2ra-302/18 — stabilirea pensiei de intretinere pentru copilul minor si incasarea acesteia

2ra-302/18 — stabilirea pensiei de intretinere pentru copilul minor si incasarea acesteia (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-302/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (judecător V. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători L. Bulgac, G. Dașchevici și S. Gîrbu)

Î N C H E I E R E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în următoarea componență:

președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bahneanu Olga,

în cauza civilă în procedura contencioasă la cererea de chemare în judecată

înaintată de Bahneanu Olga, prin intermediul avocatului Reguș Artur, împotriva lui

Curtev Dumitru cu privire la stabilirea pensiei de întreținere pentru copilul minor și

încasarea acesteia,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, prin care

s-a admis apelul declarat de Curtev Dumitru, prin intermediul avocatului stagiar

Baidan Olesea, și s-a modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din

17 februarie 2017 în partea perioadei de achitare a pensiei de întreținere pentru

copilul minor X, și anume s-a obligat Curtev Dumitru să o achite pentru perioada

începând cu data adresării în instanța judecătorească până la data atingerii

majoratului de către X, iar în rest, s-a menținut hotărârea primei instanțe,

C O N S T A T Ă:

La 22 decembrie 2016 Bahneanu Olga a înaintat, prin intermediul avocatului

Reguș Artur, o cerere de chemare în judecată împotriva lui Curtev Dumitru (f.d. 4-

6), solicitând stabilirea pensiei de întreținere pentru copilul minor X în cuantum de

1 700 lei lunar și încasarea acesteia, în beneficiul său, din contul lui Curtev

Dumitru, pentru perioada începând cu data de 01 ianuarie 2010 până la data

atingerii majoratului de către X.

În motivarea acțiunii, avocatul Reguș Artur a indicat că prin hotărârea

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, din 08 aprilie 2009, s-a desfăcut căsătoria

încheiată între Curtev Dumitru și Omarov Olga (în prezent Bahneanu Olga), iar

domiciliul copilului minor Y (în prezent X), născut la X, s-a stabilit la mama

1

acestuia.

A susținut că Bahneanu Olga nu a solicitat anterior încasarea pensiei de

întreținere pe cale judecătorească din motiv că, Curtev Dumitru s-a obligat oral să

participe lunar la întreținerea copilului minor, dar, aflându-se în permanență peste

hotarele Republicii Moldova, s-a eschivat de la executarea obligației asumate.

A precizat că anterior adresării în instanța judecătorească, Bahneanu Olga a

întreprins măsuri de acordare a întreținerii, fapt ce se probează prin corespondența

și înregistrările audio ale convorbirilor cu Curtev Dumitru, precum și prin cererile

și petițiile adresate Direcției pentru protecția drepturilor copilului sect. Râșcani și

Poliției.

A arătat că potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în semestrul I al

anului 2016 minimul de existență pentru un copil în vârstă de 7-17 ani constituia

suma de 1 942, 2 lei lunar.

Totodată, a notat că minimul de existență nu poate cuprinde toate cerințele

pe care le are un copil de X ani pentru dezvoltarea sa fizică, intelectuală, spirituală

și socială.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 17 februarie 2017

(f.d. 70; 81-86), (1) s-a admis integral acțiunea; și (2) s-a obligat Curtev Dumitru

să achite pensia de întreținere pentru copilul minor X în cuantum de 1 700 lei

lunar, pentru perioada începând cu data de 01 ianuarie 2010 până la data atingerii

majoratului de către X.

La 03 aprilie 2017 Curtev Dumitru a depus, prin intermediul avocatului

stagiar Baidan Olesea, o cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei

instanțe (f.d. 79), solicitând: (1) casarea parțială a acesteia; și (2) emiterea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă parțial acțiunea. Totodată, a solicitat repunerea în

termenul de declarare a apelului.

La 28 iunie 2017 Curtev Dumitru a depus, prin intermediul avocatului

stagiar Baidan Olesea, cererea de apel motivată (f.d. 96-100), solicitând: (1)

casarea acesteia; și (2) emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă parțial

acțiunea, și anume să fie obligat Curtev Dumitru la achitarea pensiei de întreținere

pentru copilul minor X în cuantum de 1 500 lei lunar, pentru perioada începând cu

data adresării în instanța judecătorească până la data atingerii majoratului de către

X.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 (f.d. 172; 173-

176), (1) s-a admis apelul declarat de Curtev Dumitru, prin intermediul avocatului

stagiar Baidan Olesea; și (2) s-a modificat hotărârea primei instanțe în partea

perioadei de achitare a pensiei de întreținere pentru copilul minor X, și anume s-a

obligat Curtev Dumitru să o achite pentru perioada începând cu data adresării în

instanța judecătorească (22 decembrie 2016) până la data atingerii majoratului de

către X, iar în rest, s-a menținut hotărârea primei instanțe.

La 29 decembrie 2017 Bahneanu Olga a depus o cerere de recurs împotriva

deciziei instanței de apel (f.d. 180-189), solicitând casarea integrală a acesteia și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, Bahneanu Olga a reliefat că în cadrul examinării

2

cauzei în ordine de apel a prezentat o referință și probe în întâmpinarea cerințelor

lui Curtev Dumitru, iar instanța de apel a omis să se expună asupra următoarelor

circumstanțe enunțate în referință.

