AFFAIRE VEREIN GEGEN TIERFABRIKEN SCHWEIZ (VGT) ET KESSLER c. SUISSE

RESPONDENT

CHE

HOTĂRÂRE

11.10.2022

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 10 - Liberté d'expression-{général} (Article 10-1 - Liberté d'expression)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE VEREIN GEGEN TIERFABRIKEN SCHWEIZ (VGT) ET KESSLER c. SUISSE (CtEDO, 2022)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA CAUZA VEREIN GEGEN TIERFABRIKEN SCHWEIZ (VGT) ȘI KESSLER c. ELVEȚIA (solicitarea nr. 2774/16) HOTĂRÂREA STRASBURG 11 octombrie 2022 Această hotărâre este definitivă. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Verein Gegen Tiergefabriken Schweiz (VgT) și Kessler c. Elveția, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-un comitet compus din Darian Pavli, președinte, Andreas Zünd Frédéric Krenc , judecători, și de Olga Chernishova, graffière adjuvante de secțiune cererea (n 2741/16) împotriva Confederației Elvețiane și ale cărei reclamanți, o asociație care intră sub incidența dreptului acestui stat Verein Gegen tienfabriken ( 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția privind drepturile omului și libertățile fundamentale) din 15 aprilie 2016. Decizia de a aduce la cunoștința guvernului elvețian ( Cererea se referă la condamnarea civilă a unei asociații de protecție a animalelor și a președintelui său pentru calomnierea unui om politic în două broșuri. Reclamanții sunt asociația reclamantă Verein gegen tiefabriken (VgT ; Asociația împotriva ginelor de animale din Elveția, ACUSA) și moștenitorii președintelui său, dl Erwin Kessler fiind decedat în timpul procedurii în fața Curții. La 2 octombrie 2006, asociația reclamantă a publicat o broșură ACUSA-News în care i-a invitat pe votanți să nu voteze pentru P.C. care era candidat la realegerea sa în Consiliul de Stat al cantonului Friburg. S-a menționat, printre altele, că P.C., director al departamentului de agricultură și fost crescător de vite, a permis unui fermier din cantonul Fribourg să-și păstreze efectivul în ciuda condamnării penale pentru că l-a neglijat grav; că a încălcat cu dispreț legea privind protecția animalelor; că a fost responsabil pentru existența Produce concentratoare de animale ; care a avut o lipsă de compasiune față de ființe sensibile lipsite de apărare și că a fost un mincinos și un ipocrit. Broșura conținea o fotografie a purceilor morți născuți cu o fotografie în miniatură a P.C. barată cu roșu și menționarea 11 de mai jos) și care se referea la animalele ucise în conformitate cu reclamanții. 2009, Tribunalul Federal l-a declarat pe dl Erwin Kessler vinovat de calomnie și da ui în legătură cu broșura și l-a condamnat la o pedeapsă de 45 de zile-amendă, ca urmare a unei plângeri penale depuse de P.C. în martie 2010, asociația reclamantă a publicat un nou număr al broșurii ACUSA-News, care reproduce aproape toată broșura din 2006, precum și reprezentarea în miniatură a paginii sale de gardă și conținând nota pe care a ales-o din nou broșura ACUSA-News din octombrie 2006 și martie. 2010 au fost distribuite în toate cutiile poștale din cantonul Fribourg și trimise la aproximativ 100 000 de abonați ai asociației reclamante din întreaga Elveția. Broșura din martie 2010 a fost, de asemenea, disponibilă online pe site-ul internet al asociației solicitante. În ianuarie 2011, Tribunalul Civil a constatat că broșurile au afectat în mod ilicit personalitatea P.C. Reclamanții nu au reușit să demonstreze veridicitatea conținutului celor două broșuri care urmăreau să aducă atingere P.C. și niciun interes public sau privat nu a putut justifica acest comportament. Instanța le-a ordonat reclamanților să retragă imediat broșurile și alte documente relative de pe site-ul internet al asociației solicitante sau de pe orice alte site-uri personale, publicarea hotărârii în trei ziare regionale și i-a condamnat să plătească 5 000 de franci elvețieni (CHF) către P.C. pentru repararea prejudiciului moral suferit. Mai 2014, Tribunalul Cantonal de Stat din Fribourg a confirmat această hotărâre, considerând că argumentele prezentate de reclamanți au afectat atât reputația profesională, cât și reputația privată a P.C. Justificarea reclamanților nu a fost luată în considerare deoarece