2ri-94/18 — Atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil.
- Temei legal
- Condiţiile de atragere la răspundere subsidiară.
2ri-94/18 — Atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ri-94/18
Curtea de Apel Chișinău
Judecător: M. Guzun
D E C I Z I E
14 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența
Președintele ședinței, judecător Maria Ghervas
Judecătorii Ion Druță
Luiza Gafton
Nicolae Craiu
Iuliana Oprea
examinînd recursul declarat de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată
„STUDIUM-MOLDOVA” – Guțu Sergiu,
în cadrul procesului de insolvabilitate intentat în privința Societății cu Răspundere
Limitată „STUDIUM-MOLDOVA”,
la cererea depusă de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „STUDIUM-
MOLDOVA” – Guțu Sergiu cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor
organelor de conducere a debitorului insolvabil,
împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, prin care
cererea depusă de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „STUDIUM-
MOLDOVA” – Guțu Sergiu a fost respinsă,
A C O N S T A T A T:
La 25 ianuarie 2012, Societatea cu Răspundere Limitată „STUDIUM-MOLDOVA”
a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de
sine, din motivul incapacității de plată.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2012, cererea introductivă
a fost admisă, fiind intentat procesul de insolvabilitate în privința debitorului Societatea
cu Răspundere Limitată „STUDIUM-MOLDOVA”, iar în calitate de administrator al
insolvabilității a fost desemnat Guțu Sergiu.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, s-a dispus intrarea
imediată în procedura falimentului și dizolvarea debitorului Societatea cu Răspundere
Limitată „STUDIUM-MOLDOVA”. În calitate de lichidator a fost desemnat
administratorul autorizat Guțu Sergiu.
1
La 13 martie 2017, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „STUDIUM-
MOLDOVA” – Guțu Sergiu, a depus cerere cu privire la atragerea la răspundere
subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului în persoana lui Gulia Iurie
și Gulia Ana.
În motivarea cererii a indicat că Societatea cu Răspundere Limitată „STUDIUM-
MOLDOVA” a fost creată de către persoanele menționate supra cu scopul obținerii
profitului din activitatea economică în conformitate cu legislația în vigoare.
Din analiza efectuată de către administratorul provizoriu, cât și de administratorul
insolvabilității, se evidențiază că întreprinderea a fost lăsată de izbeliște de către
organele sale de conducere.
Lichidatorul a preciza că atât în cadrul perioadei de administrare provizorie, cât și
pe parcursul derulării procesului de insolvabilitate, s-a constatat că bunurile masei
debitoare sunt insuficiente pentru a rambursa creanțele creditorilor, precum și pentru a
acoperi cheltuielile aferente procesului de insolvabilitate.
Membrii organele de conducere, prin acțiuni intenționate au indus întreprinderea în
stare de insolvabilitate, acțiuni manifestate prin neprezentarea actelor contabile, a
ștampilei, actelor de constituire a întreprinderii și altor acte prevăzute de legislație.
Consideră lichidatorul că este posibil de a încasa datoriile debitorului față de
creditori din contul persoanelor culpabile.
Sergiu Guțu a mai specificat că la adunarea creditorilor din 2 martie 2016, a
raportat despre starea lucrurilor de fapt a întreprinderii, a relatat că membrii organelor de
conducere ale debitorului nu răspund la apelurile telefonice, nu permit accesul în
încăperile debitorului insolvabil și nu au transmis actele contabile.
Consideră lichidatorul că circumstanțele descrise atestă o insolvabilitate
intenționată, care impune aplicarea prevederilor Legii insolvabilității în modul
corespunzător.
Culpa membrilor organelor de conducere ale debitorului este stabilită prin faptul că
aceștia au încălcat prevederile Legii enunțate, care îi obligă să transmită
administratorului provizoriu, în cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere, informațiile
solicitate de acesta, apreciate ca fiind necesare, cu privire la activitatea și la patrimoniul
său, precum și documentele activității economice și documentele de evidență contabilă,
care vor fi reținute de administratorul provizoriu spre documentare.
