2ra-343/18 — cu privire la obligarea încetării lucrărilor de construcție cu remedirea din cont propriu a încăperii, repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-343/18 — cu privire la obligarea încetării lucrărilor de construcție cu remedirea din cont propriu a încăperii, repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: E. Palanciuc dosarul nr. 2ra-343/18

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

ÎNCHEIERE

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Ruslan Uscov și Valentina Safronova, reprezentată de avocatul Maxim Sidorenco

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Safronova

împotriva lui Ruslan Uscov, Ninei Uscova și lui Alexandr Perjan cu privire la

obligarea încetării lucrărilor de construcție cu remedierea din cont propriu a

încăperii, repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, prin care

au fost respinse apelurile declarate de către Valentina Safronova și Ruslan Uscov și

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 23 iunie 2017, prin

care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 5 februarie 2016, Valentina Safronova a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ruslan Uscov, Ninei Uscova și lui Alexandr Perjan cu

privire la obligarea încetării lucrărilor de construcție cu remedierea din cont

propriu a încăperii, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că este coproprietara apartamentului

nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, în temeiul hotărârii Comisiei

municipale de privatizare a fondului de locuințe nr. 107 din 5 octombrie 1995, iar

Ruslan Uscov, Nina Uscova și Alexandr Perjan sunt proprietari sau posesori a

apartamentelor alăturate imobilului ei și anume a apartamentului nr. XXXXX din

str. XXXXX mun. XXXXX și apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun.

XXXXX.

1

Menționează că începând cu toamna anului 2015, când se afla peste hotarele

țării, vecinii Ruslan Uscov, Nina Uscova și Alexandr Perjan, fără informarea și

fără acordul ei corespunzător, au demarat lucrările de reconstrucție capitală în

blocul locativ din str. XXXXX mun. XXXXX, pentru reconstruirea mansardei de

uz comun, care se află inclusiv deasupra apartamentului ei.

Explică că întorcându-se în țară și aflând că Ruslan Uscov, Nina Uscova și

Alexandr Perjan execută lucrări de construcție și ignoră adresările ei cu privire la

încetarea lucrărilor, a înaintat un șir de plângeri și cereri către organele de drept cât

și în adresa Primăriei mun. Chișinău, Preturii sect. Centru mun. Chișinău și

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 8, pe faptul

executării lucrărilor neautorizate, dar și cauzării prejudiciului imobilului ei.

Indică că la cererile sale, a primit răspunsul Preturii sect. Centru

mun. Chișinău nr. S-745/1/15 din 18 noiembrie 2015, răspunsul Direcției generale

arhitectură urbanism și relații funciare nr. 21/1970 din 10 decembrie 2015,

răspunsul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 8

nr. 03/677/15 din 11 decembrie 2015 și răspunsul Procuraturii sect. Centru

mun. Chișinău nr. 24-332pet/l5-7223 din 28 decembrie 2015, prin care se confirmă

că lucrările de construcție se execută de către Ruslan Uscov, Nina Uscova și

Alexandr Perjan, fără autorizație de construire.

Notează că pe faptul dat, Inspecția de Stat în Construcții a intentat un proces

contravențional și la 4 decembrie 2015, le-a înmânat pârâților prescripția de sistare

a lucrărilor de construcție seria ISC nr. 000202 din 4 decembrie 2015, însă aceștia

au continuat lucrările de construcție, ignorând prescripția Inspecției de Stat în

Construcții.

Ulterior, Inspecția de Stat în Construcții a întocmit pe numele lui Alexandr

Perjan și lui Ruslan Uscov procesele-verbale cu privire la contravenție nr. 0003462

din 28 ianuarie 2016, nr. 0003725 din 29 ianuarie 2016, nr. 0003729 din

28 ianuarie 2016 și nr. 0003726 din 29 ianuarie 2016, în baza contravenției

prevăzute de art. 179 Cod contravențional, executarea construcțiilor de orice

categorie și intervenția în structura de rezistență a construcțiilor existente, cu

remiterea proceselor-verbale în instanța de judecată pentru examinare în fond.

Evidențiază că necătând la întocmirea de către Inspecția de Stat în

Construcții a prescripției de sistare a lucrărilor și proceselor-verbale cu privire la

contravenție, Ruslan Uscov, Nina Uscova și Alexandr Perjan nu au încetat lucrările

de construcție, însă le-au continuat în mod abuziv și samavolnic.

Susține că efectuarea lucrărilor neautorizate fără respectarea standardelor și

procedurilor stabilite de legislație, din contul încăperii mansardei de uz comun, în

mod evident îi lezează dreptul de proprietate asupra apartamentului ei și dreptul la

folosința spațiilor de uz comun din blocul locativ.

