2ra-309/18 — rezolutiunea contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata

prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (jud.D.Fujenco) dosarul nr.2ra-309/18

instanța de apel:Curtea de Apel Cahul (jud.G.Vavrin, I.Dănăilă, R.Petrov)

Î N C H E I E R E

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Puiu

Ivan, Puiu Maria și avocatul Andrei Boghian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Chiosa Constantin,

Chiosa Elena împotriva lui Puiu Ivan, Puiu Maria cu privire la rezoluțiunea

contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață,

împotriva deciziei din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Cahul prin care s-a

respins apelul depus de Puiu Ivan și Puiu Maria, fiind menținută hotărârea din 22 iulie

2016 a Judecătoriei Cahul,

c o n s t a t ă:

La 26 noiembrie 2013 Chiosa Constantin și Chiosa Elena au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Puiu Ivan, solicitând rezoluțiunea contractului de

înstrăinare a bunului cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața 0,0772 ha, situat pe str.

YYYYY, cu condiția întreținerii pe viață încheiat la 25 august 2005 cu nr. 3639.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la data de 25 august 2005 între

Puiu Ivan și Chiosa Constantin a fost încheiat un contract de înstrăinare a bunului

(casa și terenul aferent cu suprafața de 0,0772 ha, cu nr. cadastral XXXXX) situate pe

YYYYY cu condiția întreținerii pe viață.

După semnarea contractului indicat, pârâtul și-a înregistrat dreptul de

proprietate asupra bunului, însă nu a locuit plecând peste hotarele țării în Grecia, unde

și s-a aflat în perioada anilor 2005-2010, fără a le acorda careva ajutor material

reclamanților.

Au invocat reclamanții că singuri s-au întreținut așa cum au putut, sperând că

pârâtul își va aminti de obligațiile sale. În anul 2011 pârâtul a revenit, însă obligațiile

au rămas neîndeplinite.

Au susținut reclamanții că după revenirea în Republica Moldova, pârâtul

împreună cu familia s-a instalat în locuință și a început reparația, fără a avea acordul

lui Chiosa Constantin.

Au relatat că deoarece erau obstacol pentru pârât, acesta i-a dus la o nepoată de

1

a lor. Însă acolo nu puteau să se afla la infinit, au fost nevoiți să se întoarcă în or.

Cahul și așa cum nu aveau acces în casă, erau nevoiți să închirieze o locuință.

Au menționat reclamanții că obligațiile asumate prin contract pârâtul nu le-a

executat. Ei s-au întreținut și au continuat să se întrețină singuri, așa cum au făcut-o

până la semnarea contractului când erau proprietari a bunului, cât și după semnarea

contractului când bunul a devenit proprietatea lui Puiu Ivan.

Au mai indicat că singuri și-au achitat facturile comunale, tratamentul în spital, se

întrețineau în măsura posibilităților, din pensia lor, lucrând.

Prin încheierea protocolară din 03 septembrie 2014 a Judecătoriei Cahul a fost

atrasă în proces în calitate de copârât Puiu Maria.

Prin hotărârea din 22 iulie 2016 a Judecătoriei Cahul a fost admisă acțiunea și s-a

rezolvit contractul de înstrăinare a casei de locuit cu anexe și a terenului aferent cu

nr.cadastral XXXXX, situat pe str. YYYYY, încheiat la 25 august 2005 între

beneficiarii întreținerii Chiosa Constantin, Chiosa Elena și dobânditorul Puiu Ivan și

Puiu Maria cu nr. de autentificare notarială 3639, s-a încasat în mod solidar de la Puiu

Ivan și Puiu Maria în beneficiul lui Chiosa Constantin și Chiosa Elena taxa de stat în

mărime de 200 lei, cât și cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 3000 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea din 22 iulie 2016 a Judecătoriei Cahul, la 22 iulie

2016 Puiu Ivan și Puiu Maria au depus apel, iar la 04 aprilie 2017 au depus cerere de

apel suplimentară, solicitând casarea integrală a hotărârii, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul

depus de Puiu Ivan și Puiu Maria, fiind menținută hotărârea din 22 iulie 2016 a

Judecătoriei Cahul.

La 10 ianuarie 2018 Puiu Ivan și Puiu Maria au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele judecătorești nu au constatat și

elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural, și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

S-a mai indicat în recurs că recurenții au fost privați ilegal și abuziv de dreptul

de proprietate, iar menținerea acestor hotărâri ilegale ar duce cu titlu de consecință la

violarea directă de către instanțele de judecată naționale a dreptului de proprietate

prevăzut de Protocolul 1 al Convenției CEDO, cât și a dreptului la un proces echitabil

prevăzut de art.6 CEDO.

La 29 ianuarie 2018 avocatul Andrei Boghian a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că argumentele instanței de apel expuse în

motivarea deciziei sunt neâtemeiate și ilegale. Mai mult ca atât, instanța de apel a

2

ignorat principiul imparțialității în examinarea cauzei. Astfel instanța de apel a

acordat prioritate declarațiilor intimaților, invocând că nu poate fi reținută ca fiind

probată executarea obligațiilor contractuale de către Puiu Ivan și Puiu Maria de a-i

întreține pe Chiosa Constantin și Chiosa Elena, deoarece se combate prin înscrisuri

anexate la materialele dosarului.

Consideră avocatul Andrei Boghian că instanța de apel a examinat în mod

superficial pricina și a interpretat eronat legea care guvernează raporturile civile în

materie de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață, întreținerea fiind

executată așa cum prevede contractul. Prin urmare nu a fost probat în nici un mod

faptul neexecutării obligațiilor contractuale asumate de către Puiu Ivan și Puiu Maria.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Prin scrisoarea de însoțire Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa părților

copia deciziei din 17 octombrie 2017, la 16 noiembrie 2017 (f.d.188). Însă, la actele

cauzei nu se găsesc probe prin care s-ar confirma data recepționării de către recurenții

Puiu Maria, Puiu Ivan și avocatul Andrei Boghian a deciziei contestate.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursurile depuse la 10 ianuarie 2018 și respectiv la 29

ianuarie 2018 în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursurile declarate de Puiu Ivan, Puiu Maria și avocatul

Andrei Boghian sunt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Puiu Ivan, Puiu Maria și

avocatul Andrei Boghian nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de

Puiu Ivan, Puiu Maria și avocatul Andrei Boghian ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Puiu Ivan, Puiu Maria și avocatul Andrei Boghian se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4