3rh-22/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: V. Belous (Judecătoria Soroca) dosarul nr. 3rh-22/18 instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu (Curtea de Apel Bălți) instanța de recurs: S. Filincva, D. Mardari, Iu. Bejenaru ÎNCHEIERE 07 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru examinînd cererea de revizuire depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Internament”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Internament” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Soroca cu privire la contestarea actului administrativ împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017, prin care recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Internament” a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 12.09.2016 SRL „Internament” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Soroca, solicitînd anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii indică reclamantul că la data de 13.05.2016, a fost întocmit actul de control fiscal prin care i s-au calculat impozite în sumă de 223 059, 84 lei și majorări de întârziere în sumă de 34 574, 87 lei, la fel s-a micșorat impozitul pe venit din activitatea operațională în mărime de 4 623,70 lei. Susține reclamantul că întreprinderea a contestat actul de control, însă dezacordul a fost lăsat fără examinare, iar prin decizia din 15.06.2016 pârâtul a dispus calcularea și încasarea la buget a sumelor impozitelor și plăților calculate în rezultatul controlului și a micșora impozitul pe venit din activitatea operațională. Pentru neasigurarea păstrării documentelor de evidență și lipsa parțială a evidenței contabile a fost aplicată amenda în mărime de 50 000 lei.

Pentru diminuarea taxelor pe valoarea adăugată, amplasare/prestări servicii și impozitului pe venit, s-a aplicat amendă în mărime de 30% - 70 211, 44 lei. Pentru activitate fără înregistrare în calitate de plătitor TVA s-a aplicat amendă în sumă de 76 391,90 lei. În urma contestației depuse împotriva deciziei menționate, la 15.08.2016 a fost emisă decizia IFS r-nul. Soroca, prin care s-au calculat și încasat la buget sumele impozitelor și plăților calculate în rezultatul controlului, fiind excluse taxa și penalitatea pentru amplasare/prestări servicii, precum și amenda de 30% pentru diminuarea taxei de amplasare/prestări servicii. La cererea prealabilă, înregistrată în IFS r. Soroca la 17.08.2016, pârâtul nu a răspuns.

Apreciind drept neîntemeiate și emise cu încălcări procedurale, reclamantul a solicitat anularea actului de control fiscal nr. 5-652588 din 13.05.2016, deciziei șefului IFS pe raionul Soroca din 15.06.2016 cu nr.1055 și deciziei șefului adjunct al IFS pe raionul Soroca din 15.08.2016 cu nr.1659. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 21 martie 2017 acțiunea a fost admisă. S-au anulat actul de control fiscal nr. 5-652588 din 13.05.2016, deciziei șefului IFS pe raionul Soroca din 15.06.2016 cu nr.1055 și deciziei șefului adjunct al IFS pe raionul Soroca din 15.08.2016 cu nr.1659. Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Soroca a înaintat cerere de apel asupra hotărîrii primei instanțe. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 iulie 2017 a fost admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat, casată hotărîrea Judecătoriei Soroca din 21 martie 2017 cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acțiunii.

La data de 04 septembrie 2017 SRL „Internament” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea ei și menținerea hotărîrii primei instanțe. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017 recursul declarat de SRL „Internament”a fost considerat inadmisibil. La 02 februarie 2018 SRL „Internament” a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017, solicitînd casarea ei și deciziei instanței de apel și remiterea pricinii spre rejudecare în instanță de apel. În motivarea cererii de revizuire revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, după examinarea recursului i-au devenit cunoscute circumstanțe esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu i-au putut fi cunoscute anterior.

În argumentarea temeiului invocat revizuentul a prezentat ca fiind probă nouă raportul de audit pe care l-au primit la data de 24 august 2017, unde sunt indicate constatările și concluziile auditului. La fel, a indicat că conform declarațiilor martorului Tverdohleb I., anexate la cererea de revizuire, care activează ca inspector principal al DCF al IFS Soroca, pentru aprecierea corectitudinii calculării obligației fiscale privind impozitul pe venit au servit drept probă registrele ridicate în urma percheziției privind sumele încasate în urma vînzărilor monumentelor, care au servit drept bază și temei la adoptarea deciziilor.

Revizuentul apreciază declarațiile martorului drept probe noi, deoarece sunt parte a dosarului penal, care nu au putut fi prezentate în cadrul examinării cauzei în instanța de apel și de fond, deoarece despre finisarea urmăririi penale și cu materialele cauzei au luat cunoștință la mijlocul lunii ianuarie 2018. Consideră absurde concluziile inspectorilor pe r. Soroca, deoarece conform proceselor-verbale de interogare a martorilor, de asemenea anexate la cererea de revizuire, doar doi martori au depus declarații ce țin de procurarea articolelor funerare și nicidecum nu 2 se ajunge la suma vînzărilor indicate în actul de control și deciziile emise de organul fiscal pe r. Soroca. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

La probarea circumstanțelor conform art. 449 lit. b) CPC, trebuie de avut în vedere ca circumstanțele prezentate ca fiind noi trebuie să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar să fi existat la momentul examinării și soluționării pricinii civile, trebuie să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei, adică să aibă putere decisivă asupra concluzieie de judecată. Mijloacele de probă prin care se constată „circumstanțele nou descoperite” trebuie să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărîrea revizuită, iar revizuentul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința sa, revizuentul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Verificînd temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că acestea nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a prevederilor art. 449 lit. b) CPC. Colegiul Civil și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că raportul de audit pe care revizuentul l-a primit la data de 24 august 2017, unde sunt indicate constatările și concluziile auditului, nu poate fi admis ca mijloc de probă prin care să se constate „circumstanțele noi descoperite”, în condițiile în care acesta a fost obiect de studiu pe parcursul examinării cauzei, existînd la materialele cauzei.

Referitor la al doilea mijloc de probă prezentat de revizuent care ar veni să constate „circumstanțele noi descoperite și anume depozițiile martorului Tverdohleb I., la fel, nu poate fi admis în sensul art. 449 lit. b), în condițiile în care Tverdohleb I. a participat la ședinței de judecată anterioare, în calitate de specialist. În acest context, este de menționat că nu constituie motiv de revizuire descoperirea oricăror acte, ci numai acelea reținute de partea potrivnică sau a celor ce nu au putut fi produse datorită forței majore.

3 Mai mult ca atît, declarațiile martorului Tverdohleb I., anexate la cererea de revizuire, care activează ca inspector principal al DCF al IFS Soroca, care invocă că pentru aprecierea corectitudinii calculării obligației fiscale privind impozitul pe venit au servit drept probă registrele ridicate în urma percheziției privind sumele încasate în urma vînzărilor monumentelor, care au servit drept bază și temei la adoptarea deciziilor, nu sunt de natură de a schimba soluția emisă de instanțele anterioare. Or, faptul că în procesul efectuării controlului fiscal s-au luat în considerație înregistrările din registrele ridicate în urma percheziției, era cunoscut, fiind invocat de instanța de apel în decizia sa (f.d.

86). Astfel, argumentele invocate de către revizuent în cererea de revizuire nu întrunesc condițiile obligatorii pentru a fi apreciate drept circumstanțe noi descoperite în temeiul art. 449 lit. b). CPC.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărîri greșite, pentru neregularități ce s-au săvîrșit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanței, sau dintr-un motiv neimputabil părților – de obicei descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuenți nu pot fi admise ca temei de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017. În acest sens, instanța de recurs face referire la jurisprudența CEDO care statuează că competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Internament” împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Internament” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Soroca cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 4