Lichidatorul a punctat că obligația respectivă nu a fost îndeplinită nici până la
momentul depunerii cererii respective.
Luând act de propunerea lichidatorului insolvabilității, adunarea repetată a
creditorilor a decis atragerea la răspundere subsidiară solidară a fondatorului Gulia Iurie
și administratorului Gulia Arma.
Solicită lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „STUDIUM-MOLDOVA”
– Guțu Sergiu atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a
debitorului și anume a fondatorului Gulia Iurie și a administratorului Gulia Arma, cu
încasarea forțată din contul acestora a datoriilor față de creditori în mărime totală
975525,94 lei.
2
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, cererea depusă de
lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „STUDIUM-MOLDOVA” – Guțu Sergiu
cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a
debitorului insolvabil a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 65-72).
Pentru a hotărî astfel, instanța de insolvabilitate a concluzionat că lichidatorul nu a
prezentat probe care ar certifica în ce mod organele de conducere a debitorului insolvabil
au dispus continuarea unei activități care a dus întreprinderea la incapacitatea de plată,
nu a elucidat cînd, în legătură cu ce membrii organelor de conducere, în loc să înceteze
activitatea, au dispus continuarea activității debitorului insolvabil, în situația în care
însuși debitorul a depus cerere introductivă, în vederea intentării procesului de
insolvabilitate.
Invocînd ilegalitate acestei hotărîri, la 1 decembrie 2017 lichidatorul Societății cu
Răspundere Limitată „STUDIUM-MOLDOVA” – Guțu Sergiu a contestat cu recurs
hotărîrea instanței de insolvabilitate, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii Curții
de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea
cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a
debitorului insolvabil să fie admisă.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de insolvabilitate nu a constatat
toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei, fiind aplicate eronat
normele de drept material.
Instanța de recurs reliefează prevederile art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr.
149 din 29 iunie 2012, care statuează expres că procesul de insolvabilitate se desfășoară
în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.
Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității – hotărîrile și încheierile instanței
de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data
pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.
Actele pricinii certifică faptul că hotărîrea contestată a fost pronunțată la 29
noiembrie 2017, iar recursul a fost declarat la 1 decembrie 2017, astfel, instanța de
recurs constată că recursul a fost declarat în termen.
La 6 februarie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, însă
pînă la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție
nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de temeiurile invocate
în recurs.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de
lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „STUDIUM-MOLDOVA” – Guțu Sergiu
întemeiat și urmează a fi admis.
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după
ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de
apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
3
Actele pricinii certifică faptul că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12
noiembrie 2012, cererea introductivă a fost admisă, fiind intentat procesul de
insolvabilitate în privința debitorului Societatea cu Răspundere Limitată „STUDIUM-
MOLDOVA”, iar în calitate de administrator al insolvabilității a fost desemnat Guțu
Sergiu.
Ulterior, la 13 martie 2017, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată
„STUDIUM-MOLDOVA” – Guțu Sergiu, a depus cerere cu privire la atragerea la
răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului în persoana lui
Gulia Iurie și Gulia Ana.
Judecînd cererea respectivă, Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din 29
noiembrie 2017, a respins pretențiile înaintate de lichidatorul Societății cu Răspundere
Limitată „STUDIUM-MOLDOVA” – Guțu Sergiu cu privire la atragerea la răspundere
subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil, pe motiv că
lichidatorul nu a prezentat probe care ar certifica în ce mod organele de conducere a
debitorului insolvabil au dispus continuarea unei activități care a dus întreprinderea la
incapacitatea de plată, nu a elucidat cînd, în legătură cu ce membrii organelor de
conducere, în loc să înceteze activitatea, au dispus continuarea activității debitorului
insolvabil, în situația în care însuși debitorul a depus cerere introductivă, în vederea
intentării procesului de insolvabilitate.
