2ra-555/18 — cu privire la anularea contractului de donație.

Dosarul nr. 2ra-555/18

Instanța de fond: Judecătoria Orhei (sediul Șoldănești) – E. Lavciuc,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Vascan, E. Palanciuc, V. Clima,

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Anna Cupcic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Anna Cupcic

împotriva Mariei Morari, intervenientului accesoriu notarul public Iurie Pietraru, cu

privire la declararea nulității contractului de donație,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 06 septembrie 2017, prin

care s-a respins apelul declarat de către Anna Cupcic, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Orhei (sediul Șoldănești) din data de 22 martie 2017,

C O N S T A T Ă:

La data de 23 februarie 2016 Anna Cupcic s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Mariei Morari, intervenientului accesoriu notarul public Iurie

Pietraru, cu privire la declararea nulității contractului de donație nr. 2927 din 16 iulie

2013 a terenului agricol din extravilanul satului Olișcani, raionul Șoldănești cu suprafața

de 1,9602 ha. ( f.d.4-5, 33-34 )

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 16 iulie 2013 a donat

feciorului Vladimir Morari terenul agricol ce îi aparținea cu drept de proprietate, având

o înțelegere prealabilă cu acesta și soția lui, Maria Morari, că vor fi alături de ea și o vor

ajuta în gospodărie. Cu toate acestea, fiul ei și nora au început a consuma băuturi

alcoolice, ce a dus la certuri. Reclamanta menționează că a tolerat situația creată din

cauză că avea nevoie de ajutor, însă după decesul fiului, produs la 18 iulie 2015, soția

acestuia Morari Maria nu-i mai acordă nici un ajutor. Reclamanta indică că terenul donat

era o sursă de unde se hrănea. Acum unica sursă de întreținere este pensia de vârstă.

Invocând prevederile art. 219, 835,836 Cod civil, a solicitat declararea nulă a

contractului de donație, deoarece Maria Morari refuză să-și onoreze obligațiunile

înțelegerii verbale convenite de comun acord în perioada căsătoriei cu fiul Vladimir

Morari și anume de întreținerea sa.

Prin hotărârea judecătoriei Orhei (sediul Șoldănești) din 22 martie 2017 s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Anna Cupcic. (f.d. 120, 124-131)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 06 septembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de Ana Cupcic, menținută hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul

Șoldănești) din 22 martie 2017. ( f.d. 166, 167-173)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 18 ianuarie 2018 Anna

Cupcic a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor

1

judecătorești, cu examinarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri în corespundere cu

prevederile alin.1 lit.c1), art.445 CPC.

În motivarea recursului recurenta a indicat, că instanțele de judecată nu au aplicat

legea care trebuie să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată,

interpretând eronat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

data de 06 septembrie 2017, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului

poștal la data de 05 decembrie 2017, confirmare privind recepționarea acesteia la

materialele dosarului lipsește. (f.d.174)

În aceste circumstanțe recursul, depus de către Anna Cupcic la data de 18 ianuarie

2018, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Anna Cupcic, este

inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Anna Cupcic indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată

au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că

normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar

alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

2

puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către

Anna Cupcic asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Anna

Cupcic și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Anna Cupcic inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Anna Cupcic, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

3