2r-204/18 — recunoasterea in calitate de dobinditor de buna-credinta a imobilului

2r-204/18 — recunoasterea in calitate de dobinditor de buna-credinta a imobilului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2r-204/18

Instanța de fond: judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (judecător: Iu. Malcoci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

D E C I Z I E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii: Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Gîrbu Nicolae, prin intermediul avocatului

Tarlapan Artur,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gîrbu

Nicolae Victor împotriva Dinei Hariton, intervenient accesoriu Consiliul comunal

Coșcodeni cu privire la recunoașterea ca dobânditor de bună credință a imobilului

și radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile,

împotriva încheierii din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La data de 27 iunie 2017 Gîrbu Nicolae s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Dinei Hariton, intervenient accesoriu Consiliul comunal

Coșcodeni cu privire la recunoașterea ca dobânditor de bună-credință a bunului

imobil - teren agricol cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 7,78 ha situat în

extravilanul xxxxx, radierea dreptului de proprietate a Dinei Hariton și

înregistrarea dreptului de proprietate a lui Gîrbu Nicolae asupra bunului imobil -

teren agricol cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 7,78 ha situat în extravilanul

xxxxx.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a fost desemnat ca câștigător al

licitației din 16.01.2012 prin care administrația publică locală a com. Coșcodeni, rl.

Sîngerei a înstrăinat terenul agricol cu număr cadastral xxxxx cu suprafața de 7,78

ha, situat în extravilanul xxxxx. Licitația a fost organizată în baza deciziei

Consiliului com. Coșcodeni nr. 4/4 din 05.09.2011. Prin procesul-verbal nr. 2 din

16.01.2012 Gîrbu Nicolae a fost desemnat câștigător al licitației și prin decizia

Consiliului com. Coșcodeni nr. 1/5 din 29.03.2012 au fost aprobate rezultatele

licitației.

A invocat că, la data de 02.03.2012 între Gîrbu Nicolae și Consiliul com.

Coșcodeni a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 2297, prin care

1

Consiliul com. Coșcodeni a vândut, iar Gîrbu Nicolae a cumpărat terenul

nominalizat.

În luna septembrie 2012 Hariton Dina s-a adresat în judecată cu o cerere prin

care a solicitat anularea actelor emise de Consiliul com. Coșcodeni cu privire la

petrecerea licitației de înstrăinare a terenului agricol nominalizat în beneficiul

reclamantului Gîrbu Nicolae. Prin hotărârea din 17.07.2014 a judecătoriei Sîngerei,

menținută prin decizia din 04.11.2015 a Curții Supreme de Justiție, s-a dispus:

anularea deciziei nr. 4/4 din 05.09.2011 a Consiliului com. Coșcodeni; anularea

procesului-verbal nr. 2 din 16.01.2012; anularea actului de predare-primire a

terenului agricol; anularea deciziei nr. 1/5 din 29.03.2012 a Consiliului com.

Coșcodeni.

A menționat reclamantul că motiv pentru anularea actelor nominalizate a fost

faptul că Hariton Dina a fost desemnată câștigătoare a licitației din septembrie

2008 la care s-a expus în vânzare același teren, însă, licitația a fost anulată de către

Consiliul com. Coșcodeni deoarece nu a fost achitat costul terenului. Prin hotărârea

din 17.07.2014 a judecătoriei Sîngerei s-a hotărât că licitația din septembrie 2008 a

fost anulată ilegal și totodată, au fost anulate unele acte.

A relatat reclamantul că la momentul depunerii prezentei cereri de chemare în

judecată pe rolul judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, se afla spre examinare acțiunea

Dinei Hariton împotriva lui Gîrbu Nicolae și alte persoane cu privire la anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 2297 din 02.03.2012.

A considerat Gîrbu Nicolae că urmează a fi recunoscut dobânditor de bună-

credință al bunului imobil - teren agricol cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața de

7,78 ha, situat în extravilanul xxxxx, deoarece dreptul de proprietate asupra

terenului agricol cu număr cadastral xxxxx, situat în extravilanul xxxxx, la data

petrecerii licitației, adică la 16.01.2012 era înregistrat pe numele Consiliului

comunal Coșcodeni, iar în urma petrecerii licitației și încheierii contractului de

vânzare-cumpărare din 02.03.2012, reclamantul Gîrbu Nicolae a dobândit de la

Consiliul com. Coșcodeni dreptul de proprietate asupra terenului.