Astfel, a semnalat că de la nașterea copilui până la atingerea de către acesta a

vârstei de șapte ani, copilul s-a aflat în grija unei dădace, care a fost remunerată

exclusiv de către Bahneanu Olga.

A specificat că, Curtev Dumitru a cunoscut despre examinarea cauzei în

primă instanță, dar a manifestat un dezinteres pentru acțiunea ce privește obligarea

sa la plata pensiei de întreținere pentru copilul minor, ceea ce denotă indiferența lui

Curtev Dumitru față de educația și dezvoltarea multilaterală a copilului său,

susținut financiar în exclusivitate de către Bahneanu Olga. În acest context, insistă

că instanța de apel nu a dat o apreciere înregistrărilor audio ale convorbirilor Olgăi

Bahneanu cu Curtev Dumitru, în decursul cărora acesta a confirmat că nu a

participat la întreținerea copilului.

A relatat că a combătut argumentele lui Curtev Dumitru privind

împiedicarea acestuia de a-și exercita dreptul de a comunica cu copilul și de a-l

educa.

A subliniat acțiunile iresponsabile ale lui Curtev Dumitru asupra copilului,

cât și nerespectarea de către Curtev Dumitru a graficului de întrevederi cu copilul,

care s-a soldat cu adresarea Olgăi Bahneanu la Poliție. În aceeași ordine de idei, a

invocat că în 2016 Curtev Dumitru, deși s-a aflat de mai multe ori în Republica

Moldova, și-a vizitat copilul timp de doar câteva minute.

A criticat calitățile morale ale lui Curtev Dumitru, în condițiile în care există

o ordonanță a procurorului privind pornirea urmării penale pe faptul comiterii

infracțiunii de escrocherie de către Curtev Dumitru în participație cu terțe

persoane.

A dezaprobat validitatea contractului de depozit bancar încheiat de copil la

16 ianuarie 2013, care la acea dată avea vârsta de Y ani, și a opinat că, contractul

este fictiv, or Curtev Dumitru nu a întreprins măsuri sistematice de alimentare a

contului bancar al copilului.

A explicat că în 2013 Curtev Dumitru a efectuat transferuri bănești

neînsemnate în adresa Olgăi Bahneanu, dar intenționat a indicat adresa greșită a

acesteia, având scopul ca mijloacele bănești să nu ajungă la destinație.

A afirmat că este exclus ca, Curtev Dumitru, locuind peste hotarele

Republicii Moldova, să nu dispună de resurse financiare suficiente pentru

întreținerea copilului său, cu atât mai mult cu cât Curtev Dumitru folosește curse

de avion pentru a reveni în Republica Moldova.

A declarat că, Curtev Dumitru a refuzat timp de câțiva ani să autorizeze

plecarea temporară a copilului peste hotarele Republicii Moldova și eliberarea

acestuia a pașaportului României, ceea ce denotă atitudinea ostilă a lui Curtev

Dumitru față de copilul său.

Consideră că omisiunea instanței de apel de a examina în mod real aceste

probleme esențiale contravine jurisprudenței constante a Curții Europene a

Drepturilor Omului.

3

În continuare, a apreciat critic concluzia instanței de apel privind caracterul

părtinitor al declarațiilor martorilor Bahneanu Constantin și Sumca Serghei.

A indicat că, contrar art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, Curtev

Dumitru nu a dovedit circumstanțele invocate drept temei al obiecțiilor față de

obligarea sa la plata pensiei de întreținere pentru copilul minor pentru perioada

începând cu data de 01 ianuarie 2010, iar instanța de apel în mod inexplicabil le-a

reținut.

La 01 martie 2018 Curtev Dumitru a depus, prin intermediul avocatului

Chiriac Olesea, o referință (f.d. 206-209), solicitând respingerea recursului și

menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Bahneanu Olga împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ ajunge în mod unanim la concluzia

că recursul urmează a fi considerat inadmisibil din următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, Judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă stipulează că Cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art. 434.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, Recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din recipisa semnată de reprezentantul Olgăi Bahneanu, avocatul Bria

Constantin (f.d. 178), rezultă că decizia integrală a instanței de apel i-a fost

comunicată acestuia la 28 noiembrie 2017. Astfel, declararea recursului la 29

decembrie 2017 s-a produs cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 alin. (1)

Cod de procedură civilă.

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor cu privire la

încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs, completul constată

existența temeiului de inadmisibilitate stipulat la art. 433 lit. a) Cod de procedură

civilă.

Art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă statuează că Cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, Părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, Se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

4

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Conform art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele

de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă stipulează că Săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Art. 432 alin. (5) Cod de procedură civilă prevede că Temeiurile prevăzute la

alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea că judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, privește

în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificându-se legalitatea

deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs este de a verifica temeiurile recursului și

argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost

formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de

acces liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite

pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și

interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a

5

Drepturilor Omului (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate

varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2

octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se

impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se

pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”

(hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul notează că argumentele invocate în recurs nu au vocația de a duce

la modificarea soluției în prezenta cauză și că acestea nu atestă examinarea

raportului juridic litigios de către instanța de apel cu încălcarea normelor de drept

material și procesual sau a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

neîncadrându-se astfel în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Potrivit art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, În cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Din raționamentele nominalizate, completul va considera inadmisibil

recursul declarat de Bahneanu Olga.

În conformitate cu art. 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de Bahneanu Olga se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

6