Mai menționează că efectuarea lucrărilor neautorizate îi afectează

integritatea apartamentului și blocului locativ, îi pune în pericol siguranța vieții și

sănătății ei și membrilor de familie și că acțiunile pârâților îi provoacă emoții

negative și stresuri grave.

2

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-168 CPC, 316, 376,

1398, 1400, 1416 Cod civil.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea lui Alexandr Perjan, Ruslan Uscov și

Ninei Uscova să înceteze lucrările de construcție la nivel de mansardă a blocului

locativ din str. XXXXX mun. XXXXX, obligarea lui Alexandr Perjan, Ruslan

Uscov și Ninei Uscova să remedieze din cont propriu încăperea la nivel de

mansardă din str. XXXXX mun. XXXXX, în vederea restabilirii situației existente

până la demararea lucrărilor neautorizate, încasarea în mod solidar de la Alexandr

Perjan, Ruslan Uscov și Nina Uscova în beneficiul ei, suma despăgubirilor pentru

prejudiciu moral cauzat în mărime de 20000 lei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

La 18 mai 2016, Valentina Safronova a depus o cerere suplimentară la

cererea de chemare în judecată, prin care a solicitat suplimentar și încasarea în mod

solidar de la Alexandr Perjan, Ruslan Uscov și Nina Uscova în beneficiul ei, a

prejudiciului material cauzat în mărime de 6148,24 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 23 iunie 2017,

acțiunea a fost admisă parțial.

Au fost obligați în mod solidar Alexandr Perjan, Ruslan Uscov și Nina

Uscova să înceteze lucrările de construcție la nivel de mansardă a blocului locativ

din str. XXXXX mun. XXXXX.

Au fost obligați în mod solidar Alexandr Perjan, Ruslan Uscov și Nina

Uscova să remedieze din cont propriu încăperea la nivelul de mansardă din

str. XXXXX mun. XXXXX, în vederea restabilirii situației existente până la

demararea lucrărilor neautorizate.

A fost încasat în mod solidar de la Alexandr Perjan, Ruslan Uscov și Nina

Uscova în beneficiul Valentinei Safronova prejudiciul material în mărime de

6148,24 lei, taxa de stat în mărime de 350 lei, cheltuielile pentru efectuarea

expertizei în mărime de 1000 lei, cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în

mărime de 5575,60 lei.

Au fost respinse pretențiile cu privire la repararea prejudiciului moral și

restituirea taxei de stat în mărime de 317,50 lei, ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de către Valentina Safronova și Ruslan Uscov și menținută

hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 23 iunie 2017.

La 12 decembrie 2017, Ruslan Uscov a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri sub formă de încheiere de încetare a procesului în partea

obligării lui Alexandr Perjan, Ruslan Uscov și Ninei Uscova să remedieze din cont

propriu încăperea la nivelul de mansardă din str. XXXXX mun. XXXXX, iar în

rest, pretențiile Valentinei Safronova să fie respinse ca neîntemeiate.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

3

Obiectează că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au aplicat la

caz prevederile Legii nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, or art. 28 alin. (2) din această lege, stabilește expres că

încălcarea prevederilor prezentei legi atrage după caz, răspunderea

contravențională sau penală.

Insistă că circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost

constatate și elucidate pe deplin de către instanțele de judecată ierarhic inferioare.

Relevă că în cazul solicitării de încetare a lucrărilor de construcție în ordine

civilă, urmează a fi stabilit dacă prin lucrările de construcție efectuate are loc

încălcarea dreptului de proprietate a persoanei păgubite, întrucât nu orice persoană

are dreptul de a solicita încetarea lucrărilor de construcție, la baza solicitărilor

urmând să existe un temei juridic și faptic, pe când instanțele de judecată ierarhic

inferioare s-au rezumat doar la constatarea faptului existenței unei construcții

neautorizate, fără a examina în continuare în ce mod au fost afectate drepturile

Valentinei Safronova.

Notează că în cazul solicitării de remediere a construcției urmează a fi

demonstrat în ce mod anume a fost afectată construcția, în acest sens, fiind

indispensabilă demonstrarea legăturii cauzale dintre așa-numitele deficiențe și

lucrările de construcție efectuate.

Remarcă că obiectul litigiului în cauză este diferit de obiectul procesului prin

care se constată faptul neautorizării lucrărilor de construcții și aplicării răspunderii

contravenționale sau penale.

Explică că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

28 aprilie 2016, rămasă irevocabilă prin decizia Curții de Apel Chișinău din

22 august 2016, dânsul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzută de art. 179 Cod contravențional, iar în temeiul normei indicate s-a dispus

remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate.