Colegiul civil, comercial și de contencios cdministrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție analizînd situația de fapt din speța dată, în raport cu probele anexate la dosar,
menționează că instanța de insolvabilitate nu a cercetat sub toate aspectele
circumstanțele cauzei, fapt ce atrage încălcarea dreptului la un proces echitabil.
În susținerea poziției respective, instanța de recurs considera necesar de a reliefa
prevederile art. 248, alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, potrivit
cărora dacă în cadrul procesului sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă
apariția stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului
insolvabilității/lichidatorului instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din
datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere
și/sau de supraveghere, precum și de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea
prin una dintre următoarele acțiuni: a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în
interes personal; b) desfășurarea unei activități comerciale în interes personal sub
acoperirea debitorului; c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului și/sau deturnarea
(ascunderea) unei părți din activul debitorului; d) procurarea de fonduri pentru debitor la
prețuri exagerate; e) ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii,
precum și contribuirea la dispariția documentelor contabile, a documentelor de
constituire; f) dispunerea continuării unei activități a debitorului care îl duce în mod
vădit la incapacitate de plată; g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăților, de a se
plăti cu preferință unui creditor în dauna celorlalți creditori; h) nedepunerea cererii de
intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14; i) comiterea altor
acțiuni care au adus daune proprietății debitorului.
4
Instanța de recurs menționează faptul că insolvabilitatea unei companii este acea
stare a patrimoniului acesteia care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești
disponibile pentru plata datoriilor scadente.
Prin urmare, potrivit prevederilor art. 10 alin. alin. (1) - (3) din Legea citată,
intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existența unui temei. Temeiul general
de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.
Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea
debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanțele
creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării patrimoniului
debitorului trebuie pusă continuarea activității lui dacă acest fapt este posibil, iar în art.
14, alin. (1) din Legea insolvabilității, legiuitorul a stabilit obligația debitorului de a
înainta cerere introductivă în situația în care există un temei stabili la art. 10.
Incapacitatea de plată a unei întreprinderi este un criteriu primordial – obligatoriu
pentru organele de conducere a companiei, în sensul înaintării unei cereri introductive în
instanța de insolvabilitate.
Așadar, în principiu, competența generală la luarea deciziilor ce privesc societatea
aparține administratorului/fondatorului. Acesta din urmă va putea evident să încheie și
acte juridice în numele și pe seama societății, indiferent de importanța acestora: de
conservare, de administrare sau de dispoziție.
Atunci când, din cauza caracterului excepțional al anumitor acte, legiuitorul a
înțeles să stabilească derogări de la această regulă, instituind formalități suplimentare, a
făcut acest lucru în mod expres, stabilind obligația debitorului de a înainta cerere
introductivă în cazul apariției incapacității de plată.
Prin urmare, Colegiul punctează faptul că instanța de insolvabilitate a examinat
superficial circumstanțele cauzei și argumentele invocate de către lichidatorul
debitorului.
În susținerea poziției respective, consideră necesar de a reliefa prevederile art. 27
alin. alin. (3) și (4) din Legea insolvabilității care statuiază exhaustiv că debitorul are
obligația de a transmite administratorului provizoriu, în cel mult 3 zile lucrătoare de la
cerere, informațiile solicitate de acesta, apreciate ca fiind necesare, cu privire la
activitatea și la patrimoniul său, precum și documentele activității economice și
documentele de evidență contabilă, care vor fi reținute de administratorul provizoriu spre
documentare. În cazul în care informațiile și documentele prevăzute la alin. (3) nu sînt
prezentate de către membrii organelor de conducere ale debitorului, aceștia vor fi trași la
răspundere patrimonială subsidiară și/sau penală, sau contravențională, în modul stabilit
de lege, iar administratorul provizoriu desemnat va reconstitui, în măsura posibilităților,
informațiile și/sau documentele, cheltuielile urmînd a fi încasate din contul persoanelor
culpabile.
