3rh-24/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Strășeni dosar nr. 3rh-24/2018

judecător: V. Lazari

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: L. Popova, M. Moraru, A. Panov

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție

judecători: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Efimia Toderenco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Efimia

Toderenco împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Strășeni, privind

obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă,

c o n s t a t ă :

La 21 iunie 2013, Efimia Toderenco a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Strășeni, solicitând obligarea recalculării pensiei Efimiei Toderenco

pentru vechime în muncă în funcția de procuror, raportată la salariul procurorului

în exercițiu la 01 aprilie 2013.

În motivarea cererii a indicat că, a adresat Casei Teritoriale de Asistență

Socială o cerere de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din

considerentul că procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă și a indemnizației viagere în cazul majorării generale a

salariului procurorilor, recalcularea efectuându-se ținând cont de funcția deținută

la data ieșirii la pensie.

La 22 mai 2013 a recepționat refuzul Casei Teritoriale de Asistență

Socială la cererea de recalculare a pensiei și nefiind de acord cu răspunsul în

cauză, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de

Asistență Socială.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2013 a fost respinsă

cererea înaintată de Efimia Toderenco împotriva Casei Teritoriale de Asistență

Socială cu privire la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2014 a fost respins

apelul declarat de Efimia Toderenco și menținută hotărârea Judecătoriei Strășeni

din 27 decembrie 2014.

La 06 iunie 2014 Efimia Toderenco a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2014, solicitând casarea deciziei recurate și

1

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

cererea de chemare în judecată înaintată de Efimia Toderenco și obligată Casa

Teritorială de Asistență Socială să recalculeze pensia pentru vechime în muncă,

începând cu 01 aprilie 2013.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 decembrie 2014 s-a

declarat inadmisibil recursul declarat de Efimia Toderenco.

La 27 iulie 2017, Efimia Toderenco a depus cerere de revizuire, solicitând

casarea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 27 decembrie 2013, deciziei Curții de

Apel Chișinău din 11 iunie 2014 și încheierii Curții Supreme de Justiție din 10

decembrie 2014.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017 s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Efimia Toderenco.

La 27 decembrie 2017, Efimia Toderenco a depus cerere de revizuire la

Curtea de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 27

decembrie 2013, deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2014 și încheierii

Curții Supreme de Justiție din 10 decembrie 2014.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018 s-a declarat

necompetentă Curtea de Apel Chișinău de a examina cererea de revizuire depusă

de Efimia Toderenco și s-a strămutat cauza la Curtea Supremă de Justiție pentru

examinarea cererii de revizuire.

În motivarea cererii de revizuire Efimia Toderenco a indicat aceliași

motive de fapt și de drept ca și în cererea sa depusă la 27 iulie 2017, invocînd ca

temei de revizuire art. 449, lit. b) Cod de procedură civilă, indicând că, motivul

înaintării prezentei cereri de revizuire este generat de faptul că, a aflat despre

existența hotărârilor pe cauză similară, și anume cauza Vasile Solomon împotriva

CNAS, și cauza Eugenia Catană împotriva CNAS.

Susține revizuenta că, în cauzele date, acțiunile reclamanților a fost

admise cu dispunerea recalculării pensiei pentru vechime în muncă, ținând cont de

majorarea salariilor procurorilor.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire

este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se

desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă

de Efimia Toderenco neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2), (4) Cod de procedură civilă, cererea

de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea

2

Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se

examinează de Curtea Supremă de Justiție.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere

a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Iar, potrivit art. 451, alin. (4) Cod de procedură civilă, nu se admite

depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri.

Or, în speță, Colegiul reține că Efimia Toderenco înaintând cererea de

revizuire din 27 decembrie 2017 nu a invocat careva motive, circumstanțe noi, sau

temeiuri noi, cererea în cauză fiind similară cererii de revizuire depuse de Efimia

Toderenco la 27 iulie 2017, fapt ce denotă că cererea de revizuire este depusă

repetat în baza acelorași temeiuri.

Totodată, Colegiul consideră necesar a reitera că, în conformitate cu art.

449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu

au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că

nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

3

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu

o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul

de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de

revizuire, altfel spus, Efimia Toderenco nu a făcut dovada faptului că în procesul

examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al

cererii de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în

procesul examinării cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat înscrisuri noi

care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce

acelea prezentate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de

judecată ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită, în cazul în care

înscrisurile indicate de revizuent sunt emise ulterior examinării cauzei.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele

invocate de Efimia Toderenco se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de

către Curtea Supremă de Justiție prin încheierea a cărei revizuire se pretinde, și nu

atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de

revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

4

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire

nu indică careva temeiuri noi prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Reieșind din cele expuse, în conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1)

lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Efimia

Toderenco, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Efimia

Toderenco împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Strășeni, privind

obligarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

5