2ra-555/18 — cu privire la anularea contractului de donație.

Dosarul nr. 2ra-555/18 Instanța de fond: Judecătoria Orhei (sediul Șoldănești) – E. Lavciuc, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Vascan, E. Palanciuc, V. Clima, Î N C H E I E R E 21 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Anna Cupcic, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Anna Cupcic împotriva Mariei Morari, intervenientului accesoriu notarul public Iurie Pietraru, cu privire la declararea nulității contractului de donație, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 06 septembrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de către Anna Cupcic, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul Șoldănești) din data de 22 martie 2017, C O N S T A T Ă: La data de 23 februarie 2016 Anna Cupcic s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Morari, intervenientului accesoriu notarul public Iurie Pietraru, cu privire la declararea nulității contractului de donație nr. 2927 din 16 iulie 2013 a terenului agricol din extravilanul satului Olișcani, raionul Șoldănești cu suprafața de 1,9602 ha.

( f.d.4-5, 33-34 ) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 16 iulie 2013 a donat feciorului Vladimir Morari terenul agricol ce îi aparținea cu drept de proprietate, având o înțelegere prealabilă cu acesta și soția lui, Maria Morari, că vor fi alături de ea și o vor ajuta în gospodărie. Cu toate acestea, fiul ei și nora au început a consuma băuturi alcoolice, ce a dus la certuri. Reclamanta menționează că a tolerat situația creată din cauză că avea nevoie de ajutor, însă după decesul fiului, produs la 18 iulie 2015, soția acestuia Morari Maria nu-i mai acordă nici un ajutor. Reclamanta indică că terenul donat era o sursă de unde se hrănea. Acum unica sursă de întreținere este pensia de vârstă.

Invocând prevederile art. 219, 835,836 Cod civil, a solicitat declararea nulă a contractului de donație, deoarece Maria Morari refuză să-și onoreze obligațiunile înțelegerii verbale convenite de comun acord în perioada căsătoriei cu fiul Vladimir Morari și anume de întreținerea sa. Prin hotărârea judecătoriei Orhei (sediul Șoldănești) din 22 martie 2017 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Anna Cupcic. (f.d. 120, 124-131) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 06 septembrie 2017 a fost respins apelul declarat de Ana Cupcic, menținută hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul Șoldănești) din 22 martie 2017. ( f.d. 166, 167-173) Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 18 ianuarie 2018 Anna Cupcic a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor 1 judecătorești, cu examinarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri în corespundere cu prevederile alin.1 lit.c1), art.445 CPC.

În motivarea recursului recurenta a indicat, că instanțele de judecată nu au aplicat legea care trebuie să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată, interpretând eronat legea. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 06 septembrie 2017, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal la data de 05 decembrie 2017, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește. (f.d.174) În aceste circumstanțe recursul, depus de către Anna Cupcic la data de 18 ianuarie 2018, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Anna Cupcic, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Anna Cupcic indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede 2 puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către Anna Cupcic asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Anna Cupcic și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Anna Cupcic inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Anna Cupcic, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 3