Astfel, prin prisma normei de drept citată, instanța de recurs reține argumentul
recurentului precum că membrii organelor de conducere a Societății cu Răspundere
Limitată „STUDIUM-MOLDOVA” nu au respectat rigorile stabilite de legiuitor în art.
27 alin. (3) din Legea citată și nu au transmis administratorului provizoriu, informațiile
5
solicitate de acesta, apreciate ca fiind necesare, cu privire la activitatea și la patrimoniul
său, precum și documentele activității economice și documentele de evidență contabilă
Prin urmare, Colegiul remarcă o atitudine neadecvată și ilegală a organelor de
conducere a Societății cu Răspundere Limitată „STUDIUM-MOLDOVA”, fapt ce
generează temeiuri în sensul atragerii la răspunderea subsidiară a membrilor organelor
de conducere a debitorului, în temeiul art. 27 alin. (4) din Legea insolvabilității în
coroborare cu art. 248 din aceeași Lege.
Prin urmare, instanța de insolvabilitate trebuie să trateze răspunderea subsidiară a
membrilor organelor de conducere a debitorului, ca o consecință a neexecutării
obligațiilor stabilite prin Lege.
Instanța de recurs apreciază critic poziția instanței de insolvabilitate prin care a
concluzionat că în speță lichidatorul nu a prezentat probe care ar certifica în ce mod
organele de conducere a debitorului insolvabil au dispus continuarea unei activități care
a dus întreprinderea la incapacitatea de plată, nu a elucidat cînd, în legătură cu ce
membrii organelor de conducere, în loc să înceteze activitatea, au dispus continuarea
activității debitorului insolvabil, în situația în care însuși debitorul a depus cerere
introductivă, în vederea intentării procesului de insolvabilitate.
Or, legiuitorul în art. 27 alin. (3) din Legea insolvabilității a stabilit exhaustiv
obligațiile debitorului în sensul executării măsurilor de asigurare.
Colegiul menționează că circumstanțele relatate supra atrag încălcarea dreptului la
un proces echitabil, respectarea căruia este accentuată și în jurisprudența constantă a
Curții Europene pentru Drepturile Omului.
În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și
întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate
nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Concomitent,
conform art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanțele pricinii constatate
de instanță, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanțe,
argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit
instanța.
În sprijinul normelor naționale vin și reglementările Curții Europene pentru
Drepturile Omului, jurisprudența căreia își are izvorul în dreptul oricărei părți în cadrul
unei proceduri de a beneficia de respectarea acestor norme, fiind piloni de bază ai
dreptului la un proces echitabil.
La rejudecarea cauzei, se va ține cont de criticile invocate în textul deciziei și se vor
înlătura omisiunile admise de instanța de insolvabilitate, pentru asigurarea unei judecări
corecte și legale a pretențiilor înaintate.
Instanța de recurs punctează că prin prisma prevederilor art. 5 alin. (9) din Legea
insolvabilității, se va reține că în cazul casării unei hotărâri a instanței de insolvabilitate,
cu remiterea cauzei la rejudecare, rejudecarea se va face de alt complet al instanței de
insolvabilitate (alt judecător).
Din considerentele menționate, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu poate
fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul
6
declarat de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „STUDIUM-MOLDOVA” –
Guțu Sergiu, a casa hotărîrea instanței de insolvabilitate, cu remiterea cauzei pentru
rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Colegiul Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Se admite recursul declarat de lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată
„STUDIUM-MOLDOVA” – Guțu Sergiu.
Se casează hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, în cadrul
procesului de insolvabilitate intentat în privința Societății cu Răspundere Limitată
„STUDIUM-MOLDOVA”, la cererea depusă de lichidatorul Societății cu Răspundere
Limitată „STUDIUM-MOLDOVA” – Guțu Sergiu cu privire la atragerea la răspundere
subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil, cu remiterea
cauzei pentru rejudecare în instanța de insolvabilitate – Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecători Ion Druță
Luiza Gafton
Nicolae Craiu
Iuliana Oprea
7