Consideră că la examinarea prezentei cauze, în privința capătului de cerere a

Valentinei Safronova, prin care aceasta a solicitat obligarea în mod solidar a lui

Alexandr Perjan, Ruslan Uscov și Nina Uscova să remedieze din cont propriu

încăperea la nivelul de mansardă din str. XXXXX mun. XXXXX, în vederea

restabilirii situației existente până la demararea lucrărilor neautorizate, instanțele

de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și

anume nu au aplicat prevederile art. 265 lit. b) CPC, potrivit cărora instanța

judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între

aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărâre

judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în

legătură cu renunțarea reclamantului la acțiune sau cu confirmarea tranzacției

dintre părți.

La fel, insistă că și în privința capătului de cerere cu privire la remedierea

din cont propriu a încăperii la nivelul de mansardă, procesul urma a fi încetat.

La 31 ianuarie 2018, Valentina Safronova, reprezentată de avocatul Maxim

Sidorenco a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

30 noiembrie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a

4

deciziei instanței de apel în partea prin care a fost respinsă cererea de apel depusă

de ea și casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretenției

de încasare a prejudiciului moral și emiterea în partea dată a unei noi hotărâri de

încasare solidară de la Alexandr Perjan, Ruslan Uscov și Nina Uscova în beneficiul

ei a despăgubirilor pentru prejudiciu moral cauzat în sumă de 20000 lei, cu

compensarea suplimentară a cheltuielilor pentru asistența juridică de 3000 lei

pentru participarea avocatului în instanța de apel, în rest hotărârea primei instanțe

și decizia instanței de apel să fie menținute.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

în partea prin care au respins pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral,

au interpretat eronat prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil și ca rezultat au aplicat

eronat normele de drept material.

Cu referire la dispozițiile art. 1398 alin. (1), 1422 Cod civil, indică că

prejudiciul moral se compensează conform legii în cazul în care este cauzat printr-

un act ilicit și a condus la cauzarea părții vătămate a suferințelor psihice sau fizice

prin atentarea la drepturile persoanei nepatrimoniale.

Notează că natura delictuală a faptei comise de Ruslan Uscov, Nina Uscova

și Alexandr Perjan a fost confirmată în mod definitiv prin prescripția Inspecției de

Stat în Construcții, proceselor-verbale cu privire la contravenție întocmite de

organele de poliție și Inspecția de Stat în Construcții, cât și prin hotărârile

instanțelor de judecată irevocabile pe cauzele contravenționale.

Obiectează că i s-a refuzat în acordarea prejudiciului moral pe motiv că în

cazul delictului săvârșit, legea nu ar prevedea posibilitatea recuperării prejudiciului

moral, în timp ce această concluzie nu rezultă din sensul direct al normelor legale

concrete, astfel relevă că este inadmisibilă și ilegală interpretarea acestor norme în

sensul limitării dreptului persoanei la primirea despăgubirilor pentru prejudiciu

moral suferit în urma comiterii faptei recunoscute drept delict în baza legii

contravenționale.

Insistă că decizia instanței de apel în partea contestată, este bazată și pe o

aprecierea arbitrară a probelor.

Subliniază că Ruslan Uscov, Nina Uscova și Alexandr Perjan au atentat la

următoarele drepturi nepatrimoniale ale ei și anume dreptul la siguranța vieții și

sănătății persoanei, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la respect reciproc dintre

vecini, dreptul la protecția proprietății, fapt din care rezultă prejudiciul moral, fiind

dovedită și legătura cauzală între prejudiciu moral și acțiunile lui Ruslan Uscov,

Ninei Uscova și a lui Alexandr Perjan, inclusiv prin hotărârile irevocabile pe

cauzele contravenționale, anexate la dosar.

La 6 martie 2018, Valentina Safronova, reprezentată de avocatul Maxim

Sidorenco a depus referință la cerere de recurs declarată de către Ruslan Uscov, în

care a invocat dezacordul cu recursul lui Ruslan Uscov.

La 13 martie 2018, Valentina Safronova, reprezentată de avocatul Maxim

Sidorenco a mai depus o referință la cerere de recurs declarată de către Ruslan

Uscov, prin care a solicitat respingerea recursului lui Ruslan Uscov.

5

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 26 decembrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire (f. d. 67 vol. II), careva date cu privire la recepționarea acesteia de către

recurenți la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

30 noiembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Ruslan Uscov

și Valentina Safronova, reprezentată de avocatul Maxim Sidorenco nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

6

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile

declarate de către Ruslan Uscov și Valentina Safronova, reprezentată de avocatul

Maxim Sidorenco, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Ruslan Uscov și Valentina Safronova,

reprezentată de avocatul Maxim Sidorenco ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Ruslan Uscov și Valentina Safronova,

reprezentată de avocatul Maxim Sidorenco se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

7