se bazează pe mijloace de probă introduse cu întârziere, iar piesele produse nu puteau consta în fapte cunoscute, deoarece numai faptele puteau fi cunoscute. La 8 septembrie 2015, Tribunalul Federal a decis că nu ar trebui să i se atribuie niciun fel de despăgubiri societății P.C. pentru daune morale. Publicarea sistemului de arestare a Tribunalului Civil în ziare friburgeze părea a fi cea mai potrivită despăgubire. Înalța instanță a respins acțiunea pentru surplus. Autoritatea cantonală a prezentat motivele pentru care nu a luat în considerare mijloacele de probă oferite de solicitanți pentru a încerca să demonstreze veridicitatea faptelor invocate și existența unui interes de a le face cunoscute publicului. În plus, chiar dacă divulgarea anumitor informații privind metodele de creștere a porcilor ar putea răspunde unui interes public, acesta nu ar putea justifica în totalitate afirmațiile adresate P.C. Astfel, omisiunea autorității cantonice de a efectua o cântărire detaliată a intereselor în prezența lor nu a avut niciun impact asupra soartei cauzei pe care nici un interes public nu l-ar putea justifica pentru utilizarea unor astfel de caracterative. În septembrie 2021, Curtea a fost informată cu privire la decesul reclamantului care a avut loc la 24 septembrie 2021. La 8 noiembrie 2021, cei patru fii ai săi și-au exprimat într-o scrisoare intenția de a continua cererea. 13. Curtea amintește că, în mai multe cauze în care un reclamant a decedat în timpul procedurii, aceasta a luat în considerare voința exprimată de moștenitori de a continua procesul (a se vedea, printre altele, López Ribalda și alții c. Spania [GC], n 1874/13 și 8567/13, § 72, 17 octombrie 2019 14. În speță, Curtea recunoaște părțile interesate de calitate pentru a se substitui reclamantului în prezenta instanță. 15. Invocând art. 10 din convenție, reclamanții se plâng că instanțele interne nu au realizat o cântărire a intereselor în prezența acestora și că sancțiunea lor era disproporționată. 16. Condamnările în litigiu (punctele 9-11 de mai sus) constituiau o "condamnare în litigiu" (punctul 9-11 de mai sus) constituind o "condamnare" în sensul articolului 35 din Convenție, întrucât nu este în mod clar întemeiat sau inadmisibil din alt motiv menționat la art. 35 din Convenție. ingerința în exercitarea de către reclamanți a dreptului la libertatea de exprimare, prevăzută la articolele 28 și 28a din Codul civil și urmărirea scopurilor legitime ale protecției reputației și a drepturilor da . 19. Rămâne de determinat dacă ingerința era necesară într-o societate democratică 20. Prezenta cauză se referă la un conflict de drepturi concurente, și anume viața privată a P.C. pe de o parte și libertatea de exprimare a acestora pe de altă parte. 21. În cazul în care punerea în balanță a acestor două drepturi de către autoritățile naționale se face în conformitate cu criteriile stabilite de jurisprudența Curții, este nevoie de motive serioase pentru ca aceasta să își aducă în discuție opinia cu instanțele interne (Axel Springer AG c. Germania [GC], n 39954/08, §§ 87-88, 7 Februarie 2012). Curtea a stabilit o serie de criterii în contextul punerii în balanță a drepturilor existente. : contribuția la o dezbatere de interes general, notorietatea persoanei vizate, obiectul reportării, modul în care informațiile sunt obținute și veridicitatea acestora, comportamentul anterior al persoanei vizate, conținutul, forma și repercusiunile publicării, precum și gravitatea sancțiunii impuse ibidem, §§ 95). 22. Pentru instanțele naționale (puncte 9-11 de mai sus), afirmațiile vădit excesive și extrem de degradante din broșuri au atins în mod ilicit personalitatea PC în reputația sa profesională și privată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tribunalul Federal a admis că nu a existat nicio ponderare a intereselor în cauză și a considerat că este eligibil să nu clarifice faptele pe care le-a făcut; nici un interes public nu ar putea justifica acest lucru. Instanțele interne nu au determinat dacă declarațiile incriminate erau declarații de fapt sau hotărâri de valoare. Curtea consideră că ele reflectă afirmații cu privire la chestiuni de interes public, respectiv protecția animalelor de către un ales