casa sa mare a construit-o pe terenul de pe str.

Șciusev 106, unde și-a făcut ieșire cu propriile porți.

Astfel, la moment pe adresa indicată, în afară de partea sa rămasă din casa

demolată ilegal unde el trăiește în apartamentul nr. 3 (1/6 parte), se află încă 3 case

mari de tip vilă îngrădite cu garduri, cu trei porți separate și de asemenea, o portiță

aparte făcută din fosta poartă, lăsată reclamantului de vecini.

A susținut că în anul 2014 s-a stabilit că Codreanu Igor a construit o parte din

imobilul său, care încă nu era dat în exploatare, pe suprafața terenului de pe str.

Șciusev 106, ilegal, iar privitor la legalitatea imobilelor pîrîților soții Friptu și

Bordeianu Radu, în prezent există un litigiu în judecată.

Consideră reclamantul că urmare a acțiunilor vecinilor Friptu Nadejda, Friptu

Valentin, Codreanu Igor și Bordeianu Radu i-au fost încălcate drepturile sale

privind folosirea terenului situat pe str. Șciusev 106 mun. Chișinău, care se află în

proprietatea comună. Din aceste considerente este necesar de restabilit drepturile

civile încălcate prin demolarea gardurilor capitale și restabilirea fostului gard și a

porții, fiind necesară demolarea unei părți din imobilul lui Codreanu Igor construit

pe terenul situat pe str. Șciusev 106, mun. Chișinău și anularea actelor

administrative de permitere a efectuării acestei construcții.

Prin hotărîrea din 27 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani)

acțiunea în partea anularii certificatului de urbanism nr. 225i/09 din 01.04.2009

pentru construcția mansardei, autorizației de construcție nr.149 din 15.04.2010,

hotărîrii Comitetului Executiv Raional Frunze de Deputați ai Poporului nr.9/2.1 din

30.09.1991, proiectului de reparație capitală a apartamentului nr.2 de pe str.

Șciusev, 106 mun. Chișinău din 25.02.1992, actului de dare în exploatare a

apartamentului nr.2 de pe str. Șciusev, 106 mun. Chișinău din 06.07.1992, actului

de examinare a stării tehnice a apartamentului nr.2 de pe str. Șciusev, 106 mun.

3

Chișinău din 04 iulie 1990, bonului de repartiție din anul 1992 eliberat lui Codreanu

Igor pe încăperea de pe adresa mun. Chișinău str. Șciusev, 106, apartamentul nr.2 și

refuzului Preturii Buiucani mun. Chișinău nr. C-381/16 din 08 august 2016, a fost

respinsă ca fiind depusă peste termen. Acțiunea cu privire la înlăturarea obstacolelor

în folosința terenului de pe lîngă casă aflat în uz comun, situat pe str. Șciusev, 106

mun. Chișinău, prin restabilirea situației anterioare încălcării dreptului prin

demolarea gardurilor construite ilegal pe terenul dat cu restabilirea fostului gard și a

porții, și cu privire la demolarea unei părți din imobilul cu 2 etaje și mansardă,

amplasat pe terenul situat pe str. Șciusev, 106 mun. Chișinău, ce aparține cu drept

de proprietate pîrîtului Codreanu Igor, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Coroma Oleg a depus apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd

casarea ei și emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Coroma Oleg și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 28 decembrie 2017 Coroma Oleg a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi

hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că concluziile instanțelor expuse în hotărîri

sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind apreciate eronat probele

administrate la materialele dosrului.

La fel, a menționat că instanța greșit a concluzionat încălcarea termenului de

prescripție.

De asemenea, a menționat că instanța a ignorat faptul că terenul a fost

ocupat și îngrădit ilegal, fără acordul său ca fiind proprietar.

În conformitate cu art. 434 CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește

dovada recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data 28

decembrie 2017 se consideră a fi depus în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Coroma Oleg în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

4

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Coroma Oleg nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Coroma Oleg.

5

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Coroma Oleg se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

6