Astfel, la data petrecerii licitației și încheierii contractului de vânzare-

cumpărare în Registrul bunurilor imobile nu a fost notată nici o pretenție din partea

Dinei Hariton, asupra terenului în litigiu. Totodată, din actele aferente licitației și

din contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2012 nu putea fi identificată nici o

neconcordanță referitoare la situația juridică a terenului agricol. Or, un dobânditor

de bună- credință al unui drept real înscris în Registrul bunurilor imobile, în

temeiul unui act juridic, va fi considerat titularul dreptului înscris în folosul său

chiar dacă la cererea unui terț dreptul autorului său este radiat din Registru.

A mai indicat reclamantul că în pofida anulării la cererea Dinei Hariton a

dreptului de proprietate al Consiliului com. Coșcodeni asupra terenului agricol în

litigiu și pe cale de consecință, a tuturor actelor, emise de Consiliul com.

Coșcodeni, în vederea organizării și petrecerii licitației de înstrăinare a terenului

agricol în beneficiul lui Gîrbu Nicolae, dreptul dobândit de acesta nu urmează a fi

afectat, ci urmează a fi menținut și înscris în mod corespunzător în Registrul

bunurilor imobile.

2

A solicitat reclamantul admiterea cererii de chemare în judecată,

recunoașterea lui Gîrbu Nicolae ca dobânditor de bună-credință a bunului imobil -

teren agricol cu numărul cadastral 7436111.211 cu suprafața de 7,78 ha situat în

extravilanul com. Coșcodeni. rl. Sângerei.

Prin hotărîrea din 30 octombrie 2017 a judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei,

cererea de chemare în judecată înaintată de Gîrbu Nicolae a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs

apelului depus de avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu Nicolae,

acordîndu-i termen pînă la 25 ianuarie 2018 pentru prezentarea apelului motivat și

a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 1791,62 lei, s-a explicat părților că

în cazul în care nu vor lichida neajunsurile menționate în termen, cererea de apel

va fi restituită.

Prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit

apelul depus de avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu Nicolae împotriva

hotărîrii din 30 octombrie 2017 a judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei.

La data de 05 februarie 2018 avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu

Nicolae, a declarat recurs împotriva încheierii din 25 ianuarie 2018 a Curții de

Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii instanței

de apel.

În motivarea recursului a indicat că despre ședința de judecată din data de

25.01.2018 a aflat de pe site-ul Curții de Apel Bălți. A relatat că pînă la data

ședinței de judecată nu a recepționat nici o înștiințare privind data ședinței de

judecată fixată și nici o încheiere prin care să i se acorde un careva termen.

A menționat recurentul că la data de 26 ianuarie 2018 a recepționat prin poștă

încheierea din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care nu s-a dat curs

apelului depus de avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu Nicolae,

acordîndu-i-se termen de pînă la 25 ianuarie 2018, ora 09.00, pentru prezentarea

apelului motivat și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 1791,62 lei.

A considerat recurentul că a fost în imposibilitate de a se conforma cerințelor

expuse în încheiere, deoarece nu a recepționat și nu a cunoscut despre încheierea

din 11.01.2018 a Curții de Apel Bălți.

La data de 13 martie 2018 avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu

Nicolae, a depus supliment la cererea de recurs, reiterând argumentele invocate în

recursul declarat supra.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea contestată a fost adoptată la data

de 25 ianuarie 2018. Recursul declarat la data de 01 februarie 2018, conform

ștampilei aplicate pe plicul poștal, este în termen.

Studiind materialele dosarului, examinând argumentele invocate în recurs, în

raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu Nicolae este întemeiat și urmează a

3

fi admis cu casarea încheierii instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare

din următoarele motive.

În conformitate cu art.427 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul

și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Instanța de recurs consideră că Curtea de Apel Bălți la examinarea cauzei a

încălcat normele de drept procedural și anume nu a garantat recurentului

posibilitatea de a fi prezent în ședința de judecată și, respectiv, de a prezenta apelul

motivat și dovada achitării taxei de stat.

Din materialele cauzei rezultă că, avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui

Gîrbu Nicolae, considerând ilegală hotărârea primei instanțe, la 06 noiembrie 2017

a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri

de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs

apelului depus de avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu Nicolae,

acordîndu-i-se termen pînă la 25 ianuarie 2018 pentru prezentarea apelului motivat

și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 1791,62 lei, s-a explicat părților

că în cazul în care nu vor lichida neajunsurile menționate în termen, cererea de apel

va fi restituită.

Prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit

apelul depus de avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu Nicolae împotriva

hotărîrii din 30 octombrie 2017 a judecătoriei Bălți.

În conformitate cu art. 105 alin. (1) Cod de procedură civilă, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin

persoana împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie

pe citație sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe

cotor, care se restituie instanței.

Prin prisma prevederilor art. 105 alin. (5) Cod de procedură civilă, Colegiul

reține că prin citare legală se subînțelege că citația sau înștiințarea despre ora, data

și locul ședinței de judecată a fost înmânată persoanei personal contra semnătură

pe cotor, ori altei persoane pentru a înmâna citația în condițiile art. 105 alin. (6)

Cod de procedură civilă.

În sensul prevederilor legale citate supra, instanța de recurs reține că la

materialele dosarului este anexat avizul de recepție, care certifică faptul

recepționării la data de 26.01.2018 de către avocatul Tarlapan Artur, în interesele

lui Gîrbu Nicolae, a încheierii din 11 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care

nu s-a dat curs apelului depus de avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu

Nicolae, fiindu-i acordat termen pînă la 25 ianuarie 2018 pentru înlăturarea

neajunsurilor (f.d. 110).

Totodată, Colegiul relatează că conform materialelor dosarului recurentului i-

a fost adusă la cunoștință soluția adoptată de instanța de apel ce a fost expusă în

încheierea din 11.01.2018, prin avizul de recepție, care a fost recepționat la data de

26 ianuarie 2018, adică ulterior termenului acordat de instanța de apel în vederea

lichidării neajunsurilor.

4

În aceste circumstanțe, recurentul nu a avut nici o posibilitate de a cunoaște

despre neajunsurile cererii de apel și nici de a le înlătura.

Astfel, din materialele dosarului s-a stabilit cu certitudine că recurentul nu a

cunoscut despre neajunsurile cererii de apel și nu a avut posibilitatea de a le

înlătura, iar instanța de apel restituind cererea de apel a încălcat recurentului

dreptul la un recurs efectiv prevăzut de art.6 CEDO. Ori, recurentul este predispus

să-și exercite dreptul său – prin folosirea căii de atac, doar că nu i se creează

condiții în aceste sens.

Mai mult ca atât, în speță nu se constată o exercitare cu rea-credință a

drepturilor procedurale, deoarece recurentul nu a înlăturat neajunsurile cererii de

apel necunoscând despre acestea și nu din alte considerente care ar putea fi

interpretate ca un abuz de drepturi procedurale.

Or, necomunicarea în modul corespunzător de către instanțele de judecată a

actelor de procedură către participanții la proces ar putea încălca principiul

egalității părților în drepturile procedurale, fapt stabilit de art. 26 alin. (4) Cod de

procedură civilă, care prevede că egalitatea părților în drepturile procedurale este

garantată de lege și asigurată de către instanță prin crearea posibilităților egale,

suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru

susținerea poziției asupra circumstanțelor de fapt și de drept, astfel încât nici una

dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.

Colegiul consideră că instanța de apel, pripit și cu încălcarea normelor

procedurale a restituit cererea de apel, rezultând din faptul că încheierea prin care

s-a acordat termen pentru a înlătura neajunsurile, a fost recepționată de către

avocatul recurentului după ce a fost emisă încheierea prin care a fost restituit

apelul.

În consecință, Colegiul notează că dreptul de acces la un tribunal constituie un

element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CtEDO,

hotărârea Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). Drepturile

fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și

teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana

interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (CtEDO,

hotărârea Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii

contestate, or, menținerea acesteia, în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a

dreptului recurentului de a dispune de drepturile sale procedurale în condițiile

normelor în vigoare, care sunt garantate și de Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, precum și îngrădirea accesului la justiție.

Deci, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea contestată nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 CtEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

5

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele

invocate de către avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu Nicolae, sunt

întemeiate și confirmate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și de a casa

încheierea instanței de apel din 25 ianuarie 2018, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Bălți, la faza primirii cererii de apel, unde se vor

verifica întrunirea condițiilor prevăzute de art. art. 364, 365 Cod de procedură

civilă.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b), art. 428 Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de avocatul Tarlapan Artur, în interesele lui Gîrbu

Nicolae.

Se casează încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gîrbu Nicolae împotriva

Dinei Hariton, intervenient accesoriu Consiliul comunal Coșcodeni cu privire la

recunoașterea ca dobânditor de bună credință a imobilului și radierea înscrierii din

Registrul bunurilor imobile, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Bălți, la faza primirii cererii de apel.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6