candidat la realesitatea sa și constituie, în acest scop, hotărâri de valoare ( Paturel c. Franța, n 54968/00, § 37, 22 În ceea ce privește existența unei baze de fapt, reclamanții au produs tăieturi de presă pe care le considerau a avea fapte cunoscute. Cu toate acestea, autoritatea cantonală le-a respins, iar Tribunalul Federal a confirmat aceste justificări (punctele 10-11 de mai sus). Instanțele naționale nu au luat în considerare faptul că afirmațiile reclamanților vizau P.C., un politician pentru care limitele criticii admisibile erau mai largi decât pentru persoane fizice (prunea, citată anterior, § 31 25). În cazul în care expresiile utilizate pot părea dure, ele rămân în limitele de acceptabilitate în contextul alegerii și al subiectului de interes general al protecției animalelor. În ceea ce privește cuvântul bou, este vorba despre un joc de cuvinte și este foarte dubios că cuvântul deșeu se referă la politician. Instanțele naționale ar fi trebuit să examineze elementele prezentate de reclamanți pentru a-și susține afirmațiile (punctul 23 de mai sus) și să pună în balanță dreptul la viață privată, pe de o parte, și libertatea de exprimare, pe de altă parte, care erau în joc (punctele 9-11 de mai sus), în conformitate cu criteriile definite în jurisprudența Curții. În plus, ele nu au în mod convingător stabilit necesitatea de a plasa dreptul P.C. la protecția reputației sale deasupra dreptului reclamanților la libertatea de exprimare. 26. În cele din urmă, Curtea constată că reclamanții au avut obligația de a retrage broșurile de pe site-ul lor și de a publica dispozitivul de judecată a Tribunalului Civil în trei ziare ale cantonului Fribourg. Prima sancțiune este disproporționată în raport cu subiectul politic important în cauză. Cele două sancțiuni de natură civilă și non-criminală pot avea un efect disuasiv asupra exercitării de către solicitanți a dreptului lor la libertatea de exprimare, descurajându-i să își urmărească obiectivele statutare și să critice politicile în viitor (GRA Stiftung Gegen Rassismus und Antisemimus c. Elveția, nr. 18597/13, § 78, 9 ianuarie 2018 27. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că nu s-a demonstrat că motivele invocate de autoritățile naționale pentru a justifica măsura contestată erau relevante și suficiente și că această măsură era necesară într-o societate democratică. 28. Prin urmare, s-a încălcat art. 10 din convenție. Instanța nu a prezentat o cerere pentru daune materiale și morale. În consecință, Curtea consideră că ..30 nu este necesar să le acorde o sumă în acest sens. Reclamanții solicită 53 208,55 CHF, plus dobânda de 5 % începând cu 29 martie 2016 pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată efectuate în cadrul procedurii naționale, suma solicitată pentru despăgubirea societății P.C. și, de asemenea, în fața Curții pentru cheltuielile de avocatură. 31. Guvernul consideră că această cerere se referă la întreaga procedură care implică alte obiecțiuni decât cea întemeiată pe art. 10 din Convenție. De asemenea, susține că realitatea cheltuielilor de avocatură, precum și necesitatea orelor de lucru și caracterul rezonabil al ratei lor nu sunt stabilite. În plus, rata dobânzii solicitate, precum și data la care începe să curgă dobânda, nu sunt explicate în niciun fel. 32. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se află la baza realității lor, a necesității lor și a caracterului rezonabil al ratei lor. În speță, având în vedere faptul că încălcarea constatată privește art. 10 din Convenție și ținând cont de documentele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră că este rezonabil să se aloce reclamantului suma de 000 EUR pentru toate cheltuielile, plus orice sumă care poate fi datorată de acesta din această sumă cu titlu de impozit. 33. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURTEA, LA Într-un an, Declara cererea admisibilă A se vedea că a fost încălcată art. 10 din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni luni 8 000 EUR (88 000 EUR), plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă de către reclamanții cu titlu de impozit, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale. Olga Chernishova Darian Pavli Grefier Adjunct Președinte